Decizie nr.155 din 28.10.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.63a/2021 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război (cheltuielile pentru organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.63a/2021 pentru controlul constituţionalităţii

Legii nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi a

Hotărârii Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a

Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de

selectare a autorului monumentului de for public

sau al operei comemorative de război

(cheltuielile pentru organizarea concursului de

selectare a autorului monumentului de for public

sau al operei comemorative de război)

nr. 155  din  28.10.2021

 (în vigoare 28.10.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 274-278 art. 205 din 12.11.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 22 martie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 28 octombrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 22 martie 2021, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de dl Liviu Vovc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să verifice Legea nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia."

Articolul 33

Libertatea creaţiei

"(1) Libertatea creaţiei artistice şi ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este supusă cenzurii.

(2) Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sunt apărate de lege.

(3) Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la propagarea realizărilor culturii şi ştiinţei, naţionale şi mondiale."

Articolul 102

Actele Guvernului

"[...]

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[...]"

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

Articolul 126

Economia

"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;

e) exploatarea raţională a pământului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;

f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii;

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."

Articolul 131

Bugetul public naţional

"[…]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

(5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

(6) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

"Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul I. – Articolul 7 din Legea monumentelor de for public nr.192/2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.197–202, art.569), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), textul " , cu avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei" se exclude;

articolul se completează cu alineatul (3¹) cu următorul cuprins:

"(3¹) Autorul monumentului de for public este selectat prin concurs organizat în baza Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război, elaborat şi aprobat de Guvern."

Articolul II. – Articolul 9 din Legea nr.161/2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.335–339, art.576), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

"(1¹) Autorul operei comemorative de război este selectat prin concurs organizat în baza Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război, elaborat şi aprobat de Guvern."

Articolul III. – Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta."

5. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război sunt următoarele:

"[…]

8. Concursul este organizat de către autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sau al doilea şi UTA Găgăuzia, în calitate de autoritate contractantă şi beneficiar final (în continuare – beneficiar). În cazul în care se organizează concursuri pentru edificarea operelor comemorative de război, acestea se vor desfăşura cu notificarea Ministerului Apărării, în vederea respectării acordurilor interguvernamentale privind memoria militară, semnate cu guvernele altor state.

9. Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (publicarea anunţului, multiplicarea formularelor de participare, elaborarea caietului de sarcini, premierea, după caz etc.) sunt suportate din mijloacele financiare ale beneficiarului, inclusiv din donaţii, sponsorizări şi alte surse neinterzise de cadrul legal.

[…]

12. Pentru stimularea participării la concurs se recomandă instituirea a trei premii (I, II şi III).

13. Sumele premiilor se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Autorul sesizării menţionează că la adoptarea normelor contestate, prin care s-a decis ca cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război să fie suportate de autorităţilor publice locale, Parlamentul şi Guvernul nu au consultat autorităţile publice locale, deşi aceste norme afectează autonomia locală. Autorul consideră, că prin nerespectarea obligaţiei consultării autorităţilor locale la etapa adoptării normelor contestate, Parlamentul şi Guvernul au încălcat prevederile articolului 8 alin.(1) din Legea nr.435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, care prevede că autorităţile administraţiei publice locale sunt consultate în procesul de elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau a altor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Totodată, autorul sesizării notează despre încălcarea articolului 4 punctul 6 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie consultate, pe cât este posibil, în timp util şi în mod adecvat, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct. În acest sens, autorul consideră că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 8 şi 109 din Constituţie.

7. Autorul sesizării notează că pentru a obliga autorităţile publice locale să suporte cheltuieli bugetare pentru desfăşurarea concursurilor de selectare a autorului monumentelor de for public sau al operelor comemorative de război, articolul 102 alin.(2) din Constituţie îi impunea Guvernului să adopte o asemenea măsură în baza unei legi. Autorul sesizării menţionează că nicio lege nu conţine prevederi care i-ar permite Guvernului să adopte o măsură similară celei contestate. Prin urmare, Guvernul a acţionat ultra vires la adoptarea normelor contestate, contrar articolului 102 alin.(2) din Constituţie.

