Decizie nr.16 din 16.02.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.193g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(1) din Legea concurenţei (competenţa Preşedintelui Parlamentului de a propune Parlamentului numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării  nr. 193g/2022 privind  excepţia de 

neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(1) din Legea concurenţei

(competenţa Preşedintelui Parlamentului de a propune Parlamentului

numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei)

nr. 16  din  16.02.2023

 (în vigoare 16.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 75-78 art. 42 din 07.03.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 16 februarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, ridicată de dl Feodor Gladii, parte în dosarul nr.3a-723/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dl Anatolie Minciuna şi dnele Veronica Negru şi Ecaterina Palanciuc, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.21 din 16 februarie 2007, dl Feodor Gladii a fost numit în funcţia de adjunct al directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei pe un termen de 5 ani, pe baza articolului 10 din Legea cu privire la protecţia concurenţei nr.1103 din 30 iunie 2000. Această lege a fost abrogată prin Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012.

4. Până la numirea noilor membri ai Plenului Consiliului Concurenţei, dl Feodor Gladii a exercitat interimatul funcţiei de vicepreşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei şi de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei în conformitate cu articolul 93 alin.(4) din Legea nr.183 din 11 iulie 2012. Prin Hotărârea Parlamentului nr.179 din 12 iulie 2013 au fost numiţi în funcţie noii membri ai Plenului Consiliului Concurenţei. Dat fiind faptul că mandatul dlui Feodor Gladii nu a fost prelungit, activitatea acestuia în cadrul Consiliului Concurenţei a încetat.

5. După parcurgerea procedurii prealabile, dl Feodor Gladii a formulat în mai 2021 o acţiune în justiţie împotriva Parlamentului, prin care a solicitat obligarea acestuia de a emite un act administrativ individual cu privire la concedierea sa din funcţia de vicepreşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei şi de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.

6. La 28 februarie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a respins acţiunea dlui Feodor Gladii. Hotărârea primei instanţe a fost contestată cu apel.

7. În cadrul procedurii din apel, dl Feodor Gladii a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(1) din Legea concurenţei, care prevede că membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele, sunt numiţi în funcţie prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.

8. Printr-o încheiere din 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative".

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 34

Dreptul la informaţie

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

[...]."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică".

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

[...]."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

[...]."

10. Prevederile relevante ale Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 sunt următoarele:

Articolul 42

Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei.

Incompatibilităţi şi restricţii

"(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele, sunt numiţi în funcţie prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.

(2) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea deciziilor.

(3) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani. Fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenţei are dreptul la două mandate consecutive.

(4) Mandatele membrilor Plenului Consiliului Concurenţei încep la data intrării în vigoare a hotărârii respective a Parlamentului şi încetează la expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din prezentul articol, cu excepţia încetării calităţii de membru în condiţiile art.44.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării consideră că avea dreptul să exercite, în conformitate cu articolul 42 alin.(3) din Legea concurenţei, un al doilea mandat în calitate de membru al Plenului Consiliului Concurenţei. Cu toate acestea, Parlamentul nu i-a prelungit mandatul. Astfel, consecutivitatea mandatului său a fost întreruptă în mod tacit prin numirea noilor membri ai Plenului Consiliului Concurenţei. Autorul sesizării consideră că în acest caz Parlamentul trebuia să emită şi să publice un act administrativ individual de concediere motivat, care, ulterior, să poată fi supus controlului judecătoresc. Autorul susţine că a fost privat de accesul la un concurs public privind selectarea candidaţilor pentru funcţiile vacante din cadrul Consiliului Concurenţei.

12. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate care stabilesc că membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele, sunt numiţi în funcţie prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, îi acordă acestuia din urmă un drept nelimitat de a alege şi de a propune viitorii membri, în lipsa unui concurs public. Prin urmare, membrii Plenului Consiliului Concurenţei pot fi concediaţi şi privaţi de dreptul de acces la funcţia publică, în lipsa unor explicaţii bazate pe lege.

13. Din acest motiv, autorul pretinde că prevederile contestate afectează: dreptul membrului Plenului Consiliului Concurenţei de a-şi exercita atribuţiile de serviciu; dreptul persoanei de a primi şi comunica informaţii atunci când este concediată tacit din cadrul Consiliului Concurenţei; dreptul persoanei de a avea acces la conţinutul unui act administrativ individual motivat privind întreruperea consecutivităţii mandatelor; dreptul foştilor membri la o funcţie echivalentă în domeniul public la expirarea sau la întreruperea consecutivităţii mandatelor; dreptul persoanei de acces la informaţiile privind organizarea concursurilor în baza cărora are loc selectarea şi numirea persoanelor în funcţii de conducere din cadrul Consiliului Concurenţei; dreptul persoanei de a fi protejat prin lege de influenţe politice atunci când exercită mandatul funcţiei de membru al Plenului Consiliului Concurenţei.

