Decizie nr.171 din 07.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii (perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.139g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.156

din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii

(perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare)

nr. 171  din  07.12.2023

 (în vigoare 07.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 20-23 art. 6 din 18.01.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 mai 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la art.50 alin.(1) literele d)-f)" din articolul 5 alin.(2) lit.g) şi a textului "studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi" din articolul 50 alin.(1) lit.e) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicată de dl Ion Eşanu, parte în dosarul nr.3-3231/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Victor Sîrbu, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Dl Ion Eşanu a depus la Casa Naţională de Asigurări Sociale o cerere prin care a cerut să-i fie stabilit dreptul la pensie de dizabilitate. Printr-o decizie din 6 octombrie 2020, Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a refuzat exerciţiul dreptului la pensie de dizabilitate, motivând că dl Ion Eşanu nu a întrunit stagiul de cotizare de patru ani prevăzut la articolul 20 din Legea privind sistemul public de pensii.

5. Dl Ion Eşanu a formulat o cerere prealabilă împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Aceasta a susţinut că la calcularea stagiului de cotizare nu s-a ţinut cont de perioada de studii de cinci ani în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie şi de perioada de trei ani de rezidenţiat, care, în opinia sa, reprezintă activităţi necontributive asimilate stagiului de cotizare.

6. La 6 octombrie 2020, Casa Naţională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată.

7. Dl Ion Eşanu a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ defavorabil şi obligarea acestei autorităţii de a emite un act administrativ individual favorabil.

8. În cadrul examinării cauzei, dl Ion Eşanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la articolul 50 alin.(1) literele d)-f)" din articolul 5 alin.(2) lit.g) şi a textului "studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi" din articolul 50 alin.(1) lit.e) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

9. Printr-o Încheiere din 10 mai 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 35

Dreptul la învăţătură

"(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare.

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

11. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 5

Stagiul de cotizare

(1) În sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

(2) Perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare sunt:

a) perioada de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus;

a¹) perioada de îndeplinire a serviciului militar prin contract sau a altui serviciu asimilat acestuia, dacă nu este posibilă stabilirea pensiei în condiţiile Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie 1993;

b) perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore în caz de deces al ambilor părinţi;

c) perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională;

d) perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinţi, de către tutore sau curator, până la angajarea în funcţia de asistent personal;

e) perioada de rezidenţiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu;

f) perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005;

g) perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la art.50 alin.(1) lit.d)–f).

(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la alin.(2) nu pot însuma în total mai mult de 8 ani, cu excepţia celor prevăzute la lit.a¹), b), d) şi f).

[Articolul 5 alin.(2) în redactarea Legii nr.63 din 17 martie 2022, în vigoare din 22 martie 2022]

Articolul 50

Activităţile ce se includ în stagiul de cotizare

(1) În afară de perioadele specificate la art.5, în stagiul de cotizare se includ perioadele în care s-au desfăşurat următoarele activităţi până la 1 ianuarie 1999:

a) activitatea în calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul şi de durata programului de muncă. La calcularea vechimii în muncă în colhoz din perioada posterioară anului 1965, în cazul în care membrul de colhoz, nemotivat, nu a îndeplinit minimul stabilit, se ia în calcul perioada de prestare efectivă a activităţii;

b) activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie confirmată de către secretariatele consiliilor de administraţie ale uniunilor respective;

c) activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor, începând cu 1 aprilie 1992;

d) îngrijirea unui invalid de gradul I, a unui copil invalid sub vârsta de 16 ani sau a unei persoane care a depăşit vârsta de 75 de ani;

e) studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi;

f) participarea la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova în perioada 2 martie – 13 august 1992, care se include în stagiul de cotizare în mărime triplă.

(2) Modalitatea de includere în stagiul de cotizare a perioadelor indicate la alin.(1) se stabileşte de către Guvern.

(3) Cheltuielile aferente includerii în stagiul de cotizare a perioadelor specificate la alin.(1) lit.d)–f) se acoperă de la bugetul de stat.

[Articolul 50 alineatele (1) şi (3) în redactarea Legii nr.63 din 17 martie 2022, în vigoare din 22 martie 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În sesizare, autorul excepţiei susţine că textele de lege contestate de la articolele 5 alin.(2) lit.g) şi 50 alin.(1) lit.e) din Legea privind sistemul public de pensii instituie un tratament diferenţiat nejustificat pe criteriu de vârstă între persoanele care au efectuat studiile în instituţii de învăţământ superior de zi până la data de 1 ianuarie 1999, care pot solicita includerea acestei perioade în stagiul de cotizare, şi persoanele care şi-au făcut studiile în instituţiile de învăţământ superior de zi după data de 1 ianuarie 1999, care nu pot solicita includerea acestei perioade în stagiul de cotizare.

13. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate încalcă articolele 16, 35 şi 47 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea reţine că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect controlul legalităţii unor acte prin care a fost respinsă cererea autorului excepţiei privind stabilirea pensiei de dizabilitate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Autorul excepţiei a susţinut că a acumulat stagiul de cotizare care îi conferă dreptul la pensie de dizabilitate, în special pe baza studiilor de cinci ani în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie şi de rezidenţiat de trei ani, care reprezintă activităţi necontributive asimilate stagiului de cotizare reglementate la articolele contestate. Astfel, Curtea reţine că prevederile atacate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, pentru a se stabili dacă autoritatea competentă a calculat corect stagiul de cotizare al autorului excepţiei.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la articolul 50 alin.(1) literele d)-f)" din articolul 5 alin.(2) lit.g) şi textul "studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi" din articolul 50 alin.(1) lit.e) din Legea privind sistemul public de pensii.