8. Totodată, autorul sesizării consideră că la adoptarea Legii contestate Parlamentul a încălcat prevederile articolelor 6 şi 131 alin.(4) din Constituţie, deoarece amendamentul depus de autorul sesizării în cadrul procedurilor parlamentare nu a fost avizat de către Guvern, deşi Legea contestată afecta bugetul public naţional şi local.

9. În fine, autorul sesizării notează că prevederile contestate, prin stabilirea obligaţiei desfăşurării concursurilor de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război îngrădesc nejustificat libertatea de creaţie, garantată de articolul 33 din Constituţie, deoarece concursurile în discuţie cenzurează creaţia unor sculptori şi favorizează grupurile elitiste de sculptori. În acest mod se afectează şi economia naţională a ţării, protejată de articolul 126 din Constituţie.

10. Prin urmare, autorul sesizării pretinde că Legea nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi Hotărârea Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război contravin articolelor 1 alin.(3), 6, 8, 33, 102 alin.(2), 109, 126 şi 131 alin.(4) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. Conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

13. Obiectul sesizării îl constituie Legea nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi Hotărârea Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război. În conformitate cu prevederile articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea notează că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Autorul sesizării a menţionat că normele contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 6 [separaţia şi colaborarea puterilor în stat], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 33 [libertatea creaţiei], 102 alin.(2) [actele Guvernului], 109 [principiile de bază ale administrării publice locale], 126 [economia] şi 131 alin.(4) [bugetul public naţional] din Constituţie.

16. Cu titlu preliminar, Curtea reţine că obligaţia suportării cheltuielilor pentru desfăşurarea concursurilor de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război nu a fost stabilită prin Legea nr.95 din 11 iunie 2020, ci prin Hotărârea Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020. Prin urmare, Curtea nu va analiza criticile autorului sesizării cu privire la Legea nr.95 din 11 iunie 2020.

17. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării s-a referit la nerespectarea de către Guvern a prevederilor Legii privind descentralizarea administrativă. În acest sens, Curtea observă că într-un caz similar ea a respins argumentele autorului unei sesizări care afirma că Parlamentul a adoptat o hotărâre cu nerespectarea procedurilor stabilite de Regulamentul Parlamentului. În acel caz, Curtea a menţionat că principiul legalităţii reprezintă o valoare constituţională, însă nu poate fi constatată incidenţa acestui principiu în fiecare caz în care este invocată încălcarea unei prevederi legale, inclusiv încălcarea unor dispoziţii din Regulamentul Parlamentului. Curtea a notat că în cazul în care ar accepta această abordare, ea ar constituţionaliza Regulamentul Parlamentului şi ar trebui să declare neconstituţională orice prevedere legală care a fost adoptată cu încălcarea acestui Regulament, având în vedere "valoarea constituţională" a acestuia. Curtea a reţinut că competenţa sa în materia controlului constituţionalităţii procedurii parlamentare este limitată, dat fiind caracterul suveran al Parlamentului în materia legiferării şi deferenţa judiciară care trebuie manifestată de Curte faţă de rolul Parlamentului de legislator autonom. În această materie, Curtea poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspect procedural doar dacă la adoptarea ei Parlamentul a afectat vreun element esenţial al procesului de legiferare care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.21 din 27 iulie 2021, § 23).

18. Pentru că în acest capăt al sesizării criticile autorului s-au concentrat pe pretinsa nerespectare a unor prevederi din Legea privind descentralizarea administrativă, fără a demonstrarea incidenţa vreunui principiu constituţional care trebuia respectat de Guvern la adoptarea Hotărârii contestate, Curtea reţine că acest capăt al sesizării nu este argumentat pentru a declanşa controlul de constituţionalitate.

19. Cu privire la incidenţa articolelor 8 şi 109 din Constituţie, autorul sesizării a notat că adoptarea normelor contestate nu a fost însoţită de consultarea autorităţilor publice locale.

