Decizie nr.157 din 10.12.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.36a/2024 privind controlul constituţionalităţii omisiunii Preşedintelui Republicii Moldova de a emite Decretul privind confirmarea Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.36a/2024 privind controlul

constituţionalităţii omisiunii  Preşedintelui  Republicii

Moldova de a emite Decretul privind confirmarea

Guvernatorului  unităţii  teritoriale  autonome

Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului

nr. 157  din  10.12.2024

 (în vigoare 10.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 7 din 17.01.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La 21 februarie 2024, doamnele Marina Tauber şi Reghina Apostolova şi domnii Denis Ulanov şi Vadim Fotescu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, au depus la Curtea Constituţională o sesizare prin care au solicitat verificarea omisiunii Preşedintelui Republicii Moldova de a emite Decretul privind confirmarea Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

2. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 79

Validarea mandatului şi depunerea jurământului

"(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurământ:

"Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei".

Articolul 88

Alte atribuţii

"Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

[…]

j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege".

Articolul 97

Structura

"Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică".

Articolul 111

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

"(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.

(4) Pămîntul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

(5) Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.

(6) Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii.

(7) Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

3. Autorii afirmă că, prin Hotărârea din 22 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a confirmat legalitatea alegerilor Guvernatorului Găgăuziei din 14 mai 2023 şi a validat mandatul dnei Evghenia Alexandr Guţul, care a depus jurământul şi a intrat în exercitarea mandatului la 19 iulie 2023. Totodată, potrivit articolului 14 alin.(4) din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Guvernatorul Găgăuziei este confirmat în funcţia de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

4. Autorii sesizării susţin că, deşi de la depunerea jurământului şi de la intrarea în exerciţiul mandatului de Guvernator al Găgăuziei de către dna Evghenia Guţul au trecut mai multe luni, Preşedintele Republicii Moldova nu a emis, pe baza articolului 14 alin.(4) din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994, un decret privind confirmarea acesteia în funcţia de membru al Guvernului.

5. În opinia autorilor sesizării, omisiunea de a emite Decretul în discuţie contravine articolelor 1 alin.(3) (statul de drept), 79 (validarea mandatului şi depunerea jurământului (Preşedintele Republicii Moldova)), 88 lit.j) (alte atribuţii (ale Preşedintelui Republicii Moldova)), 97 (Structura (Guvernului) şi 111 (unitatea teritorială autonomă Găgăuzia) din Constituţie, precum şi prevederilor articolului 14 alin.(4) din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

B. Aprecierea Curţii

6. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

7. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le oferă deputaţilor competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

8. Curtea notează că, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Curtea Constituţională poate exercita, la sesizare, controlul constituţionalităţii decretelor Preşedintelui Republicii Moldova.

9. Obiectul sesizării în discuţie îl reprezintă omisiunea Preşedintelui Republicii Moldova de a emite un Decret privind confirmarea Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului.

10. Curtea reţine că autorii sesizării trebuie să demonstreze că pretinsa obligaţie a Preşedintelui Republicii se bazează pe o prevedere din Constituţie.

11. Curtea observă că, deşi autorii sesizării se raportează la articolele 1 alin.(3), 79, 88 lit.j), 97, 111 din Constituţie, în realitate, aceştia contestă omisiunea Preşedintelui Republicii Moldova de a emite un Decret privind confirmarea Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului conform articolului 14 alin.(4) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

12. Aşadar, Curtea constată că obiectul sesizări nu ţine de domeniul jurisdicţiei constituţionale.

13. În acest context, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, în prezenta cauză a omisiunii de a emite Decretul în discuţie prin raportare la articolul 14 alin.(4) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), reprezintă o competenţă a instanţelor de contencios administrativ (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 24; DCC nr.190 din 21 decembrie 2023, § 35).

14. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii omisiunii Preşedintelui Republicii Moldova de a emite Decretul privind confirmarea Guvernatorului unităţii teritoriale autonome Găgăuzia în funcţia de membru al Guvernului, depusă de doamnele Marina Tauber şi Reghina Apostolova şi domnii Denis Ulanov şi Vadim Fotescu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Opinie concordantă,

formulată în temeiul articolelor 27 alineatul (5)

din Legea cu privire la Curtea Constituţională

şi 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

1. Sunt de acord cu soluţia dată prin DCC nr.157 din 10 decembrie 2024 şi cu faptul că sesizarea nr.36a/2024 nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond, inclusiv pentru următoarele argumente.

2. Totodată, având în vedere că obiectul sesizării a vizat omisiunea Preşedintelui Republicii Moldova de a emite un decret privind numirea Guvernatorului Găgăuziei în funcţia de membru al Guvernului, constat că nicio normă constituţională nu prevede, în mod expres, că Guvernatorul Găgăuziei este membru al Guvernului.

