Decizie nr.197 din 10.06.2022 cu privire la examinarea cererii prealabile depusă de "Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV"

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea cererii prealabile depusă de

"Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media

audiovizual de televiziune "Jurnal TV"

nr. 197  din  10.06.2022

 (în vigoare 10.06.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-244 art. 889 din 29.07.2022

* * *

Pe data de 10 mai 2022, Consiliul Audiovizualului a recepţionat cererea prealabilă iniţială înaintată de "Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", privind anularea Deciziei nr.139 din 6 mai 2022. La 30 mai 2022, "Reforma Art" SRL a depus cererea prealabilă motivată.

În argumentarea poziţiei sale, "Reforma Art" SRL menţionează: "De la început accentuăm că controlul legalităţii actelor de sancţionare emise de o autoritate publică impune obligaţia de a constata dacă acestea corespund exigenţelor legale, că faptele delictuale încriminate persoanei au fost probate suficient, că toate dubiile sunt interpretate în beneficiul persoanei învinuite reieşind din prezumţia de nevinovăţie de care aceasta beneficiază în temeiul art.21 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.6 al CEDO.

La fel, urmează să se verifice dacă sancţiunea aplicată este conformă cu caracterul şi gravitatea abaterii, împrejurările în care abaterea a fost săvârşită, cauzele şi consecinţele abaterii, gradul de vinovăţie al furnizorului de servicii media, conduita acestora, impactul faptei etc.

În speţă, însă, învinuirile înaintate prin decizia contestată sunt lovite de vicii fundamentale în condiţiile necorespunderii învinuirilor respective exigenţelor legale.

Această concluzie este fortificată şi prin dispoziţiile art.art.118 şi 119 din Codul administrativ, ce statuează că motivarea este operaţiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esenţiale de drept şi de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreţionare trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de vedere din care autoritatea publică a reieşit la exercitarea dreptului discreţionar. Motivarea trebuie să se refere şi la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreţionar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigaţii, probe, audieri, opinii ale participanţilor contrare conţinutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual şi condiţionează legalitatea acestuia.

Conţinutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Un act administrativ individual poate fi emis în scris, verbal sau prin comportament concludent. Forma actului administrativ individual este aleasă de autoritatea publică care emite actul administrativ în baza dreptului discreţionar corespunzător obligaţiilor sale".

Cu referire la aceste afirmaţii, este de menţionat că decizia Consiliului Audiovizualului nr.139 din 6 mai 2022 este motivată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, la care face trimitere inclusiv "Reforma Art" SRL. Decizia Consiliului Audiovizualului conţine motivarea în drept şi motivarea în fapt, cu indicarea detaliată a probelor şi a argumentelor care au stat la baza sancţionării "Reforma Art" SRL.

În cererea prealabilă, "Reforma Art" SRL mai susţine: "Un prim argument al ilegalităţii vădite a actului administrativ contestat constă în nerespectarea cerinţelor legale aferente conţinutului petiţiei în baza căreia a fost aplicată sancţiunea.

Astfel, potrivit prevederilor art.75 alin.(l) lit.b) din Codul administrativ, petiţia conţine următoarele elemente; b) domiciliul sau sediul petiţionarului şi adresa de poştă electronică dacă se solicită răspuns pe această cale. Or, norma legală citată impune ca şi condiţie de valabilitate obligatorie inserarea în petiţie a domiciliului sau sediului petiţionarului. Această informaţie lipseşte în petiţia admisă de Consiliul Audiovizualului! Am întrevăzut că actul administrativ contestat încearcă să acopere această gravă omisiune prin inducerea ideii ca fiind suficientă menţionarea doar a adresei de email a persoanei, doar că legea este explicită şi obligă să fie indicate domiciliul sau sediul!

Reieşind din prevederile art.76 alin.(l) din Codul administrativ, petiţiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poştale sau electronice a petiţionarului nu se examinează.

Prin urmare, în contextul în care în petiţia supusă examinării clar lipsea adresa de domiciliu şi/sau a reşedinţei petiţionarului, Consiliul Audiovizualului era obligat să dispună neexaminarea acestei petiţii pe motivul necorespunderii ei cerinţelor legale aferente de conţinut! Această omisiune afectează întregul proces administrativ şi atrage nulitatea absolută a actului administrativ contestat".