20. Sub acest aspect, Curtea notează că principiul autonomiei autorităţilor publice locale, care presupune dreptul colectivităţilor de a-şi realiza propriile interese legale, fără amestecul autorităţilor centrale, este protejat de articolele 8 şi 109 din Constituţie (a se vedea HCC nr.17 din 5 august 2003, § 3; HCC nr.27 din 14 septembrie 2021, § 23). Totodată, Curtea reţine că principiul în discuţie nu trebuie înţeles în sensul în care autorităţile publice locale dispun de o autonomie absolută, care ar împiedica Guvernul să intervină cu măsuri în domenii care vizează autorităţile publice locale.

21. În prezenta sesizare, autorul consideră că principiul autonomiei locale este incident într-o situaţie în care Guvernul a stabilit că cheltuielile pentru desfăşurarea concursurilor de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război trebuie suportate de beneficiarul final, care pot fi şi autorităţile administraţiei publice locale.

22. Curtea reţine că autonomia financiară a autorităţilor publice locale poate fi asigurată în cazul în care autorităţile publice locale pot decide cu privire la măsurile economice care sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii financiare a localităţii (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.27 din 14 septembrie 2021, § 24, 56). Acest fapt presupune că autorităţile publice centrale pot adopta măsuri economice care nu afectează domeniile esenţiale ale economiei autorităţii locale, fără ca aceste măsuri să facă incident principiul autonomiei locale.

23. În această cauză, Curtea observă că nicio prevedere din Hotărârea contestată nu obligă autoritatea locală să desfăşoare concursuri de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război în mod periodic sau din contul resurselor financiare care sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii financiare a localităţii. Dimpotrivă, Guvernul a lăsat această chestiune la discreţia autorităţilor publice locale (Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea monumentului de for public se adoptă la propunerea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, în baza deciziei administraţiei publice locale competente teritorial [articolul 7 alin.(2) din Legea monumentelor de for public nr.192 din 30 septembrie 2011]; Operele comemorative de război se înfiinţează prin hotărâre de Guvern, în baza deciziei autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi respective [articolul 9 alin.(1) din Legea nr.161 din 20 iulie 2017 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război]). Prin urmare, Curtea constată că articolele 8 şi 109 din Constituţie nu sunt incidente în această cauză.

24. Cu privire la incidenţa articolului 102 alin.(2) din Constituţie, Curtea nu constată că Guvernul a acţionat ultra vires, deoarece chiar Parlamentul a autorizat Guvernul prin Legea nr.95 din 11 iunie 2020 să aprobe Regulamentul-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război. Prin acest fapt, Guvernul a fost autorizat să stabilească şi autoritatea care va suporta cheltuielile pentru desfăşurarea concursului. Prin urmare, Curtea consideră că articolul 102 alin.(2) din Constituţie nu este incident în această cauză.

25. Cu privire la articolele 6 şi 131 alin.(4) din Constituţie, Curtea reţine că de vreme ce a respins criticile autorului sesizării privind Legea contestată (a se vedea § 16 supra), incidenţa acestor articole nu poate fi analizată.

26. Cu privire la incidenţa articolului 33 din Constituţie, Curtea nu abordă afirmaţia autorului sesizării potrivit căreia concursurile în domeniul reglementat de Hotărârea contestată cenzurează creaţia unor sculptori şi favorizează grupurile elitiste de sculptori. Curtea consideră că, sub acest aspect, autorul sesizării pune în discuţie mai degrabă modul de aplicare a Hotărârii contestate, decât constituţionalitatea acesteia. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.14 din 2 februarie 2021, § 30 şi jurisprudenţa citată acolo). În acest context, Curtea nu reţine nici incidenţa articolului 126 din Constituţie.

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.95 din 11 iunie 2020 pentru modificarea unor acte normative şi a Hotărârii Guvernului nr.751 din 13 octombrie 2020 de aprobare a Regulamentului-cadru privind organizarea concursului de selectare a autorului monumentului de for public sau al operei comemorative de război, depusă de dl Liviu Vovc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.