Decizie nr.178 din 25.11.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.206g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023 (modul de delimitare a bunurilor imobile care aparţin proprietăţii publice)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.206g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr. 29

din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi

a  unor  prevederi  din  Hotărârea  Guvernului  nr. 80  din

11 februarie 2019 privind aprobarea  Programului  de stat

pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor

proprietate publică, pentru anii 2019-2023

(modul de delimitare a bunurilor imobile

care aparţin proprietăţii publice)

nr. 178  din  25.11.2021

 (în vigoare 25.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.19-25 art. 1 din 21.01.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 27 septembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 noiembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi a punctului 5 subpunctele 3 şi 7 din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023, ridicată de dl avocat Iulian Rusanovschi, în interesele S.R.L. "Birivofarm", în dosarul nr.3ra-350/21, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, format din doamna Tamara Chişca-Doneva şi domnii Victor Burduh, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru şi Nicolae Craiu, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 8 octombrie 2019, S.R.L. "Birivofarm" a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Proprietăţii Publice cu privire la coordonarea planurilor geometrice întocmite de S.R.L. "Imobil-Star" în favoarea S.R.L. "Birivofarm" pentru terenurile pe care aceasta le deţine în locaţiune pe o perioadă de peste 15 ani.

4. Pe 16 iunie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis cererea de chemare în judecată formulată de S.R.L. "Birivofarm" şi a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să coordoneze planurile geometrice menţionate supra.

5. Nefiind de acord cu hotărârea din 16 iunie 2020, Agenţia Proprietăţii Publice a formulat o cerere de apel.

6. Pe 23 decembrie 2020, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul formulat de Agenţia Proprietăţii Publice şi a menţinut Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 16 iunie 2020.

7. Pe 26 ianuarie 2021, Agenţia Proprietăţii Publice a contestat cu un recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2020.

8. Pe 24 august 2021, dl avocat Iulian Rusanovschi a ridicat, în interesele S.R.L. "Birivofarm", excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi a punctului 5 subpunctele 3 şi 7 din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023.

9. Prin Încheierea din 8 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]."

Articolul 72

Categorii de legi

"(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;

[...]."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice sunt următoarele:

Articolul 20

Delimitarea bunurilor imobile proprietate publică în funcţie de apartenenţă şi pe domenii

"[...]

(5) Modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică în funcţie de apartenenţă şi pe domenii se stabileşte de Guvern.

(6) Divergenţele apărute în procesul delimitării bunurilor imobile se soluţionează pe cale amiabilă. Dacă pârţile nu ajung la un consens, litigiile se examinează în instanţa de judecată competentă."

Articolul 23

Dispoziţii finale şi tranzitorii

"[...]

(3) Bunurile imobile, inclusiv terenurile înregistrate în registrul bunurilor imobile în folosul Republicii Moldova sau al unităţii teritorial-administrative, în lipsa documentelor care confirmă dreptul de proprietate, se supun delimitării în conformitate cu prevederile prezentei legi.

[...]"

12. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019–2023 sunt următoarele:

"[...]

5. Agenţia Proprietăţii Publice:

[...]

3) va institui Comisia de delimitare, pentru executarea lucrărilor de delimitare în mod masiv, în cadrul Programului de stat;

[...]

7) va asigura elaborarea mecanismului de soluţionare a litigiilor funciare privind apartenenţa bunurilor imobile publice apărute în procesul implementării Programului de stat menţionat;

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei menţionează că Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice, care conţine dispoziţiile contestate, este o lege ordinară şi, prin urmare, contravine articolului 72 alin.(3) lit.i) din Constituţie. Acest articol stabileşte că regimul general al proprietăţii se reglementează prin lege organică.

14. Autorul excepţiei menţionează că, potrivit Legii nr.523 din 16 iulie 1999, litigiile privind delimitarea proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale se soluţionează de instanţa de judecată, nu de Agenţia Proprietăţii Publice, aşa cum prevăd punctele contestate din Hotărârea Guvernului nr.80/2019. Astfel, aceste prevederi sunt contrare articolelor 20 şi 114 din Constituţie.

15. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate din Hotărârea Guvernului nr.80/2019 acordă Agenţiei Proprietăţii Publice competenţa de a institui în mod arbitrar Comisiile de delimitare a terenurilor proprietate publică.

16. În consecinţă, autorul sesizării consideră că prevederile contestate contravin articolelor 9, 20, 72, 114, 126 alin.(2) lit.a) şi 127 alineatele (2) şi (3) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolelor 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea privind delimitarea proprietăţii publice şi ale punctului 5 subpunctele 3 şi 7 din Hotărârea Guvernului privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 şi din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019, ţin de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul reclamantului într-un proces pendinte la Curtea Supremă de Justiţie (a se vedea § 1 supra), este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unui recurs împotriva hotărârii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de S.R.L. "Birivofarm" şi prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să coordoneze planurile geometrice în favoarea reclamantei. Curtea observă că instanţele de judecată nu au aplicat prevederile legale contestate (a se vedea § 3-9 supra). Totuşi, având în vedere temeiurile substanţiale de declarare a recursului prevăzute de articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi competenţa instanţei de recurs potrivit articolului 445 din Cod, Curtea admite că instanţa de recurs ar putea aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

22. Curtea observă că prevederile contestate de autorul sesizării nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

23. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental.