Cu referire la aceste afirmaţii este de menţionat că prevederile art.76 alin.(1) din Codul administrativ statuează: "Petiţiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poştale sau electronice a petiţionarului nu se examinează".

Astfel, este de specificat că petiţia nu a fost anonimă, petiţia a fost prezentată la sediul Consiliului Audiovizualului personal de cetăţeanul Serghei Rusu, care a solicitat să fie informat despre rezultatele examinării petiţiei, prin intermediul poştei electronice, indicate în petiţie.

Respectiv, nu au fost întrunite condiţiile de la art.76 alin.(1) din Codul administrativ pentru a nu examina petiţia, deoarece legiuitorul expres a prevăzut dacă nu este indicată "adresa poştală sau electronice a petiţionarului", iar petiţia examinată conţine poşta electronică a petiţionarului.

"Reforma Art" SRL, în cererea prealabilă, afirmă: "Cât priveşte fondul alegaţiilor expuse în petiţie, el se referă la difuzarea înregistrării interviului cu renumitul jurnalist ucrainean Dmitry Gordon. În cadrul acestui interviu, jurnalistul menţionat a expus comentariile, analizele şi viziunile sale în privinţa războiului pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi le-a dat aprecierile sale personale, informaţiile referitoare la numărul jertfelor acestui război nedrept şi pierderile tehnicii, la care s-a făcut referire, au fost preluate de la autorităţile ucrainene, care sunt libere pe reţelele de informare electronică.

E de menţionat că actul administrativ contestat este expus în altă limbă decât limba procedurii administrative, ce contravine prevederilor art.26 din Codul administrativ, care stabileşte că limba de procedură în faţa autorităţilor publice şi a instanţelor de judecată competente este cea prevăzută de legislaţie, fiind vorba despre limba de stat, limba română.

Contrar acestui fapt, prin decizia Consiliului Audiovizualului contestată acuzaţiile ne sunt formulate în limba rusă, conţinutul căreia este dificil de examinat prin prisma limbii de procedură legală, ceea ce atrage vicierea ireversibilă a întregii proceduri administrative.

Dat fiind înaintarea presupuselor acuzaţii într-o altă limbă decât acea stabilită de procedura administrativă, solicităm expres remiterea acuzaţiilor în limba română, pentru a înţelege esenţa acuzaţiilor aduse, fiind evident că nu ne este clară "învinuirea"".

Cu referire la aceste afirmaţii, menţionăm că întreaga procedură administrativă a fost desfăşurată în limba română, iar utilizarea în decizia Consiliului Audiovizualului a unor texte în limba rusă nu prezumă că procedura administrativă a fost în altă limbă. Frazele în limba rusă indicate în decizia Consiliului Audiovizualului reprezintă doar descifrarea exactă a emisiunii difuzată de "Jurnal TV". Conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, furnizorul de servicii media audiovizuale este în drept să difuzeze programe locale în proporţie de maxim 20% în alte limbi decât limba română.

Astfel, în cazul în care sunt monitorizate programele respective, descifrarea acestora are loc în limba difuzată de însuşi furnizorul de servicii media. Totodată, atragem atenţia şi la faptul că motivarea deciziei a fost efectuată în limba română.

"Reforma Art" SRL, în cererea prealabilă, mai afirmă: "În continuare, am atestat că am fost sancţionaţi pentru presupusa abatere calificată în baza art.13 alin.(6) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, care stabileşte că în cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie să fie respectate următoarele cerinţe: b) evitarea oricăror forme de discriminare.

Atragem atenţia că despre această acuzare şi presupusă calificare a acţiunilor noastre în baza acestei norme nu am cunoscut până la data recepţionării nemijlocite a actului administrativ contestat.

