Decizie nr.181 din 15.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.181g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă (imposibilitatea recuzării judecătorului care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizării nr. 181g/2022  privind

excepţia  de  neconstituţionalitate  a unor prevederi

din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă

(imposibilitatea recuzării judecătorului care soluţionează

cererea de recuzare a altui judecător [2])

nr. 181  din  15.12.2022

 (în vigoare 15.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 17-20 art. 10 din 24.01.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Vasile Lungu, în interesele dlui Constantin Vornicu, parte în dosarul nr.2-2522/2020, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dl judecător Dumitru Racoviţă de la Judecătoria Ungheni.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Ungheni (judecător Mariana Stratan) se află cauza civilă iniţiată de dna Silvia Vornicu şi dl Constantin Vornicu împotriva dnei Mariana Armasari şi dlui Anatolie Armasari şi S.R.L. "Transibir Grup", precum şi S.R.L. "Arvo-Trans" (în proces de insolvabilitate), în calitate de intervenient accesoriu, privind încasarea unei sume.

4. Dl avocat Vasile Lungu a depus, în interesele dlui Constantin Vornicu, o cerere de recuzare împotriva dnei judecător Mariana Stratan pentru că aceasta a admis anexarea unor înscrisuri la materialele cauzei, pe care iniţial le-a respins din cauza omiterii termenului acordat în faza de pregătire a cauzei. Cererea de recuzare a fost distribuită spre soluţionare dlui judecător Dumitru Racoviţă.

5. Dl avocat Vasile Lungu a depus o cerere de recuzare şi împotriva dlui judecător Dumitru Racoviţă. În susţinerea cererii, dl avocat a menţionat că judecătorul Dumitru Racoviţă a examinat, în calitate de instanţă de insolvabilitate, înscrisurile în discuţie în procesul de insolvabilitate intentat în privinţa debitorului S.R.L. "Arvo-Trans".

6. În cadrul procesului, dl avocat Vasile Lungu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, care prevăd că judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat.

7. Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă sunt următoarele:

Articolul 52

Declaraţiile de recuzare şi de abţinere de la judecată

"[...]

(5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător şi pentru aceleaşi motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sânt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sânt implicaţi în examinarea cauzei.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că textul contestat nu permite recuzarea judecătorului care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător, deşi articolele 50 şi 52 alin.(1) din Codul de procedură civilă obligă judecătorul să se abţină de la examinarea cauzei, dacă există motive de recuzare.

11. Autorul afirmă că în condiţiile normei contestate rezultă că judecătorul care soluţionează recuzarea altui judecător nu are posibilitatea să se abţină de la judecarea cauzei potrivit normelor menţionate supra.

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul contestat din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă este contrar articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul părţii în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, care stabilesc că judecătorul care soluţionează cererea de recuzare a altui judecător nu poate fi recuzat.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în care a fost recuzat judecătorul care trebuia să soluţioneze cererea de recuzare a altui judecător. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea constată că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţată Decizia de inadmisibilitate nr.10 din 1 februarie 2022. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, de principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a se solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.131 din 19 noiembrie 2020, § 20).

19. Curtea observă că autorul excepţiei, deşi a făcut trimitere la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 4, 23 şi 26 din Constituţie, a prezentat critici de neconstituţionalitate similare cu cele examinate în Decizia de inadmisibilitate nr.10 din 1 februarie 2022.

20. Cu ocazia examinării unor prevederi similare din Codul de procedură penală, Curtea a menţionat că procedura de soluţionare a unei cereri de recuzare nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicţional, fiind vorba de o chestiune de administrare a actului de justiţie. Procedura cercetării şi judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă. Această procedură nu are un caracter jurisdicţional penal în sens material, ci un caracter administrativ-judiciar. Curtea a mai subliniat că regulile procedurale în materie de recuzare nu sunt reguli de drept comun privind judecarea în fond a cauzei. Ele au un caracter special, de verificare a conformităţii motivelor invocate de recuzare şi abţinere cu cele prevăzute de lege (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.62 din 19 septembrie 2016, § 30-31).

21. Totodată, Curtea reiterează că declanşarea unei proceduri de recuzare succesive ar forma un cerc vicios care ar împiedica examinarea cu celeritate a cauzei şi ar încălca drepturile celorlalţi participanţi la proces. Aşadar, textul contestat vizează o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării rezonabile a judecăţii şi nicidecum încălcarea principiilor procesului echitabil. Curtea notează că raţiunea unei astfel de reglementări constă în necesitatea asigurării continuităţii activităţii jurisdicţionale. În caz contrar, există riscul ca instituţia recuzării să se transforme într-un instrument care ar pune în pericol judecarea cauzei într-un termen rezonabil (DCC nr.10 din 1 februarie 2022, § 22-23).

22. Referitor la afirmaţia autorului menţionată supra la § 10, Curtea observă că obligaţiunea judecătorului de a se abţine de la judecată este reglementată de articolul 52 alin.(1) teza întâi în coroborare cu articolul 50 din acelaşi Cod.

23. Totodată, Curtea reiterează că există garanţii procedurale în acest sens, conform cărora justiţiabilii beneficiază de căile de atac împotriva hotărârii judecătoreşti care îi dezavantajează (a se vedea DCC nr.10 din 1 februarie 2022, § 24).

24. Dat fiind faptul că excepţia de neconstituţionalitate în cauză nu conţine argumente noi şi nu există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea, Curtea reţine că atât soluţia, cât şi considerentele deciziei anterioare menţionată supra sunt aplicabile în prezenta cauză.

25. Prin urmare, în baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător" din articolul 52 alin.(5) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Vasile Lungu, în interesele dlui Constantin Vornicu, parte în dosarul nr.2-2522/2020, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.