3. Potrivit Constituţiei, Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică (articolul 97 din Constituţie).

4. Pornind de la textul constituţional menţionat supra, autorii sesizării au susţinut că, în baza articolului 14 alin.(4) din Legea nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) Guvernatorul Găgăuziei, trebuie confirmat în calitate de membru al Guvernului Republicii Moldova.

5. În opinia mea, deşi Legea nr.344/1994 precizează calitatea de membru al Guvernului, ea nu reglementează procedura sau condiţiile în care Guvernatorul Găgăuziei va fi numit în această funcţie. Condiţiile legale pentru alegerea Guvernatorului Găgăuziei nu pot fi extrapolate asupra condiţiilor legale necesare pentru a deveni membru al Guvernului, deoarece calitatea de membru al Guvernului este reglementată prin dispoziţiile mai multor legi organice, în speţă, ale Legii nr.344/1994, Legii nr.199/2010, Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern, Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat etc.

6. De exemplu, modul de organizare şi funcţionare al Guvernului, structura şi raporturile juridice ale acestuia cu alte autorităţi publice, inclusiv condiţiile în care Guvernatorul Găgăuziei să fie numit membru al Guvernului, sunt reglementate de Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (a se vedea articolele 1 şi 16 din Lege).

7. Membrii Guvernului se stabilesc: (i) fie la învestirea Guvernului potrivit articolului 98 din Constituţie; (ii) fie în cazul remanierii guvernamentale în condiţiile articolului 98 alin.(6) din Constituţie, (iii) fie în cazul "altor membri stabiliţi prin lege organică".

8. Indiferent care ar fi modalitatea de accedere în funcţia de membru al Guvernului, în toate cazurile, persoana trebuie să întrunească cumulativ următoarele cerinţe: a) deţine cetăţenia Republicii Moldova; b) are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova; c) în privinţa sa nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară; d) cunoaşte limba română; e) are studii superioare; f) are o reputaţie ireproşabilă (articolul 16 alin.(1) din Legea nr.136/2017).

9. Fără a detalia funcţiile şi atribuţiile Guvernului, voi menţiona doar faptul că Guvernul este un organ colegial, iar votul fiecărui membru are aceeaşi valoare juridică. De asemenea, orice membru al Guvernului are dreptul de acces la secretul de stat de forma nr.1 (a se vedea anexa nr.1 la Legea nr.245/2008).

10. Stabilind aceste condiţii, Legea nu prevede nicio excepţie şi nu distinge între modurile de accedere la funcţia de membru al Guvernului. Prin urmare, dacă măcar una din condiţiile menţionate nu este întrunită, de exemplu, persoana nu cunoaşte limba română sau nu are studii superioare, acest fapt constituie un impediment care nu-i permite să dobândească calitatea de membru al Guvernului.

11. Legislatorul a stabilit că evaluarea corespunderii "altor membri stabiliţi prin lege organică" cerinţelor stabilite la articolul 16 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.136/2017 se efectuează la momentul înaintării candidaturii pentru funcţia care, din oficiu, îi acordă statutul de membru al Guvernului (alin. (6) din Legea nr.136/2017).

12. Prerogativa Preşedintelui Republicii de a numi membrul Guvernului implică şi verificarea întrunirii condiţiilor legale aferente acestei funcţii. Emiterea decretului de numire în funcţie a membrului Guvernului nu este o formalitate.

13. Competenţa Preşedintelui Republicii Moldova de a verifica întrunirea cerinţelor stabilite pentru funcţia de membru al Guvernului devine imperioasă, mai ales, în cazurile în care: (i) legea organică care "stabileşte alţi membri ai Guvernului" nu conţine condiţii similare celor din articolul 16 alineatele (1) şi (2) din Legea cu privire la Guvern sau (ii) fiind prevăzute de lege, procedura de alegere/numire în funcţia compatibilă cu calitatea de membru al Guvernului nu a asigurat întrunirea cerinţelor în discuţie.

14. În acest context, nici deţinerea mandatului de Guvernator al Găgăuziei care este compatibil cu funcţia de membru al Guvernului, nici faptul că condiţiile stabilite în legea organică (în acest caz, prin Legea nr.344/1994) pentru obţinerea mandatului în discuţie nu sunt similare celor din Legea cu privire la Guvern nu pot fi invocate ca temei de eludare a cerinţelor de la articolul 16 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.136/2017.