14. În opinia autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 9, 15, 16, 18, 20, 21, 23, 26, 28, 34, 39, 43, 53, 54 şi 126 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea concurenţei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Ea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect obligarea Parlamentului de a emite şi de a publica actul administrativ individual cu privire la concedierea autorului sesizării din funcţia de vicepreşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei şi de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de apel ar putea aplica prevederile contestate în prezenta cauză.

20. Autorul sesizării susţine că norma contestată încalcă articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 9 [principiile fundamentale privind proprietatea], 15 [universalitatea], 16 [egalitatea], 18 [protecţia cetăţenilor Republicii Moldova], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare], 28 [inviolabilitatea vieţii intime, familiale şi private], 34 [dreptul la informaţie], 39 [dreptul la administrare], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 53 [dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 126 [economia] din Constituţie.

21. Cu privire la articolele 1 alin.(3), 4, 7, 15, 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.43 din 31 martie 2022, § 26; DCC nr.80 din 17 iunie 2022, § 22-23; DCC nr.138 din 29 septembrie 2022, § 34). Totodată, Curtea observă că autorul sesizării nu a demonstrat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu articolele 9, 18, 21, 28 şi 126 din Constituţie. În aceste condiţii, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.30 din 22 martie 2022, § 34).

22. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 20 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta îi garantează oricărei persoane dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente, iar articolul 53 din Constituţie garantează accesul la justiţie atunci când dreptul persoanei este vătămat de către o autoritate publică (a se vedea DCC nr.119 din 13 septembrie 2022, § 21). În acest context, Curtea menţionează că norma contestată nu interzice accesul la un tribunal. Ea reglementează doar procedura de numire în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei. Dat fiind faptul că prezenta excepţie a fost ridicată în faţa unei instanţe de drept comun, Curtea notează că nu există o ingerinţă în dreptul de acces la o instanţă şi, prin urmare, dispoziţiile constituţionale respective nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

23. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 39 din Constituţie, Curtea observă că autorul l-a invocat deoarece Parlamentul nu i-a prelungit mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei, şi nu pentru că prevederile în discuţie le interzic cetăţenilor să participe la administrarea treburilor publice sau să acceadă la o funcţie publică. Prin urmare, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 39 din Constituţie.

24. Referitor la articolul 26 din Constituţie, Curtea menţionează că nici acesta nu este incident, deoarece autorul poate să beneficieze de garanţiile şi de mecanismele legale de apărare în cadrul procesului său.

25. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 34 din Constituţie, Curtea reiterează că acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita şi dreptul de a primi informaţii. În acest sens, orice autoritate şi/sau instituţie publică este obligată să ofere informaţiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv legitim de a refuza aceste solicitări (HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 27).

26. În acest context, Curtea subliniază că aceste dispoziţii constituţionale nu sunt incidente în prezenta cauză, de vreme ce norma contestată reglementează doar procedura de numire în calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei şi nu interzice prezentarea de informaţii. Argumentul autorului potrivit căruia Parlamentul nu i-a oferit accesul la conţinutul unui act administrativ individual motivat nu reprezintă critici de neconstituţionalitate, ci o chestiune de aplicare a legii, care ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.135 din 27 septembrie 2022, § 37).

27. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 43 din Constituţie, care garantează dreptul la muncă şi la protecţia muncii, autorul susţine că, în lipsa unui concurs public, Preşedintele Parlamentului dispune de o marjă nelimitată în privinţa propunerii candidaţilor la funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei.

28. Sub acest aspect, Curtea notează că, în virtutea articolului 66 lit.j) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a alege şi de a numi persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege. Potrivit normei contestate de autor, Parlamentul numeşte în funcţie, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, membrii Plenului Consiliului Concurenţei. Totodată, articolul 6 alin.(4) din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică prevede că pentru ocuparea unor funcţii de demnitate publică prin numire se organizează un concurs, dacă legea specială prevede astfel. Aşadar, Constituţia nu-i impune Parlamentului organizarea unui concurs pentru ocuparea unor funcţii de demnitate publică prin numire.

29. Referitor la argumentul autorului privind întreruperea consecutivităţii mandatelor sale, Curtea notează că, potrivit articolului 42 alin.(3) din Legea concurenţei, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, iar fiecare membru are dreptul la două mandate consecutive. Totodată, Legea concurenţei prevede că calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează în caz de expirare a duratei mandatului (articolul 44 alin.(1) lit.a) din Lege). Atât Constituţia, cât şi Legea în discuţie nu garantează exercitarea a două mandate consecutive. Ţine de competenţa Parlamentului să numească un membru al Plenului Consiliului Concurenţei pentru un nou mandat.

30. Având în vedere cele menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, ridicată de dl Feodor Gladii, parte în dosarul nr.3a-723/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.