19. Curtea menţionează că o altă condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este ca prevederile contestate să nu fi constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, pct.1 din dispozitiv).

20. Curtea reţine că textul "până la 1 ianuarie 1999" din articolele 5 alin.(2) lit.g) şi 50 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii a făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate, fiind examinat prin Hotărârea nr.19 din 24 septembrie 2019. Pentru că acest caz pune în discuţie existenţa unui tratament diferenţiat nejustificat, argument examinat în Hotărârea menţionată şi în privinţa căruia Curtea a decis că este inadmisibil, în acest caz ea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (DCC nr.42 din 1 aprilie 2021, § 18).

21. În sesizare, autorul excepţiei susţine că textele de lege contestate încalcă articolele 16 (Egalitatea), 35 (Dreptul la învăţătură) şi 47 (Dreptul la asistenţă şi protecţie de stat) din Constituţie.

22. Din argumentele sesizării, Curtea reţine că autorul afirmă existenţa unui tratament diferenţiat nejustificat pe criteriu de vârstă între persoanele care şi-au efectuat studiile într-o instituţie de învăţământ superior de zi până la 1 ianuarie 1999, care pot solicita includerea acestei perioade în stagiul de cotizare, şi persoanele care şi-au făcut studiile într-o instituţie de învăţământ superior de zi după data de 1 ianuarie 1999, care nu pot solicita includerea acestei perioade în stagiul de cotizare.

23. Curtea precizează că, potrivit prevederilor atacate, activităţile prevăzute la articolele 5 alin.(2) lit.g) şi 50 alin.(1) lit.e) din Lege sunt asimilate stagiului de cotizare, dacă acestea au fost realizate până la 1 ianuarie 1999.

24. În Hotărârea nr.19 din 24 septembrie 2019, la §§ 21 şi 22, Curtea a reţinut că Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999. Potrivit dispoziţiilor tranzitorii ale Legii în discuţie, de la data intrării în vigoare a dispoziţiilor ei, legea veche încetează să mai producă efecte. Totuşi, în vederea garantării caracterului efectiv al drepturilor dobândite sub imperiul legii vechi, legislatorul a stabilit că, începând cu data de 1 ianuarie 1999, drepturile dobândite anterior, precum şi exerciţiul lor vor fi recunoscute dacă au fost realizate până pe data de 1 ianuarie 1999.

25. Curtea a precizat că este cazul articolului 5 alin.(2) lit.g) şi (3), precum şi al articolului 50 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998. Legislatorul a stabilit că activităţile precizate la aceste norme se au în vedere la calcularea stagiului de cotizare doar în cazul în care au fost realizate până pe 1 ianuarie 1999, stabilind, totodată, că activităţile în discuţie nu pot depăşi termenul maxim de opt ani (articolul 5 alin.(3) din Lege). Acest termen reprezintă, de fapt, perioada de acţiune a Legii nr.437 din 27 decembrie 1990, constituind diferenţa dintre data intrării în vigoare (1 ianuarie 1991) şi data abrogării (1 ianuarie 1999).

26. Totodată, în Hotărârea nr.19 din 24 septembrie 2019, la § 23, Curtea a examinat pretinsul tratament diferenţiat, din perspectiva condiţiilor de calculare a stagiului de cotizare. Curtea a menţionat că situaţia diferită în care se află persoanele în funcţie de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care instituie egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile articolului 16 alin.(2) din Constituţie, presupune să se aibă în vedere tratamentul pe care legea îl prevede pentru destinatari în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta, în mod firesc, diferenţe determinate de condiţiile obiective în care au fost adoptate. Curtea a precizat că acest lucru este bine-stabilit în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, § 36).

27. În consecinţă, pentru că nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele Hotărârii nr.19 din 24 septembrie 2019 sunt aplicabile în prezenta cauză, în capătul sesizării care afirmă încălcarea articolelor 16 şi 47 din Constituţie.

28. Referitor la contrarietatea textelor de lege atacate în raport cu articolul 35 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a formulat o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Simpla enumerare a unor articole din Constituţie, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă o critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor contestate, nu echivalează cu un argument (DCC nr.44 din 12 aprilie 2022, § 25).

29. Curtea reaminteşte că procedurile din faţa sa au un caracter adversarial, iar autorul sesizării trebuie să-şi precizeze argumentele juridice. De altfel, dacă ar proceda la examinarea unei excepţii de neconstituţionalitate neargumentate, Curtea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.183 din 25 noiembrie 2021, § 20).

30. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "perioadele în care au fost realizate, până la 1 ianuarie 1999, activităţile specificate la art.50 alin.(1) literele d)-f)" din articolul 5 alin.(2) lit.g) şi a textului "studiul în instituţiile de învăţământ superior de zi" din articolul 50 alin.(1) lit.e) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, ridicată de dl Ion Eşanu, parte în dosarul nr.3-3231/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.