Decizie nr.186 din 11.12.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.188a/2025 pentru controlul constituţionalităţii textului "până la data de 28 decembrie 2025" din articolul 5 alin.(1) din Legea nr.626 din 3 noiembrie 1995 privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa", precum şi al textului "dar fără să depăşească termenul de funcţionare a zonei libere concrete" din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a sesizării nr. 188a/2025 pentru  controlul

constituţionalităţii textului "până la data de 28 decembrie 2025"

din articolul 5 alin.(1) din Legea nr.626 din 3 noiembrie 1995

privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa", precum

şi  al textului "dar  fără  să depăşească  termenul  de

funcţionare a zonei libere concrete" din articolul 13

alin.(1) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu

privire la zonele economice libere

nr. 186  din  11.12.2025

 (în vigoare 11.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 59-61 art. 4 din 27.01.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 august 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 11 decembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de domnul Constantin Starîş, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea textului "până la data de 28 decembrie 2025" din articolul 5 alin.(1) din Legea nr.626 din 3 noiembrie 1995 privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa", precum şi a textului "dar fără să depăşească termenul de funcţionare a zonei libere concrete" din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 58

Contribuţii financiare

"(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.

(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale."

Articolul 126

Economia

"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

[…]."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.626 din 3 noiembrie 1995 privind Zona Antreprenoriatului Liber "Tvardiţa" sunt următoarele:

Articolul 1

Dispoziţii generale

"(1) În limitele teritoriului ocupat de Întreprinderea Agricolă Colectivă "Tvardiţa" se înfiinţează Zona Antreprenoriatului Liber "Tvardiţa", denumită în continuare zonă liberă, pe un termen de 30 de ani.

[…]."

Articolul 5

Garanţii în cazul modificării legislaţiei

"(1) Persoanele fizice sau juridice înregistrate în calitate de rezident al zonei libere până la data de 31 decembrie 2023 sunt în drept, până la data de 28 decembrie 2025, să desfăşoare genurile de activitate în regimul vamal reglementat de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

[…]."

5. Prevederile relevante ale Legii nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere sunt următoarele:

Articolul 13

Garanţiile de stat

"(1) Persoanele fizice sau juridice înregistrate în calitate de rezident al zonei libere până la data de 31 decembrie 2023 sunt în drept, până la data de 1 ianuarie 2034, dar fără să depăşească termenul de funcţionare a zonei libere concrete, să desfăşoare genurile de activitate în regimul vamal reglementat de prezenta lege.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

6. Autorul sesizării precizează că limitarea termenului de activitate al zonei economice libere "Tvardiţa", în lipsa unor motive obiective şi justificate, constituie o măsură discriminatorie. Potrivit autorului, încetarea regimului preferenţial al acestei zone îi plasează pe rezidenţi într-o poziţie defavorabilă faţă de rezidenţii altor zone economice libere. În opinia sa, agenţii economici nu pot fi trataţi diferit în funcţie de calitatea fondatorului zonei, deoarece, din perspectiva pieţei, poziţia lor este similară.

7. Totodată, autorul sesizării menţionează că stabilirea termenului de funcţionare a zonei economice libere "Tvardiţa" până la 28 decembrie 2025 îi privează pe investitorii din această zonă de perspective pe termen lung, în timp ce întreprinderile din alte zone libere beneficiază în continuare de un regim vamal şi fiscal special până în anul 2034. Astfel, o companie dintr-o altă zonă economică liberă poate planifica investiţii şi reinvesti profitul pe o perioadă îndelungată, în timp ce o întreprindere similară din zona economică liberă "Tvardiţa" trebuie deja să se pregătească pentru încetarea facilităţilor.

8. În acest capăt de sesizare, autorul susţine că sunt încălcate articolele 16, 58 alin.(2) şi 126 alin.(1) din Constituţie.

9. Autorul sesizării precizează că la adoptarea Legii nr.212 din 31 iulie 2024, care a modificat, între altele, articolul 13 alin.(1) din Legea cu privire la zonele economice libere, Parlamentul nu a respectat exigenţele articolului 74 din Constituţie privind procedura legislativă.

