Decizie nr.18 din 09.02.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.186g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 313 alin.(1), (2) şi (5) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.186g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor dispoziţii din  articolul 313

 alin.(1), (2) şi (5) din Codul de procedură penală

nr. 18  din  09.02.2021

 (în vigoare 09.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 74-76 art. 41 din 12.03.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 20 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 9 februarie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 alin.(1), (2) şi (5) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Sergiu Popa, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, în dosarul nr.10r-759/2020, în faţa Curţii de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională pe 20 noiembrie 2020 de către un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău, format din dnii Igor Chiroşca, Ion Bulhac şi Ghenadie Lîsîi, în baza articolului 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 23 octombrie 2019, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a pornit o cauză penală, în baza articolului 335 alin.(3) [abuz de serviciu săvârşit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale ori săvârşit de către administratorul unei bănci] din Codul penal, în privinţa factorilor de decizie ai "Rogob" S.R.L.

4. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, a fost autorizată efectuarea percheziţiei anumitor bunuri gestionate de "Rogob" S.R.L., fiind efectuată pe 2 iunie 2020, în prezenţa reprezentanţilor persoanei juridice şi a doi avocaţi.

5. Pe 5 iunie 2020, dl avocat Vasile Nicoară, care reprezintă interesele "Rogob" S.R.L., a contestat legalitatea percheziţiei în faţa procurorului ierarhic superior. Procurorul adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a respins plângerea menţionată.

6. Pe 28 iunie 2020, dl avocat Nicoară Vasile a contestat ordonanţa procurorului ierarhic superior în baza articolului 313 [plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii] din Codul de procedură penală în faţa judecătorului de instrucţie.

7. Printr-o încheiere din 7 august 2020, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, a admis plângerea formulată de dl avocat Vasile Nicoară, declarând nul procesul verbal cu privire la percheziţie şi ordonanţa procurorului ierarhic superior.

8. Dl procuror Sergiu Popa a contestat încheierea menţionată cu recurs în faţa Curţii de Apel Chişinău.

9. Pe 3 noiembrie 2020, în cadrul şedinţei de judecată, dl procuror Sergiu Popa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din articolul 313 din Codul de procedură penală: "acţiunilor sau actelor ilegale" din alin.(1), "alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei" din alin.(2) pct.3) şi "după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate" din alin.(5) al aceluiaşi articol.

10. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

11. Pe 28 decembrie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul declarat de dl procuror Sergiu Popa, a casat încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 7 august 2020, şi a respins plângerea dlui avocat Vasile Nicoară.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle.

În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

13. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 313

Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire

penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii

"(1) Plângerile împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigaţii pot fi înaintate judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

(2) Persoanele indicate în alin.(1) sunt în drept de a ataca judecătorului de instrucţie:

[…]

3) alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei.

[…]

(5) Judecătorul de instrucţie, considerând plângerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate. Constatând că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere despre respingerea plângerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plângerea şi procurorului.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul sesizării susţine că textele "acţiunilor sau actelor ilegale" şi "alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei" din articolul 313 alin.(1) şi, respectiv, alin.(2) pct.3) din Codul de procedură penală, sunt neclare şi contrare principiului legalităţii şi al certitudinii juridice. De asemenea, autorul susţine că aceste texte contestate acordă un acces nelimitat la justiţie la etapa urmăririi penale, fapt care face dificilă îndeplinirea obligaţiei pozitive a statului de a desfăşura anchete penale efective.

15. Mai mult, în opinia autorului sesizării, textul "după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate" din articolul 313 alin.(5) din Codul de procedură penală oferă judecătorului de instrucţie o putere largă de discreţie la etapa urmăririi penale, care îi permite să aprecieze probele şi să le declare nule, limitând în mod nejustificat competenţele procurorului.

16. În fine, autorul consideră că textele contestate sunt imprevizibile, nu conţin garanţii împotriva arbitrarului şi afectează caracterul efectiv al anchetei. Astfel, în opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 23, 54 şi 115 alin.(4) şi 124 din Constituţie şi, prin urmare, sunt neconstituţionale.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele "acţiunilor sau actelor ilegale", "alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei" şi "după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate" din articolul 313 alin.(1), alin.(2) pct.3) şi, respectiv, alin.(5) din Codul de procedură penală.

21. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, § 82). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (a se vedea DCC nr.18 din 13 februarie 2020, § 16 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Analizând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză care avea ca obiect legalitatea încheierii judecătorului de instrucţie prin care a declarat nul actul şi acţiunea procesuală atacată (i.e. procesul-verbal cu privire la percheziţie). Astfel, textele contestate au fost avute în vedere la examinarea acestei cauze de către instanţa de recurs.

24. Totodată, ridicând excepţia de neconstituţionalitate, instanţa de recurs nu a suspendat dezbaterile judiciare până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum o impune articolul 7 alin.(3²) din Codul de procedură penală, ci s-a pronunţat asupra recursului, admiţând cererea procurorului (a se vedea supra § 11).

25. Curtea poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În această cauză, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate nu-i poate servi autorului excepţiei, pentru că instanţa de recurs i-a admis recursul declarat împotriva încheierii judecătorului de instrucţie.

26. În acest context, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument riscând să devină unul simulat, o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.10 din 26 ianuarie 2021, § 20 şi jurisprudenţa citată acolo).

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 alin.(1), (2) şi (5) din Codul de procedură penală, ridicată de dl procuror Sergiu Popa, în dosarul nr.10r-759/20, în faţa Curţii de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.