Decizie nr.163 din 02.11.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative (neretroactivitatea actelor normative interpretative)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100

din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative

(neretroactivitatea actelor normative interpretative)

nr. 163  din  02.11.2021

 (în vigoare 02.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 302-306 art. 216 din 10.12.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 11 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 noiembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Oleg Pisica, în dosarul nr.3-1870/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Galina Ciobanu, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 28 noiembrie 2018, dl Oleg Pisica a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Autorităţii Naţionale de Integritate prin care a solicitat anularea actului de constatare nr.25/08 din 30 octombrie 2018. Potrivit actului de constatare, în perioada anilor 2015-2018, exercitând în acelaşi timp o funcţie publică cu statut special în cadrul Ministerului de Interne şi un mandat de consilier într-un consiliu local, dl Oleg Pisica ar fi încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor.

4. Pe parcursul judecării cauzei a intrat în vigoare Legea nr.120 din 9 iulie 2020 pentru interpretarea articolului 25 alineatul (2) litera a) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Această lege stabileşte că funcţionarii publici care exercită mandatul de ales local şi care nu se află în incompatibilitate potrivit articolului 7 alin.(1) lit.c) şi d) din Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local, aşa cum aceste prevederi au fost interpretate de Legea nr.263/2012, nu cad sub incidenţa articolului 25 alineatul (2) litera a) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În opinia autorului sesizării, din această lege rezultă că nu există vreo incompatibilitate între funcţia de consilier local şi statutul de funcţionar public.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 23 aprilie 2021, dl avocat Alexandru Bot a ridicat, în interesele dlui Oleg Pisica, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative. Aceste prevederi stabilesc că actul normativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu excepţia cazurilor în care prin interpretarea normelor de sancţionare se creează o situaţie mai favorabilă.

6. Printr-o încheiere din 3 iunie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative

Articolul 72

Actele de interpretare şi autorităţile abilitate

să interpreteze actele normative

"[…]

(2) Interpretarea oficială a legilor, altele decât cele menţionate la alin.(1), se realizează exclusiv de către Parlament prin adoptarea legilor de interpretare.

[…]

(6) Actul normativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu excepţia cazurilor când prin interpretarea normelor de sancţionare se creează o situaţie mai favorabilă."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei a menţionat că, deşi Legea nr.120 din 9 iulie 2020 pentru interpretarea articolului 25 alineatul (2) litera a) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public soluţionează problema litigiului principal, aceasta nu poate fi aplicată în procesul respectiv, pentru că, conform dispoziţiilor contestate, actul normativ de interpretare nu are efecte retroactive. Potrivit normei contestate, o excepţie de la regula neretroactivităţii actului normativ interpretativ o constituie cazul în care prin interpretarea normelor de sancţionare se creează o situaţie mai favorabilă. Totuşi, în opinia autorului sesizării, excepţia nu este aplicabilă pe deplin în litigiul de bază, pentru că actul de constatare emis de Autoritatea Naţională de Integritate nu are ca efect doar sancţionarea dlui Oleg Pisica, ci produce şi alte efecte ca urmare a încălcării regimului general al incompatibilităţilor.

10. În opinia autorului excepţiei, legile interpretative nu generează norme juridice. Acestea doar explică conţinutul normelor juridice interpretate. Prin urmare, în lipsa unui efect retroactiv al legilor interpretative, se tolerează abuzurile comise de autorităţi până la intrarea în vigoare a legilor respective.

11. Astfel, autorul consideră că articolul 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative este contrar articolului 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 72 alin.(6) din Legea cu privire la actele normative, potrivit căruia actul normativ de interpretare nu are efecte retroactive, cu excepţia cazurilor în care prin interpretarea normelor de sancţionare se creează o situaţie mai favorabilă. Curtea constată că aceste prevederi nu au făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate şi aplicabilitatea prevederilor contestate la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect o contestaţie împotriva unui act de constatare care pune în discuţie o pretinsă încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor, dat fiind faptul că persoana vizată a exercitat în acelaşi timp o funcţie publică cu statut special în cadrul Ministerului de Interne şi un mandat de consilier într-un consiliu local. Pe parcursul judecării cauzei a intrat în vigoare o lege interpretativă, care, în opinia autorului excepţiei, soluţionează problema incompatibilităţii mandatului de consilier local cu alte funcţii publice. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica în analiza sa dispoziţiile contestate care se referă la acţiunea în timp a actelor normative interpretative.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20; DCC nr.69 din 18 mai 2021, § 19).

19. Autorul excepţiei a susţinut că dispoziţiile contestate sunt contrare articolului 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

20. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.38 din 30 martie 2021, § 17; DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 17).

21. Pentru că a fost invocată doar pretinsa încălcare a articolului 23 alin.(2) din Constituţie, fără a se motiva incidenţa unui drept fundamental, Curtea nu-şi poate continua analiza cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017.

22. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 72 alin.(6) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Oleg Pisica, în dosarul nr.3-1870/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.