10. Autorul menţionează că obiect al sesizării îl constituie şi omisiunea legislatorului de a aduce în concordanţă prevederile legale privind termenul de funcţionare a zonei economice libere "Tvardiţa" cu prevederile referitoare la termenele de funcţionare a celorlalte zone economice libere.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa" şi din Legea cu privire la zonele economice libere, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Articolul 25 alin (1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională îi acordă deputatului în Parlament prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

14. Obiectul sesizării îl constituie textul "până la data de 28 decembrie 2025" din articolul 5 alin.(1) din Legea privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa", precum şi textul "dar fără să depăşească termenul de funcţionare a zonei libere concrete" din articolul 13 alin.(1) din Legea cu privire la zonele economice libere. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate.

15. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 16 (egalitatea), 58 alin.(2) (contribuţii financiare), 126 alin.(1) (economia) din Constituţie.

16. Referitor la criticile care vizează încălcarea procedurii parlamentare la adoptarea Legii nr.212 din 31 iulie 2024, prin care a fost modificat, între altele, articolul 13 alin.(1) din Legea cu privire la zonele economice libere, Curtea precizează că nu poate analiza acest argument. Din datele prezentate de autorul sesizării nu rezultă în ce constă, la modul concret, abaterea de la procedura parlamentară şi care etapă a acesteia ar fi fost încălcată.

17. Curtea precizează că simpla menţionare a unui articol constituţional fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale nu echivalează cu un argument. În cauze în care au fost formulate critici similare celor examinate în acest caz, Curtea a notat că simpla menţionare a unei pretinse probleme nu reprezintă un argument. Curtea nu poate realiza controlul de constituţionalitate în lipsa unui minim efort de motivare din partea autorului sesizării, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr.46 din 14 mai 2024, § 20). Aşadar, Curtea constată că sesizarea este vădit neîntemeiată şi urmează a fi declarată inadmisibilă în acest capăt al său (a se vedea DCC nr.138 din 25 septembrie 2025, § 45).

18. Referitor la pretinsa omisiune legislativă, autorul susţine că termenul de activitate al zonei economice libere "Tvardiţa" nu corespunde termenului prevăzut la articolul 13 alin.(1) din Legea privind zonele economice libere şi consideră că legislatorul ar fi trebuit să prelungească termenul de funcţionare al zonei "Tvardiţa" până la termenul indicat la articolul 13 alin.(1).

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că există o omisiune care pune în discuţie o problemă de constituţionalitate doar atunci când pretinsa reglementare rezultă dintr-o prevedere explicită a Constituţiei sau care poate fi dedusă în mod clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea DCC nr.85 din 30 iunie 2022, § 25).

20. Curtea notează că Constituţia nu reglementează termenul de activitate al zonelor economice libere şi nici nu stabileşte modul în care acesta ar trebui determinat. Mai mult, acest lucru nu poate fi dedus, în mod rezonabil, pe baza articolelor constituţionale pretins a fi încălcate. Curtea precizează că existenţa unor termene diferite de activitate poate să ridice, eventual, problema unui tratament discriminatoriu între rezidenţii din diferite zone economice libere, nu problema unei omisiuni legislative. În acest sens, Curtea va examina dacă termenele diferite de activitate fac incidente articolele constituţionale pretins a fi încălcate, din perspectiva egalităţii în drepturi.

21. Autorul menţionează că normele contestate discriminează rezidenţii zonei economice libere "Tvardiţa", deoarece termenul de activitate al acestei zone încetează mai devreme decât în cazul altor zone economice libere. De exemplu, termenul de activitate al acestei zone expiră la 28 decembrie 2025, spre deosebire de zona economică liberă "Expo-Business Chişinău", care are termen de activitate până la 1 ianuarie 2034. Odată cu expirarea termenului de activitate, rezidenţii pierd facilităţile fiscale şi vamale specifice regimului de zonă economică liberă. Curtea reţine că acest fapt este suficient pentru a stabili incidenţa articolului 58 alin.(2) din Constituţie, care garantează repartizarea justă a contribuţiilor financiare. În continuare, Curtea trebuie să verifice dacă pretinsul tratament discriminatoriu face incident articolul 16 din Constituţie.

22. Pentru început, Curtea observă că autorul se raportează în special la rezidenţii zonei economice libere "Expo-Business Chişinău", care are ca termen de activitate data de 28 decembrie 2035. Totuşi, acesta nu explică de ce Curtea ar trebui să se raporteze şi ea în analiza caracterului comparabil al situaţiilor doar la această zonă economică liberă. Curtea notează că analiza caracterului comparabil al situaţiilor implică o analiză a situaţiei tuturor zonelor, fără a se limita la zona indicată de autor. Doar în acest fel poate fi confirmat caracterul comparabil al situaţiilor şi stabilită incidenţa articolului 16 din Constituţie.