Pretinsa calificare în baza acestei norme nu s-a regăsit în textul petiţiei, după cum Consiliul Audiovizualului niciodată nu ne-a informat că examinează faptele noastre în baza acestei norme legale. Dreptul la un proces echitabil, care se aplică şi procedurilor pre-judiciare, instituie garanţii suficiente persoanei acuzate de comiterea unei abateri pentru a cunoaşte de ce este acuzat şi îi conferă acesteia un timp suficient pentru a-şi prezenta poziţia şi argumentele în susţinerea nevinovăţiei sale.

Contrar acestor garanţii legale noi nu am avut timp suficient pentru a pregăti apărarea în baza acestor calificări pentru care ne-a fost aplicată sancţiunea, ceea ce reprezintă o atentare inadmisibilă asupra procedurii echitabile. Or, calificarea nemijlocită a pretinselor fapte ilegale, s-a efectuat anume prin această decizie, fără informarea noastră prealabilă.

În această privinţă sunt relevante prevederile art.94 alin.(1) din Codul administrativ, care stabileşte că înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un participant, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele şi circumstanţele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Or, noi nu am fost audiaţi şi nu am avut nicio posibilitate reală de a participa la acea şedinţă, actul administrativ fiind adoptat fără respectarea acestor garanţii procesuale – de informare prealabilă despre calificarea faptelor.

Conduita dată a Consiliului Audiovizualului reprezintă o derogare şi de la art.83 alin.(7) şi (8) din Codul serviciilor media audiovizuale, ce instituie un termen prealabil de informare de 10 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei publice în cadrul căreia va fi examinată sesizarea sau petiţia, precum şi că Consiliul Audiovizualului examinează sesizarea sau petiţia în lipsa subiecţilor interesaţi dacă a fost respectată procedura informării prealabile a acestora.

De asemenea, s-a derogat şi de la pct.5 din Regulamentul privind participarea titularilor licenţelor de emisie şi ai autorizaţiilor de retransmisie, consumatorilor de programe şi altor persoane interesate la şedinţele CCA, aprobat prin Decizia nr.DCCA 98/2008 din 17.10.2008, prin care este stabilit că examinarea încălcărilor comise de către titularii licenţelor de emisie sau ai autorizaţiilor de retransmisie se efectuează numai în prezenţa persoanei care este trasă la răspundere. În lipsa acesteia cazul poate fi examinat, dacă există date privind anunţarea din timp a persoanei despre locul şi timpul examinării şi dacă din partea ei n-a fost primit niciun demers motivat privind amânarea examinării chestiunii respective.

Nota: în cazurile când participarea solicitanţilor este obligatorie, dar la şedinţa CCA nu se prezintă reprezentantul împuternicit al titularului, examinarea chestiunii este amânată pentru şedinţa viitoare, excepţie fiind petrecerea concursurilor privind eliberarea licenţelor de emisie, când neprezentarea este calificată ca retragere tacită din concurs.

Astfel, Consiliul Audiovizualului nu ne-a remis vreun act de acuzare înainte de şedinţă, nu a respectat termenul de informare prealabila de minim 10 zile, ceea ce a atras încălcarea dreptului nostru de a cunoaşte acuzaţiile aduse, de a ne pregăti apărarea şi de a participa efectiv la şedinţa în cadrul căreia s-a examinat chestiunea ce ne priveşte. Circumstanţele date atrag nulitatea absolută a actului administrativ contestat".

Cu referire la aceste afirmaţii, menţionăm că conform prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale, nu este prevăzută obligaţia Consiliului Audiovizualului de a prezenta raportul de monitorizare cu 10 zile lucrătoare înainte de şedinţa publică. Termenul de 10 zile, prevăzut la art.83 alin.(7) din Codul, la care se face trimitere, se referă la informarea subiecţilor interesaţi despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului în cadrul căreia va fi examinată sesizarea sau petiţia şi nicidecum nu prevede obligaţia Consiliului Audiovizualului de a remite raportul de monitorizare cu 10 zile înainte de desfăşurarea şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului.

