Decizie nr.156 din 05.12.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.167g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134/1 alin.(6) din Codul penal (noţiunea de analog al substanţelor stupefiante sau psihotrope [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.167g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor

articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal

(noţiunea de analog al substanţelor

stupefiante sau psihotrope [2])

nr. 156  din  05.12.2024

 (în vigoare 05.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 6 din 17.01.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 iulie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal, ridicată din oficiu de dl judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1-8/2020, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de judecătorul de caz, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Judecătoriei Bălţi, sediul central, se află cauza penală a dlui Marius Revenco, care este acuzat de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 217 alin.(4) lit.b) (circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de înstrăinare) şi 217¹ alin.(4) lit.d) (circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare) din Codul penal.

5. În cadrul examinării cauzei, dl Ghenadie Eremciuc, judecător la Judecătoria Bălţi, sediul central, a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal.

6. Printr-o încheiere din 19 iulie 2024, judecătorul cazului a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

"(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

[…]."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

[…]."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

8. Prevederile relevante ale Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 30 martie 1961 şi ale Protocolului de modificare a acestei convenţii din 25 martie 1972, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.252 din 3 noiembrie 1994 , sunt următoarele:

Articolul 2

Substanţele supuse controlului

"[…]

8. Părţile vor face tot ce le stă în putinţă în scopul de a lua măsuri de supraveghere, pe cât posibil, cu privire la substanţele care nu sunt indicate prin prezenta convenţie, dar care pot fi utilizate în vederea fabricării ilicite a stupefiantelor."

[…]."

9. Prevederile relevante ale Convenţiei privind substanţele psihotrope din 21 februarie 1971, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.252 din 3 noiembrie 1994, sunt următoarele:

Articolul 2

Sfera de aplicare a controlului substanţelor

"[…]

9. Părţile vor face tot ce le stă în putinţă pentru a supune unor măsuri de supraveghere cât mai eficiente substanţele care nu sunt prevăzute în prezenta Convenţie, dar care pot fi utilizate pentru fabricarea ilicită a substanţelor psihotrope."

10. Prevederile relevante ale Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 20 decembrie 1988, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.252 din 3 noiembrie 1994, sunt următoarele:

Articolul 3

Infracţiuni şi sancţiuni

"[…]

11. Nici una dintre dispoziţiile prezentului articol nu lezează principiul conform căruia definirea infracţiunilor vizate şi mijloacelor juridice de apărare respective decurg în exclusivitate din dreptul intern al fiecărei părţi şi conform căruia infracţiunile menţionate sunt urmărite şi pedepsite conform acestui drept."

11. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 134¹

Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora

"[…]

(6) Prin analog al substanţei stupefiante sau psihotrope se înţelege orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părţi ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanţe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional şi/sau internaţional.

[…]."

(În redactarea Legii nr.193 din 28 iulie 2016, în vigoare din 23 septembrie 2016.)

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul sesizării afirmă că norma contestată contravine Convenţiilor ONU din domeniul reglementării şi combaterii circulaţiei substanţelor stupefiante, psihotrope şi precursorilor, ratificate de Republica Moldova, i.e. Convenţia unică asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenţia privind substanţele psihotrope din 21 februarie 1971 şi Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 20 decembrie 1988.

13. În acest sens, autorul sesizării notează că, deşi noţiunea de analog este prevăzută în legislaţia naţională, o noţiune similară, precum şi criteriile de calificare a substanţelor ca analog al unei substanţe stupefiante sau psihotrope nu sunt reglementate în Convenţiile menţionate, fapt care conduce la o practică neuniformă de interpretare şi de aplicare a acestei noţiuni.

14. În opinia autorului sesizării, norma contestată contravine articolelor 4, 7, 8, 16, 20, 21, 26, 54, 114 şi 115 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de judecătorul care examinează cauza. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal, normă în care este reglementată definiţia noţiunii de analog al substanţei stupefiante şi psihotrope. Curtea constată că norma contestată a făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii (a se vedea DCC nr.43 din 14 mai 2018), dar prin prisma unor critici care vizau imprevizibilitatea acesteia. De principiu, o asemenea situaţie nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al normei contestate din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.163 din 30 noiembrie 2023, § 20).

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind circulaţia ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora. Cauza se află pe rolul Judecătoriei Bălţi. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.76 din 27 iunie 2024, § 16).

21. Deşi autorul sesizării invocă articolele 7, 8, 16, 20, 21, 26, 54, 114 şi 115 din Constituţie, Curtea observă că, în argumentele sale, autorul excepţiei a prezentat critici de neconstituţionalitate a prevederilor contestate doar prin raportare la articolul 4 alin.(2) din Constituţie, care prevede că dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.

22. Referitor la incidenţa articolului 4 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper individual şi separat pentru controlul constituţionalităţii (a se vedea DCC nr.179 din 15 decembrie 2022, § 19; DCC nr.3 din 19 ianuarie 2023, § 17). Acesta poate fi incident dacă este constatată aplicabilitatea unui drept din Constituţie (a se vedea DCC nr.76 din 2 iulie 2020, § 22).

23. Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25).

24. Curtea observă că din analiza sistemică a prevederilor Convenţiei unice asupra stupefiantelor din 30 martie 1961, Convenţiei privind substanţele psihotrope din 21 februarie 1971 şi Convenţiei contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope din 20 decembrie 1988 rezultă că scopul acestora este de a limita utilizarea stupefiantelor şi substanţelor psihotrope doar în scopuri medicale şi ştiinţifice, precum şi de a combate la nivel internaţional diversele aspecte ale traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi de precursori. În realizarea acestor scopuri, statele, în corespundere cu dispoziţiile acestor Convenţii, au obligaţia pozitivă de a întreprinde toate măsurile legislative necesare, sub rezerva principiilor constituţionale şi conceptelor legale naţionale. Cu alte cuvinte, aceste Convenţii impun un standard minim privind măsurile de combatere a consumului şi traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope incluse în tabelele convenţiilor la nivel internaţional şi naţional, dar nu exclud reglementările naţionale care au ca obiect substanţele noi sau similare (a se vedea articolul 2 § 8 din Convenţia unică asupra stupefiantelor, articolul 2 § 9 din Convenţia privind substanţele psihotrope, articolul 3 § 11 din Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope).

25. De asemenea, Curtea observă că, prin criticile sale, autorul sesizării se referă la o problemă de interpretare şi de aplicare a legii. În acest sens, Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.158 din 14 noiembrie 2023, § 20; DCC nr.38 din 25 aprilie 2024, § 25).

26. Pentru că nu s-a argumentat incidenţa unui drept fundamental, Curtea notează că nici articolul 4 din Constituţie nu este incident.

27. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 134¹ alin.(6) din Codul penal, ridicată dl Ghenadie Eremciuc, judecător la Judecătoria Bălţi, sediul central, în dosarul nr.1-8/2020.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.