15. Cu referire la argumentele autorilor sesizării care, prin raportare la articolul 111 al Constituţiei, pretind că Legea nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei este o lege organică cu un statut mai deosebit decât al unei legi organice, voi menţiona că Curtea Constituţională a stabilit că termenul de "lege organică specială" este contrar Constituţiei (a se vedea § 2 din Avizul Curţii Constituţionale nr.4 din 28 noiembrie 2002). Prin urmare, Legea în discuţie nu are un "statut juridic special" în raport cu alte legi organice. În acest sens, şi Comisia de la Veneţia a sugerat că textul "lege organică specială" ar putea fi utilizat doar după modificarea articolelor 72 şi 74 din Constituţie (a se vedea CDL-AD (2002) 20, § 29 pct.a)).

16. Articolul 111 din Constituţie nu este unicul caz în care textul constituţional menţionează că unele relaţii sunt reglementate de legi. Un exemplu în acest sens este cel de la articolul 64 alin.(1) din Constituţie, care prevede că structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament. În cazurile în care a examinat critici raportate la Regulamentul Parlamentului pe baza acestui articol constituţional, Curtea întotdeauna le-a respins pe cele care nu reieşeau din textul Constituţiei. De asemenea, Curtea a menţionat că articolul 64 alin.(1) din Constituţie nu conduce la constituţionalizarea Regulamentului Parlamentului şi nici nu-i conferă acestuia o "valoare constituţională" (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.21 din 27 iulie 2021, § 23-24 şi jurisprudenţa citată acolo). Prin urmare, orice critică de neconstituţionalitate, chiar dacă reiese din Regulament, pentru a fi admisă spre examinare în fond, trebuie să fie raportată la o prevedere constituţională. În viziunea mea, aceste considerente sunt, mutatis mutandis, aplicabile şi în cazul Legii vizate de articolul 111 din Constituţie.

17. Nici alin.(7) din articolul 111 al Constituţiei, care prevede că "legea organică care reglementează statutul special al UTA Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament", nu schimbă categoria Legii nr.344/1994, aceasta rămânând în continuare a fi una organică, în sensul articolelor 72 şi 74 din Constituţie. Astfel, votul calificativ de trei cincimi necesar pentru modificarea Legii în discuţie nu poate fi utilizat ca argument pentru a pretinde o calitate "specială" a acesteia. Asta deoarece, în acest caz, votul calificativ din articolul 111 alin.(7) din Constituţie are cu totul alt scop, şi anume acela de a asigura stabilitatea acestei legi în cazul eventualelor modificări ale legilor. Acest scop poate fi dedus din textul proiectului legii constituţionale avizat de Curtea Constituţională, care avea următorul cuprins: "Perfecţionarea legislaţiei Republicii Moldova atrage după sine şi perfecţionarea legii organice speciale cu privire la statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, modificarea căreia se efectuează cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi". Cu excepţia noţiunii "de lege organică specială", care a fost avizată negativ, restul textului citat a fost avizat pozitiv (a se vedea ACC nr.4 din 28 noiembrie 2002, § 2). Prin urmare, nicio prevedere din Constituţie nu constituţionalizează Legea nr.344/1994 şi nici nu-i conferă acesteia o "valoare constituţională", aşa cum au pretins autorii sesizării nr.36a/2024.

18. În jurisprudenţa sa, atunci când a examinat o sesizare care viza unele prevederi din Legea nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, iar autorii acesteia pretindeau caracterul special al Legii nr.344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei şi aplicarea cu prioritate a prevederilor articolului 21 din această lege, care reglementează modul de desemnare a procurorului-şef al procuraturii UTA Găgăuzia, în raport cu noile prevederi ale Legii cu privire la procuratură, Curtea a menţionat următoarele: (i) articolul 111 alin.(7) din Constituţie atribuie legea care reglementează statutul juridic al Găgăuziei la categoria legilor organice, (ii) potrivit art.72 alin.(1) din Constituţie, nicio lege organică nu poate fi pusă în condiţii de superioritate faţă de alte legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, Curtea a stabilit că ambele legi puse în discuţie sunt legi organice cu aceeaşi forţă juridică, iar în cazul existenţei unor divergenţe între acestea, urmează a fi aplicate principiile generale de aplicare a legii în timp (a se vedea DCC nr.30 din 29 aprilie 2016, §§ 31-34 şi jurisprudenţa citată acolo).

19. În concluzie, pentru a deveni membru al Guvernului, "alţi membri stabiliţi prin lege organică" trebuie să întrunească toate condiţiile stabilite prin legile organice, inclusiv cele de la articolul 16 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern, chiar dacă la obţinerea funcţiei care le acordă dreptul de a dobândi calitatea de membru al Guvernului legea organică aplicabilă nu prevede asemenea condiţii.