În altă ordine de idei, este de specificat că art.83 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale prevede: "În cazurile prevăzute la alin.(3) lit.b) şi c), Consiliul Audiovizualului, în termen de 15 zile lucrătoare din data depunerii sesizării ori petiţiei, efectuează un control privind circumstanţele de fapt. Termenul respectiv poate fi prelungit prin decizia Consiliului Audiovizualului cu cel mult 15 zile lucrătoare. În cel mult 5 zile lucrătoare după efectuarea controlului privind circumstanţele de fapt, Consiliul Audiovizualului examinează sesizarea sau petiţia în şedinţa publică, anunţă rezultatele controlului, audiază subiecţii interesaţi şi decide respingerea sau acceptarea sesizării ori petiţiei şi, după caz, aplicarea unei sancţiuni, în condiţiile prevăzute de prezentul cod".

În opinia "Reforma Art" SRL, "Consiliului Audiovizualului trebuie să remită raportul de monitorizare furnizorului de servicii media după finisarea controlului cu 10 zile lucrătoarea înainte de desfăşurarea şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului", ceea ce nu este corect şi contravine prevederilor legale, deoarece atunci se încalcă termenul de maxim 5 zile pentru stabilirea şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului în care vor fi anunţate rezultatelor controlului. Un simplu calcul matematic, 15 zile lucrătoare pentru desfăşurarea controlului şi maxim 5 zile lucrătoare pentru anunţarea rezultatelor controlului în şedinţa publică a Consiliului Audiovizualului, la adunare este egal cu 20 de zile lucrătoare, pe când, 15 zile lucrătoare pentru desfăşurarea controlului plus 10 zile pentru prezentarea raportului de monitorizare este egal cu 25 zile lucrătoare, ceea ce contravine grav prevederilor legale art.83 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Reieşind din cele specificate mai sus, menţionăm că la adoptarea Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 legiuitorul nu a prevăzut obligaţia Consiliului Audiovizualului de a remite raportul de monitorizare furnizorului de servicii media monitorizat, mai mult ca atât, Codul serviciilor media audiovizuale, la art.83 alin.(4), prevede expres că rezultatele controlului sunt anunţate în cadrul şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului.

Însă, este de accentuat faptul că în vederea asigurării eficienţei, rapidităţii şi obiectivităţii procedurii administrative, Consiliul Audiovizualului remite raportul de monitorizare furnizorilor de servicii media înainte de desfăşurarea şedinţei publice a Consiliului Audiovizualului, pentru ca, eventual, dacă aceştia vor interveni în cadrul şedinţei publice, să aibă posibilitatea de a se expune suplimentar şi rapid cu privire la rezultatele monitorizării, fără a tergiversa procedura administrativă.

Cu referire la Decizia CCA nr.DCCA98/2008 din 17.10.2008, comunicăm că aceasta este desuetă, fiind aprobată în temeiul prevederilor Codului audiovizualului în vigoare la acel moment, care prevedea o altă procedură de examinare a petiţiilor/sesizărilor. La moment, procedura/termenele de examinare a petiţiei/sesizărilor este prevăzută de Codul serviciilor media audiovizuale, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Mai mult ca atât, Consiliul Audiovizualului, prin scrisoarea nr.544 din 3 mai 2022, a expediat furnizorului de servicii media "Reforma Art" SRL raportul de monitorizare. Totodată, prin scrisoarea nr.427 din 8 aprilie 2022 şi, repetat, prin scrisoarea nr.544 din 03 mai 2022, Consiliul Audiovizualului a informat despre data ora şi locul şedinţei publice. Respectiv, a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut la art.83 alin.(7) din Codul serviciilor media audiovizuale, pentru informarea subiecţilor interesaţi despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei.

Mai mult ca atât, în vederea facilitării accesului la şedinţă, pe lângă posibilitatea fizică de a se prezenta, furnizorul a fost informat că poate interveni în cadrul şedinţei şi online prin intermediul aplicaţiei Viber. Respectiv, afirmaţia din cererea prealabilă precum că "nu am avut nici o posibilitate reală de a participa la acea şedinţă" este una eronată, deoarece Consiliul Audiovizualului a asigurat posibilitatea participării în cadrul şedinţei.

