Decizie nr.180 din 14.12.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.243g/2023 şi nr.260g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă (continuitatea şedinţei de judecată şi amânarea pledoariilor până la soluţionarea cererii de recuzare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.243g/2023 şi nr.260g/2023

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi

din  articolul 53  alin. (2)  din  Codul  de  procedură  civilă

(continuitatea şedinţei de judecată şi amânarea pledoariilor

până la soluţionarea cererii de recuzare)

nr. 180  din  14.12.2023

 (în vigoare 14.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-39 art.16 din 26.01.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 7 noiembrie 2023 şi 27 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarelor,

Deliberând la 14 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ridicate de dl avocat Ion Botnarenco, în interesele dlui Dmitri Capaţîna, parte în dosarul nr.2p/s-404/2021, şi, respectiv, în interesele dnei Irina Presenti, parte în dosarul nr.2-15829/2022, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dl judecător Roman Pascari, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 243g/2023.

A. Circumstanţele litigiilor principale

1.1. Dosarul nr.2p/s-404/2021 (sesizarea nr.243g/2023)

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cauza civilă formulată de dl Ghenadie Struţa împotriva dlui Dmitri Capaţîna cu privire la evacuarea şi la repararea prejudiciului.

5. La 27 septembrie 2023, dl avocat Ion Botnarenco a depus, în interesele dlui Dmitri Capaţîna, o cerere de recuzare împotriva dlui judecător Roman Pascari. Domnul judecător Roman Pascari a consemnat această cerere de recuzare şi a dispus continuarea examinării cauzei civile, invocând textul "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dlui judecător Sergiu Suvac. Printr-o încheiere din 4 octombrie 2023, cererea de recuzare în privinţa dlui judecător Roman Pascari a fost respinsă, acesta continuând judecarea cauzei.

6. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Ion Botnarenco a ridicat, în interesele dlui Dmitri Capaţîna, excepţia de neconstituţionalitate a textului "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

7. Printr-o încheiere din 1 noiembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

1.2. Dosarul nr.2-15829/2022 (sesizarea nr.260g/2023)

8. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cauza civilă formulată de dna Irina Presenti împotriva dlor Valeriu Braga, Alexandru Ceaicovschi şi dnei Natalia Stoianova, având ca intervenienţi accesorii SRL "Invitro Diagnostic", Biroul notarial Palancean Liliana, SRL "Liberopay", dl Arcadie Topalo, cu privire la declararea nulităţii unor contracte de vânzare-cumpărare a părţii sociale.

9. La 27 septembrie 2023, dl avocat Ion Botnarenco a depus, în interesele dnei Irina Presenti, o cerere de recuzare împotriva dlui judecător Roman Pascari. Domnul judecător Roman Pascari a consemnat această cerere de recuzare şi a dispus continuarea examinării cauzei civile, invocând textul "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dnei judecător Eleonora Badan-Melnic. Printr-o încheiere din 29 septembrie 2023, cererea de recuzare în privinţa dlui judecător Roman Pascari a fost respinsă, acesta continuând judecarea cauzei.

10. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Ion Botnarenco a ridicat, în interesele dnei Irina Presenti, excepţia de neconstituţionalitate a textului "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

11. Printr-o încheiere din 21 noiembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

13. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 53

Procedura de soluţionare a cererii de recuzare

"(1) Propunerea de recuzare se examinează de instanţa sesizată cu acţiunea. Instanţa examinează explicaţiile persoanei a cărei recuzare se solicită, dacă acestea au fost depuse, şi ascultă opinia participanţilor la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare, nici efectuarea unor acte de procedură.

[Alin.(11) art.53 abrogat prin Legea nr.17 din 05.04.2018, în vigoare 01.06.2018]

(2) Cererea de recuzare se distribuie spre soluţionare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor şi se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă pînă la soluţionarea cererii de recuzare se amînă pledoariile.

(3) Dacă, din motivul recuzării, în instanţa sesizată cu cauză nu se poate constitui complet de judecată, cererea de recuzare se va judeca de instanţa ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

(4) Recuzarea expertului, specialistului, interpretului şi grefierului se examinează de instanţa care judecă cauza.

(5) Instanţa decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune nici unei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei."

Articolul 54

Efectele admiterii cererii de recuzare

"(1) Dacă cererea de recuzare a fost admisă de instanţa sesizată, cauza se examinează de un alt judecător sau de un alt complet de judecători al acestei instanţe. În cazul neadmiterii cererii, cauza se examinează de judecătorii desemnaţi.

