Decizie nr.18 din 15.02.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.221g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (răspunderea contravenţională pentru încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.221g/2021 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului III pct.1 din Legea

nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea

şi completarea unor acte legislative

(răspunderea contravenţională pentru

 încălcarea Regulamentului cu privire

 la protecţia reţelelor electrice)

nr. 18  din  15.02.2022

 (în vigoare 15.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73-77 art. 36 din 18.03.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 21 octombrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 februarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de dl avocat Vadim Cravcesco, în interesele Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A., în dosarul nr.4r-223/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători al Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău (format din doamna Maria Negru şi domnii Alexandru Spoială şi Igor Chiroşca), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 11 aprilie 2019, Î.C.S. "Red Union Fenosa" S.A., redenumită în Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A., a depus o cerere la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, prin care a solicitat tragerea la răspundere contravenţională a unor persoane pe baza articolului 163 [încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice] din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008.

4. La 30 decembrie 2019, un agent constatator din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a emis o decizie prin care a stabilit că faptele invocate în cererea menţionată supra nu întrunesc elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la articolul 163 din Codul contravenţional. În acest sens, agentul constatator a notat că simpla încălcare a Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice nu este suficientă pentru aplicarea răspunderii contravenţionale pe baza articolului invocat, ci mai trebuie să existe şi urmări prejudiciabile.

5. La 28 ianuarie 2020, Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A. a contestat decizia agentului constatator în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana.

6. Printr-o hotărâre din 23 decembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a respins contestaţia menţionată.

7. Ulterior, Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A. a contestat cu recurs hotărârea primei instanţe.

8. În cadrul şedinţei de judecată din 30 septembrie 2021, dl avocat Vadim Cravcesco a ridicat, în interesele Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A., excepţia de neconstituţionalitate a articolului III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

9. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"[…]

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 24

Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică

"(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.

[...]."

Articolul 37

Dreptul la un mediu înconjurător sănătos

"(1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.

[...]."

Articolul 126

Economia

"[…]

(2) Statul trebuie să asigure:

[…]

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[…]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

[...]."

11. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 163

Încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice

"Încălcarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice, care a condus la crearea unei pene de curent, la perturbarea funcţionării normale a reţelelor electrice, la deteriorarea reţelelor electrice, la provocarea unor avarii, incendii, accidente, având drept urmare punerea în pericol a vieţii oamenilor sau cauzarea de daune,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice."

[Art.163 din Codul contravenţional în redactarea Legii nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, în vigoare din 12 iulie 2016]

Articolul 163

Încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia

reţelelor electrice cu tensiune peste 1000 de volţi

"Încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice cu tensiune peste 1000 de volţi, aprobat de Guvern, creând pericolul unei pene de curent, o deteriorare a reţelelor electrice sau având drept urmare cauzarea unei daune de altă natură economiei naţionale,

se sancţionează cu amendă de până la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de până la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere."

[Art.163 din Codul contravenţional în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative]

12. Prevederile relevante ale Legii nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative sunt următoarele:

"[...]

Art.III. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6, art.15), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 163 va avea următorul cuprins:

"Articolul 163. Încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice

Încălcarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice, care a condus la crearea unei pene de curent, la perturbarea funcţionării normale a reţelelor electrice, la deteriorarea reţelelor electrice, la provocarea unor avarii, incendii, accidente, având drept urmare punerea în pericol a vieţii oamenilor sau cauzarea de daune,

se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice."

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a notat că prin adoptarea Legii nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, articolul 163 [încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice] din Codul contravenţional a fost formulat într-o redactare nouă, care, de altfel, este imprecisă şi neclară. În particular, până la intrarea în vigoare a articolului III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 (12 iulie 2016), contravenţia referitoare la încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice era una formală, i.e. pentru aplicarea răspunderii contravenţionale nu era necesară producerea unor urmări prejudiciabile. În schimb, după intrarea în vigoare a legii în discuţie, legislatorul a conferit contravenţiei respective o natură materială, de rezultat, i.e. pentru aplicarea răspunderii contravenţionale trebuie să se constate şi producerea unor urmări prejudiciabile.