"Reforma Art" SRL, în cererea prealabilă, mai susţine: "Mai mult, art.13 alin.(6) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale se referă la un număr limitat de producţii media: programele audiovizuale de ştiri; de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală. Consiliul Audiovizualului a supus examinării un interviu, program de autor, prin care s-a enunţat poziţia unei persoane asupra războiului nedrept, ilegal şi antiuman din ţara sa! Acest interviu nu este cuprins în lista exhaustivă a programelor audiovizuale stabilite de norma legală citată, fiind o extindere nejustificată şi ilegală a obiectului de reglementare a acestei prevederi în scopul obţinerii unei sancţiuni. Însă, legea nu permite extinderea normelor legale prohibitive asupra altor fapte, neprevăzute de aceasta!

Pe de altă parte, în esenţa sa, abaterea imputată s-a rezumat la altceva – la faptul că în cadrul interviului de autor şi-a expus poziţia liber un jurnalist, iar aceste expresii au purtat un caracter critic faţă de războiul de genocid dus de Federaţia Rusă şi de conducerea acestei ţări cu tentă teroristă, iar Consiliul Audiovizualului a luat rolul de apărare a intereselor acestui stat, chiar dacă este plătit din bugetul Republicii Moldova.

Această libertate de exprimare a fost supusă restrângerii ilegal de către Consiliul Audiovizualului prin sancţionarea postului Jurnal TV, iar raţionamentele formulate de unii membri ai Consiliului Audiovizualului pentru instituirea acestor restrângeri s-au rezultat la afirmaţii total eronate.

Amintim, cu această ocazie, că libertatea de exprimare este un drept fundamental al individului, cu o aplicaţie specifică în domeniul mass-media, ocrotit ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (art.10 CEDO), din a cărei jurisprudenţă constantă reiese importanţa deosebită a libertăţii presei în orice societate democratică.

La nivel naţional, art.3 alin.(1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare oferă tuturor persoanelor dreptul la libertatea de exprimare. Un rol special în acest sens îl are presa, care are sarcina de "câine public de pază" al democraţiei, libertatea de exprimare a căreia, totodată, este generată şi prin prisma art.4 din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Din acest motiv, libertatea de exprimare a mass-media se bucură de garanţii suplimentare prevăzute de art.11 alin.(3), art.13 alin.(1), art.28 alin.(2) din Legea menţionată. Libertatea de exprimare cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de a comunica fapte şi idei. Jurisprudenţa CEDO a delimitat trei categorii principale de exprimare – politică, artistică şi comercială, acordându-i cea mai mare importanţă protecţiei exprimării politice, care a fost definită foarte larg, astfel încât să includă discursurile privind toate chestiunile de interes public general. Or, dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai în cazul unei informaţii sau "idei", care sunt primite în mod favorabil sau privite ca inofensive sau ca o chestiune de indiferenţă, dar şi al celei care ofensează, şochează sau deranjează Statul sau orice parte a comunităţii.

Mass-media are sarcina de a informa publicul asupra problemelor de interes public şi de a efectua, în conformitate cu responsabilităţile sale, investigaţii jurnalistice în probleme de interes public. Pe lângă garanţiile prevăzute la art.3, libertatea de exprimare jurnalistică mai acoperă şi posibile recurgeri la exagerări sau chiar provocări (Hotărârea CEDO din 24.02.1997 în cazul De Haes and Gijsels c. Belgiei, §47). Atunci când persoana doreşte să răspândească o informaţie, Statul nu poate dicta sau critica forma în care această informaţie este răspândită.

Exercitarea libertăţii de exprimare poate fi supusă unor restrângeri prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, pentru a apăra ordinea şi a preveni infracţiunile, pentru a proteja sănătatea şi morala, reputaţia sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. Restrângerea libertăţii de exprimare se admite doar pentru protejarea unui interes legitim prevăzut la alin.(3) şi doar în cazul în care restrângerea este proporţională cu situaţia care a determinat-o, respectându-se echilibrul just dintre interesul protejat şi libertatea de exprimare, precum şi libertatea publicului de a fi informat.