23. Curtea observă că, în prezent, în Republica Moldova funcţionează mai multe zone economice libere, între care: "Expo-Business Chişinău", cu termen de activitate până la 28 decembrie 2035¹; "Bălţi", pe un termen de 25 de ani²; "Ungheni", pe un termen de 42 de ani³; "Valkaneş", pe un termen de 37 de ani⁴; şi "Taraclia", pe un termen de 37 de ani⁵. Totodată, Curtea reţine că termenul de activitate al unei zone economice libere a expirat la 25 aprilie 2023. Este vorba despre "Otaci-Business", care a fost instituită pe un termen de 25 de ani de la intrarea în vigoare a legii⁶.

_________________________

¹A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.625 din 3 noiembrie 1995 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău"

²A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.26 din 4 martie 2010 privind Zona Economică Liberă "Bălţi"

³A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.1295 din 25 iulie 2002 privind Zona Economică Liberă "Ungheni-Business"

⁴A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.1527 din 19 februarie 1998 privind Zona Antreprenoriatului Liber-Parcul de Producţie "Valkaneş"

⁵A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.1529 din 19 februarie 1998 privind Zona Antreprenoriatului Liber-Parcul de Producţie "Taraclia"

⁶A se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea nr.1565 din 26 februarie 1998 privind Zona Antreprenoriatului Liber-Parcul de Producţie "Otaci-Business"

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că existenţa unui tratament discriminatoriu pretinde constatarea caracterului comparabil al situaţiilor analizate (a se vedea DCC nr.69 din 29 iunie 2023, § 22). Dreptul la egalitate reprezintă dreptul de a fi tratat în acelaşi mod în care este tratată o persoană care se află într-o situaţie juridică echivalentă. Prin urmare, o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (a se vedea HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 17). Curtea a notat că cerinţa caracterului comparabil al situaţiilor nu impune ca situaţiile să fie identice, ci numai ca ele să fie, până la un anumit punct, asemănătoare. Verificarea respectării acestei cerinţe presupune compararea condiţiilor aplicabile rezidenţilor zonei economice libere "Tvardiţa" şi subiectelor în raport cu care se afirmă existenţa unui dezavantaj (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.30 din 23 septembrie 2021, § 46).

25. În acest caz, Curtea constată că simpla calitate comună de rezidenţi ai unor zone economice libere nu este suficientă pentru a stabili caracterul comparabil al situaţiilor. Din analiza coroborată a legislaţiei, Curtea reţine că fiecare zonă economică liberă este creată printr-o lege specială, adoptată pentru o regiune concretă, într-un anumit context economic şi cu un set propriu de obiective de dezvoltare. Astfel, termenul de activitate, tipurile de activităţi, structura investiţiilor şi rezultatele economice urmărite diferă de la o zonă la alta.

26. În aceste condiţii, Curtea constată că beneficiul general al unui regim preferenţial nu-i plasează în mod automat pe rezidenţi în situaţii comparabile. Diferenţele de context regional, de structură investiţională şi de obiective stabilite prin legile speciale fac ca situaţiile lor să fie diferite, astfel încât articolul 16 din Constituţie nu este incident.

27. Autorul sesizării susţine că existenţa unor termene diferite de activitate pentru zonele economice libere reprezintă o încălcare a articolului 126 alin.(1) din Constituţie, care garantează principiul concurenţei loiale. Înainte de a trece la analiza acestor critici, Curtea va prezenta pe scurt care sunt condiţiile aplicabile zonelor economice libere, pornind de la reglementările normative în vigoare. În linii mari, zonele economice libere sunt create prin legi speciale, care reglementează termenul lor de activitate, delimitează teritoriul şi prevăd condiţiile în care agenţii economici pot să obţină calitatea de rezident al zonei. Odată ce dobândesc acest statut, rezidenţii beneficiază de facilităţi fiscale şi vamale. Curtea observă că zonele economice libere sunt create în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi a ţării în ansamblu prin: a) atragerea investiţiilor autohtone şi străine; b) implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne; c) dezvoltarea producţiei orientate spre export; d) aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului; e) crearea locurilor de muncă (a se vedea articolul 1 alin.(3) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere).