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, această concepţie este nejustificată, pentru că afectează concurenţa loială în domeniul economiei, nu asigură inviolabilitatea investiţilor străine, aduce atingere egalităţii în drepturi a agenţilor economici care activează în acest domeniu, afectează proprietatea privată, mediul înconjurător şi dreptul la viaţă.

15. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate contravin articolelor 9 alin.(3), 24 alin.(1), 37 alin.(1), 126 alin.(2) literele b) şi h) şi 127 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în dosarul nr.4r-223/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, conform căruia:

Art.III. – Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.3-6, art.15), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 163 va avea următorul cuprins:

"Articolul 163.

Încălcarea Regulamentului cu privire la protecţia reţelelor electrice

Încălcarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul cu privire la protecţia reţelelor electrice, care a condus la crearea unei pene de curent, la perturbarea funcţionării normale a reţelelor electrice, la deteriorarea reţelelor electrice, la provocarea unor avarii, incendii, accidente, având drept urmare punerea în pericol a vieţii oamenilor sau cauzarea de daune,

se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice."

20. Potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin urmare, Curtea a reţinut că intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază. Pentru facilitarea lecturii prezentei decizii, Curtea se va referi la normele modificatoare (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.27 din 14 septembrie 2021, § 18).

21. Prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

22. În continuare, Curtea reţine că o condiţie obligatorie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se pretinde că ar fi fost comisă contravenţia prevăzută la articolul 163 din Codul contravenţional. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate de către instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

24. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20; DCC nr.78 din 3 iunie 2021, § 17).

25. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 9 alin.(3) [principiile fundamentale privind proprietatea], 24 alin.(1) [dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică], 37 alin.(1) [dreptul la un mediu înconjurător sănătos], 126 alin.(2) literele b) şi h) [economia] şi 127 alin.(1) [proprietatea] din Constituţie. De asemenea, autorul sesizării a mai afirmat că prevederile contestate ar contraveni şi principiului egalităţii, însă nu a făcut trimitere expresă la articolul 16 din Constituţie.

26. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată.

27. Curtea constată că autorul excepţiei s-a limitat la invocarea mai multor articole din Constituţie (a se vedea supra § 25), fără a oferi o explicaţie corespunzătoare privind modul în care ar putea fi lezate drepturile garantate de aceste articole.

28. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 17 şi jurisprudenţa citată acolo).

29. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 32).

30. Curtea observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul sesizării îşi exprimă, de fapt, dezacordul cu opţiunea legislatorului de a reconfigura, prin Legea nr.109 din 27 mai 2016, elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute la articolul 163 din Codul contravenţional.

31. Sub acest aspect, Curtea reiterează că, potrivit articolului 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a reglementa prin lege organică infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legislatorul este liber să aprecieze, pe lângă pericolul social, în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei incriminate, şi condiţiile răspunderii juridice pentru această faptă (DCC nr.153 din 19 octombrie 2021, § 29).

32. Totodată, în Hotărârea nr.10 din 10 mai 2016, Curtea a reţinut că prin reglementarea infracţiunilor şi a pedepselor în materie penală urmează a se înţelege şi competenţa legislatorului de a reglementa contravenţiile şi sancţiunile contravenţionale. Legea contravenţională conţine prevederi care denotă de fapt natura penală a contravenţiilor (§ 47). Pornind de la raţionamentele invocate în cauza Ziliberberg v. Moldova din 1 februarie 2005, Curtea a constatat că caracterul general al legii contravenţionale şi scopul pedepsei, care este atât de a pedepsi, cât şi de a preveni, sunt suficiente pentru a arăta că sunt aplicabile principii similare celor două legi: contravenţională şi penală (§ 48).

33. Aşadar, reconfigurarea elementelor constitutive ale contravenţiilor ţine de competenţa Parlamentului şi se bazează pe raţiuni de politică contravenţională. Parlamentul posedă, în acest sens, o marjă discreţionară.

34. Curtea reţine că autorul sesizării nu a demonstrat că prin adoptarea Legii nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative s-ar fi depăşit marja discreţionară a Parlamentului sau că opţiunea legislatorului de a reconfigura elementele constitutive ale contravenţiei în discuţie ar afecta de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei.

35. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului III pct.1 din Legea nr.109 din 27 mai 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ridicată de dl avocat Vadim Cravcesco, în interesele Î.C.S. "Premier Energy Distribution" S.A., în dosarul nr.4r-223/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.