Totodată, art.31 din Codul administrativ prevede că actele administrative individuale şi operaţiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. Această obligaţie este prescrisă expres şi prin art.(15) alin.(1) din Codul serviciilor media audiovizuale: decizia Consiliului Audiovizualului privind aplicarea sancţiunii este motivată.

La caz, alineatul (3) al art.3 din Legea cu privire fa libertatea de exprimare, prevede 3 condiţii pentru restrângerea libertăţii de exprimare: restrângerea să fie prevăzută de lege, să urmărească unul sau mai multe din scopurile indicate în acest aliniat şi să fie "necesară într-o societate democratică", acestea urmează să fie interpretate în lumina jurisprudenţei CEDO.

Astfel, restricţiile enumerate trebuie să fie interpretate în mod restrâns, iar necesitatea lor trebuie să fie motivată convingător, pe lângă faptul că acestea trebuie să fie legale şi să urmărească un scop legitim. Or, orice hotărâre judecătorească sau act care limitează libertatea de exprimare trebuie să conţină motive suficient de clare de ce o asemenea restrângere este necesară. Această proporţionalitate implică punerea în balanţă de apreciere, pe de o parte, a interesului public protejat şi, pe de alta parte, a dreptului la libera exprimare într-o societate democratică.

În contradictoriu cu aceasta, prin decizia contestată Consiliul Audiovizualului nu a motivat necesitatea restrângerii drepturilor noastre, la general, şi ale persoanei intervievate, în special, la libera exprimare, în condiţiile în care nu a existat, în fapt, o încălcare a vreunui drept al unui terţ şi persoanele vizate au avut posibilitatea de a comunica publicului larg poziţia sa asupra subiectului de interes public abordat, inclusiv prin înaintarea de cereri de acordare a dreptului la replică.

Coroborând situaţia dată cu faptul că însăşi învinuirea este una vagă, incertă şi ambiguă, atestăm că actul administrativ este vădit neîntemeiat şi pasibil de anulare integrală. În asemenea circumstanţe considerăm că nu am comis vreo încălcare în sensul prevăzut de art.84 din Codul serviciilor media audiovizuale.

În această ordine de idei, atestăm că potrivit principiului preeminenţei dreptului, ce constituie una din exigenţele unui proces echitabil în sensul prevederilor art.6 par. 1) al CEDO (cauza Roşca c. Moldovei, nr.6267/02 din 22.03.2005 § 24), sancţionarea de către o autoritate publică a unei persoane pentru comiterea unei pretinse abateri de la obligaţiile impuse prin Lege nu poate fi realizată prin derogare de la normele ce impun autorităţii respective obligaţia de a examina cazul multiaspectual şi de a-şi baza decizia de condamnare pe probele ce dovedesc integral întrunirea tuturor elementelor constitutive ale încălcării incriminate, inclusiv prin prisma principiilor instituite de evaluarea activităţii, astfel încât derogarea de la aceste cerinţe contravine principiului nominalizat şi, astfel, atrage necesitatea anulării unei astfel de decizii.

Astfel, prin argumentele expuse supra am evocat gravele abateri de la procedura legală, care afectează în totalitate legalitatea actului administrativ contestat, temeiuri ce sunt suficiente pentru orice observator independent, de a recunoaşte şi declara nul atât actul contestat, cât şi sancţiunea aplicată în baza acestuia".

Cu referire la aceste afirmaţi este de menţionat că "Reforma Art" SRL a fost sancţionată pentru încălcarea art.13 alin.(6) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, cu avertizare publică. Conform acestor prevederi, furnizorul de serviciu media are obligaţia ca în cadrul programelor audiovizuale de ştiri şi de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală să evite orice forme de discriminare.

Este de menţionat că programul "Ora expertizei", difuzat de serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", este un program de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, respectiv este un program din categoria celor menţionate la art.13 alin.(6) din Codul serviciilor media audiovizuale.

Mai mult, Convenţia europeană a drepturilor omului statuează, la articolul 14, că interzice discriminarea în baza criteriilor protejate de acest articol sau orice altă situaţie.

Legislativul Republicii Moldova, în anul 2012, a adoptat Legea nr.121/2012 Cu privire la asigurarea egalităţii. Scopul acestei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

Prin noţiunea de "discriminare" se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate în Legea nr.121/2012, sau pe criterii presupuse.