28. Astfel, fiind un mijloc prin care statul realizează obiectivul dezvoltării economice a unei regiuni, termenul de activitate al unei zone, fixat odată cu adoptarea legii, reflectă rezultatul analizei efectuate de către legislator, care apreciază până când este justificată activitatea zonei economice libere şi din ce moment funcţionarea ei ulterioară nu mai îndeplineşte această exigenţă, deoarece dezavantajele depăşesc avantajele. Această opţiune reflectă analiza riscurilor la adresa altor valori, între care concurenţa loială şi economia de piaţă, având în vedere că regimul juridic al zonei economice libere reprezintă, prin definiţie, o derogare de la mediul concurenţial. Rezidenţii beneficiază de un regim fiscal şi vamal preferenţial, sunt exceptaţi de la regimul aplicabil celorlalţi antreprenori şi se află, astfel, într-o poziţie competitivă avantajoasă.

29. În acest sens, Curtea reţine că decizia privind constituirea şi durata zonelor economice libere implică evaluări economice şi de oportunitate. Din acest motiv, pentru că nu posedă competenţa să verifice care ar fi termenul optim de activitate al unei zone economice libere într-un caz concret sau care ar fi modalitatea cea mai adecvată de realizare a obiectivului dezvoltării economice a unei regiuni, prin menţinerea unor zone economice libere sau prin desfăşurarea activităţii economice în condiţii generale, Curtea precizează că sfera controlului său este limitată la verificarea respectării garanţiilor constituţionale, între care respectarea eventualelor aşteptări legitime ale rezidenţilor, atunci când aceasta este lichidată.

30. Curtea reţine că Legea privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa" a intrat în vigoare la 28 decembrie 1995. La acea dată, articolul 1 alin.(1) din Lege stabilea că Zona Antreprenoriatului Liber "Tvardiţa" se constituie pe un termen de 30 de ani. De la adoptare şi până în prezent, acest termen nu a fost nici prelungit, nici abrogat. Curtea reţine că termenul de 30 de ani expiră la 28 decembrie 2025, dată care coincide cu data contestată de autorul sesizării. Prin urmare, Curtea constată că rezidenţii aveau posibilitatea să cunoască, încă de la adoptarea Legii, că zona economică liberă îşi va înceta activitatea la 28 decembrie 2025. Ei nu pot pretinde necunoaşterea acestui termen şi nici nu pot susţine că nu puteau prevedea pierderea, la această dată, a beneficiilor specifice regimului de zonă economică liberă. În acest context, Curtea reţine că rezidenţii nu pot motiva existenţa unei aşteptări legitime ca termenul de activitate al zonei economice "Tvardiţa" să fie prelungit. Curtea precizează că decizia de lichidare reprezintă o consecinţă previzibilă a reglementărilor în vigoare.

31. Deşi autorul a susţinut că situaţia rezidenţilor zonei economice libere "Tvardiţa" este similară cu cea a rezidenţilor din alte zone economice libere şi că aceştia ar trebui să beneficieze de termenul de activitate stabilit pentru acele zone, Curtea menţionează că compararea situaţiei rezidenţilor unei zone economice libere cu situaţia rezidenţilor altor zone, în vederea menţinerii în timp a facilităţilor, ar transforma o derogare într-o regulă generală. S-ar ajunge, în acest fel, la perpetuarea unui regim excepţional, contrar scopului său de instrument de politică de dezvoltare şi caracterului său temporar.

32. În fine, Curtea constată că, odată cu lichidarea zonei economice libere "Tvardiţa", rezidenţii îşi vor putea continua activitatea în condiţii generale, alături de ceilalţi participanţi la piaţă. Curtea observă că autorul nu a prezentat argumente în sens contrar şi nici nu a susţinut că ar exista condiţii inechitabile care ar afecta concurenţa liberă, dincolo de efectul firesc al încetării facilităţilor. Din acest motiv, Curtea nu reţine incidenţa prevederilor constituţionale care garantează mediul concurenţial liber.

33. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea precizează că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) literele d) şi f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Constantin Starîş, deputat în Parlament, privind controlul de constituţionalitate al următoarelor prevederi:

- al textului "până la data de 28 decembrie 2025" din articolul 5 alin.(1) din Legea nr.626 din 3 noiembrie 1995 privind zona antreprenoriatului liber "Tvardiţa", precum şi al textului "dar fără să depăşească termenul de funcţionare a zonei libere concrete" din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.440 din 27 iulie 2001 cu privire la zonele economice libere;

- privind încălcarea procedurii parlamentare la adoptarea Legii nr.212 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative;

- privind omisiunea legislatorului de a armoniza legislaţia relevantă.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.