(2) Dacă instanţa superioară învestită cu dreptul de a examina cereri de recuzare în cazurile prevăzute de art.53 alin.(3) găseşte că cererea de recuzare este întemeiată, va dispune trimiterea cauzei la o instanţă de acelaşi grad, iar în cazul imposibilităţii o va expedia spre examinare instanţei ierarhic superioare spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

(3) În cazul respingerii cererii, cauza se va restitui spre judecare instanţei iniţiale.

(4) În încheierea prin care s-a admis recuzarea se precizează în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie menţinute."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiilor de neconstituţionalitate

14. Autorul sesizărilor susţine că prevederile contestate instituie o ingerinţă în dreptul la un proces echitabil atunci când există motive legitime referitoare la parţialitatea judecătorului căruia i s-a încredinţat examinarea cauzei civile.

15. Totodată, autorul sesizărilor afirmă că prevederile contestate obligă părţile procesului să exercite drepturile procesuale în faţa unui judecător căruia i-a fost înaintată o cerere de recuzare şi faţă de care există dubii asupra imparţialităţii la examinarea cauzei în continuare. Autorul sesizărilor susţine că există riscul îngrădirii dreptului procesual de a depune cereri şi demersuri, dacă şedinţa de judecată continuă fără întrerupere, iar partea care a depus o cerere de recuzare a judecătorului refuză să prezinte cereri şi demersuri legate de acţiunea civilă pe motiv că nu are încredere în obiectivitatea examinării cererilor.

16. În opinia autorului excepţiilor de neconstituţionalitate, prevederile contestate sunt contrare articolelor 7 (Constituţia, Legea Supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocatul unor părţi în proces. Ele sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Curtea reţine că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie textul "fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile" din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

21. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016). Astfel, prin prisma materialelor sesizărilor, Curtea va aprecia dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate de către instanţa de judecată la soluţionarea cauzelor în cadrul cărora au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

22. Curtea observă că autorul excepţiilor pune în discuţie problema că prevederile contestate permit judecătorului căruia i-a fost înaintată o cerere de recuzare şi faţă de care participantul are dubii asupra imparţialităţii să continue şedinţa de judecată, cu amânarea pledoariilor până la soluţionarea cererii de recuzare.

23. Curtea reţine că articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă prevede că cererea de recuzare se distribuie spre soluţionare în mod aleatoriu prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor şi se examinează în cel mult 5 zile lucrătoare din momentul repartizării, fără a afecta continuitatea şedinţei de judecată, însă până la soluţionarea cererii de recuzare se amână pledoariile.

24. Curtea menţionează că declanşarea unei proceduri de recuzare implică (i) examinarea cu celeritate a cererii şi (ii) respectarea drepturilor celorlalţi participanţi la proces. Aşadar, textul contestat vizează o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărui scop este tocmai asigurarea desfăşurării rezonabile a judecăţii, şi nicidecum încălcarea principiilor procesului echitabil (a se vedea DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 25).

25. Curtea reiterează că raţiunea unei astfel de reglementări constă în necesitatea asigurării continuităţii activităţii jurisdicţionale. În caz contrar, există riscul ca instituţia recuzării să se transforme într-un instrument care ar pune în pericol judecarea cauzei într-un termen rezonabil (a se vedea DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 26; DCC nr.121 din 28 septembrie 2023, § 20).

26. Totodată, Curtea a constatat existenta unor garanţii procedurale manifestate prin existenţa căilor de atac împotriva hotărârii judecătoreşti (a se vedea DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 27). Mai mult, Curtea reţine că legea procesuală civilă instituie garanţii procedurale şi atunci când se admite cererea de recuzare a judecătorului. Astfel, articolul 54 alin.(4) din Codul de procedură civilă stabileşte că în încheierea prin care s-a admis recuzarea se precizează în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie menţinute.

27. Având în vedere circumstanţele cauzei, Curtea observă că cererile de recuzare a judecătorului au fost respinse prin două încheieri şi a fost dispusă continuarea judecării cauzelor de către judecătorul desemnat iniţial (a se vedea § 5, § 9 supra).

28. În acest context, Curtea reţine că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În această cauză, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate sub aspectul invocat în sesizare nu-i poate servi autorului, deoarece prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost înaintată cu omiterea fazei incidentale, iar cauza civilă se află în curs de examinare la o altă etapă a procesului civil (DCC nr.11 din 1 februarie 2022, § 17).

29. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.108 din 29 august 2023, § 22; DCC nr.115 din 26 septembrie 2023, § 24).

30. Prin urmare, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 53 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicate de dl avocat Ion Botnarenco, în interesele dlui Dmitri Capaţîna, parte în dosarul nr.2p/s-404/2021, şi, respectiv, în interesele dnei Irina Presenti, parte în dosarul nr.2-15829/2022, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.