Prin urmare, în cadrul programului "Ora expertizei" nu a fost asigurată respectarea prevederilor art.13 alin.(6) lit.b) din Codul serviciilor media audiovizuale, şi anume nu a fost evitată discriminarea pe criteriul de naţionalitate. Ba mai mult, au fost utilizate etichetări, chiar şi de către moderatorul programului.

Respectiv, Consiliul Audiovizualului nu a sancţionat furnizorul de servicii media "Reforma Art" SRL pentru ce a spus jurnalistul ucrainean Dmitry Gordon, sancţiunea a fost pentru faptul că "Reforma Art" SRL nu a asigurat în cadrul programului evitarea oricăror forme de discriminare.

Mai mult ca atât, în cadrul şedinţei, membrii Consiliului Audiovizualului au argumentat în ce constă încălcarea admisă, spre exemplu vicepreşedinta Consiliului Audiovizualului, Ana Gonţa, a declarat că este vorba despre un context specific, însă acesta nu exonerează jurnalistul din Republica Moldova, care nu este o ţară beligerantă, să-şi îndeplinească misiunea, în primul rând de informare corectă, şi să nu admită în emisiuni, interviuri, reportaje, orice produs jurnalistic pe care îl face exagerări, fraze sau abuzuri informaţionale sau care pot provoca panică sau unele sentimente nedorite în societatea moldovenească. Astfel, acest interviu a fost înregistrat şi într-un singur caz a fost estompat un cuvânt licenţios, respectiv a fost posibil, nefiind vorba de o transmisiune în direct. În context, Ana Gonţa a opinat că problema este comportamentul jurnalistului nostru şi, în pofida faptului că este vorba despre o ţară beligerantă, intervievatul nu este un cetăţean simplu şi nici măcar un oficial, ci este tot un jurnalist, care ştie foarte bine ce înseamnă corectitudinea în informare. Prin urmare, vicepreşedinta Consiliului Audiovizualului, Ana Gonţa, a remarcat că problema jurnalistului nostru este că nu a intervenit.

În opinia Anei Gonţa, jurnalistul trebuie să stăpânească bine subiectul, deoarece războiul este o temă dificilă de abordat şi în momentul în care s-au făcut afirmaţii inadmisibile în raport cu poporul rus, capabile să instige, într-un fel, la intoleranţă faţă de acest popor sau naţionalitate, nu este ceva în regulă ca un jurnalist să tacă şi să nu intervină în acel moment. Astfel, Ana Gonţa consideră că, punându-ne în locul cetăţeanului moldovean, care, eventual, are nişte sentimente mai puţin tolerante faţă de naţionalitatea rusă şi auzind acest interviu, el şi le-a întărit, şi asta nici într-un caz nu a instigat la bunătate şi unitate, şi invers, cetăţenii beneficiari de informaţii care simpatizează naţionalitatea rusă s-au ales în urma acestui interviu cu o intoleranţă şi mai mare faţă de Ucraina şi ucraineni. În Republica Moldova, acest lucru nu ajută la o informare corectă şi dezvoltarea unei toleranţe şi coeziuni sociale. În acest sens, vicepreşedinta Consiliului Audiovizualului, Ana Gonţa, a reamintit că există un Cod de conduită al radiodifuzorilor, aprobat printr-o decizie mai veche de Consiliul Audiovizualului, care spune foarte clar că moderatorul în emisiunile sale este obligat să evite orice formă de limbaj injurios, care poate instiga la violenţă, ură etc.

Ca urmare a dezbaterilor publice, în temeiul prevederilor art.73-75 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 şi ale Codului administrativ, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A respinge cererea prealabilă din 10 mai 2022 (completată la 30 mai 2022), depusă de "Reforma Art" SRL, ca neîntemeiată (PRO (5) – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, R. MIHALEVSCHI şi L. TUREA; CONTRA (1) – E. RÎBCA).

2. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia juridică şi reglementări.

3. Prezenta decizie intră în vigoare la momentul adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.