24. Curtea reţine că autorul excepţiei a invocat că articolele 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea nr.29/2018 contravin articolului 72 alin.(3) lit.i) [categorii de legi] din Constituţie, care stabileşte că prin lege organică se reglementează, inter alia, regimul juridic general al proprietăţii. Cu privire la punctele contestate din Hotărârea Guvernului nr.80/2019, autorul a susţinut că acestea contravin articolelor 20 [accesul liber la justiţie] şi 114 [înfăptuirea justiţiei] din Constituţie. De asemenea, autorul excepţiei a menţionat incidenţa articolelor 9 [principiile fundamentale privind proprietatea], 126 [economia] şi 127 [proprietatea] din Constituţie.

25. Cu privire la constituţionalitatea articolelor 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea privind delimitarea proprietăţii publice, autorul sesizării susţine că această Lege, care conţine prevederile legale contestate, este o lege ordinară, fapt contrar articolului 72 alin.(3) lit.i) din Constituţie. Curtea observă că în preambulul acestei Legi se menţionează că aceasta este o lege organică.

26. Potrivit articolului 74 alin.(1) din Constituţie, legea organică se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. Având în vedere prevederile menţionate, Curtea a observat că Legea privind delimitarea proprietăţii publice (proiectul nr.331 din 24 octombrie 2017) a fost votată în lectura a doua cu votul a 57 de deputaţi [a se vedea stenograma şedinţei plenare a Parlamentului din 5 aprilie 2018, pag. 65]. Astfel, Curtea reţine că Legea privind delimitarea proprietăţii publice îndeplineşte condiţiile adoptării unei legi organice şi, prin urmare, articolul 72 alin.(3) lit.i) din Constituţie nu este afectat.

27. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 114 din Constituţie, autorul sesizării susţine că punctul 5 subpunctul 7 din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 acordă Agenţiei Proprietăţii Publice atribuţia de a soluţiona litigiile funciare, care ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti.

28. Curtea observă că, de fapt, litigiile funciare legate de delimitarea terenurilor proprietate publică se soluţionează potrivit dispoziţiilor articolului 20 alin.(6) din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice, care prevăd că divergenţele apărute în procesul delimitării bunurilor imobile se soluţionează pe cale amiabilă, iar dacă părţile nu ajung la un consens, litigiile se examinează de instanţa de judecată competentă.

29. Aşadar, având în vedere cele invocate supra, Curtea reţine că instanţa de judecată nu este limitată în competenţa sa de a examina litigiile referitoare la delimitarea terenurilor proprietate publică, sub toate aspectele, atât în fapt, cât şi în drept. Prin urmare, prevederile contestate nu afectează dreptul de acces liber la justiţie şi competenţa instanţelor de judecată. Curtea nu reţine incidenţa articolelor 20 şi 114 din Constituţie în prezenta cauză.

30. Cu privire la punctul 5 subpunctul 3 din Hotărârea Guvernului nr.80/2019, autorul excepţiei a susţinut că aceste prevederi contravin articolelor 20 şi 114 din Constituţie. Curtea reţine că autorul sesizării nu a demonstrat cum atribuţia Agenţiei Proprietăţii Publice de a institui Comisiile de delimitare a terenurilor proprietate publică afectează dreptul de acces liber la justiţie şi competenţa instanţei de judecată, odată ce litigiile privind delimitarea terenurilor pot fi soluţionate de instanţa de drept comun.

31. Cu privire la o pretinsă neconcordanţă dintre prevederile Legii nr.523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi prevederile contestate din Hotărârea Guvernului, Curtea notează că le revine instanţelor de judecată să stabilească prevederile legale aplicabile fiecărui caz concret. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.132 din 12 august 2021, § 42; DCC nr.153 din 19 octombrie 2021, § 32).

32. Curtea observă că autorul sesizării a pretins incidenţa articolelor 9, 126 şi 127 din Constituţie, fără a oferi argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu aceste norme constituţionale. Aşadar, Curtea reţine că simpla trimitere la aceste prevederi constituţionale nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24; DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, § 23).

33. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 20 alin.(5) şi 23 alin.(3) din Legea nr.29 din 5 aprilie 2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi a punctului 5 subpunctele 3 şi 7 din Hotărârea Guvernului nr.80 din 11 februarie 2019 privind aprobarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor proprietate publică, pentru anii 2019-2023, ridicată de dl avocat Iulian Rusanovschi, în interesele S.R.L. "Birivofarm", în dosarul nr.3ra-350/21, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.