Decizie nr.21 din 13.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.42g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181/2 alin.(5) din Codul penal (acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.42g/2025 privind

excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor

articolului 181² alin.(5) din Codul penal

(acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării

unui partid politic din partea unui

grup criminal organizat)

nr. 21  din  13.02.2025

 (în vigoare 13.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 35 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 ianuarie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin.(5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dnei Irina Lozovan, în dosarul nr.1-2787/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Stratan de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dnei Irina Lozovan pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 181² alin.(5) din Codul penal (acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic din partea unui grup criminal organizat).

4. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Anatolie Pitel a ridicat, in interesele dnei Irina Lozovan, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 181² alin.(5) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 23 ianuarie 2025, judecătorul cazului a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.

(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de judecător, pentru o durată de cel mult 30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se poate depune recurs, în condiţiile legii, în instanţa judecătorească ierarhic superioară. Termenul arestării poate fi prelungit numai de către judecător sau de către instanţa judecătorească, în condiţiile legii, cel mult până la 12 luni.

(5) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. (6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege"

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 42

Participanţii

(1) Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice.

(2) Se consideră autor persoana care săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală din cauza vîrstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.

(3) Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei, precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea acestora.

(4) Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrşească o infracţiune.

(5) Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

(6) Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.

Articolul 181²

Încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare

ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale

"[…]

(5) Acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic, a grupului de iniţiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale se pedepseşte […]."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:

Articolul 12

Bazele organizării şi activităţii partidelor politice

"(1) Fiecare partid politic se întemeiază şi activează în baza statutului şi programului propriu.

(2) Statutul şi programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut."

Articolul 13

Statutul partidului politic

"(1) Statutul partidului politic va cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată a partidului;

b) descrierea simbolurilor permanente;

c) simbolul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

d) o menţiune expresă privind obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice;

e) condiţiile şi procedura de desemnare a delegaţilor la adunarea generală;

f) drepturile şi obligaţiile membrilor partidului;

g) sancţiunile disciplinare, procedura prin care acestea pot fi aplicate membrilor partidului, organul competent să aplice sancţiuni;

h) organele executive, procedura de alegere a acestora, modul de activitate şi împuternicirile lor;

i) organul competent să iniţieze procedura de reorganizare a partidului sau să decidă asocierea acestuia într-o alianţă politică sau într-o altă formă de asociere a partidelor;

j) organul competent să desemneze candidaţi pentru orice tip de alegeri, să stabilească procedura de desemnare a candidaţilor şi de modificare a listei de candidaţi, precum şi să decidă participarea la referendumuri;

k) modalitatea încetării activităţii partidului;

l) sursele de finanţare a partidului şi modul de administrare a patrimoniului acestuia, în conformitate cu legea;

m) structurile partidului responsabile de evidenţa contabilă;

n) modalitatea efectuării controlului financiar intern;

o) organul împuternicit să reprezinte partidul în raporturile cu autorităţile publice, cu alte persoane juridice şi fizice;

p) alte prevederi obligatorii potrivit prezentei legi.

[…]"

Articolul 25

Sursele de finanţare a partidelor politice

"[…]

(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) este confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

[…]"

[Articolul 25 alin.(3) în redactarea Legii nr.336 din 08 decembrie 2022]

Articolul 25

Sursele de finanţare a partidelor politice

"[…]

(3) Partidele politice organizează şi ţin evidenţa contabilă în conformitate cu Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, cu standardele naţionale de contabilitate şi cu ordinele ministrului finanţelor. Pentru a fi confirmată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul) trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţie de demnitate publică.

[…]"

[Articolul 25 alin.(3) în redactarea Legii nr.1 din 18 ianuarie 2024, în vigoare la 25 ianuarie 2024]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării afirmă că legislatorul a omis să reglementeze calitatea specială a subiectului infracţiunii prevăzute la articolul 181² alin.(5) din Codul penal. În acest sens, autorul excepţiei consideră că omisiunea în discuţie permite aplicarea textului contestat în privinţa unui cerc nedeterminat de persoane şi care nu au atribuţii privind acceptarea finanţării partidului politic, fapt care ar determina o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale.

10. În opinia autorului sesizării, norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 20, 22, 25, 26, 43 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 181² alin.(5) din Codul penal. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de acceptarea finanţării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Astfel, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei penale în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Autorul excepţiei susţine că textul contestat contravine articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 25 (libertatea individuală şi siguranţa persoanei), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

17. Cu privire la articolele 20, 25, 26, 43 şi 46 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa acestora în prezenta cauză.

18. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea l-ar substitui pe autor la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 27).

19. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie, autorul sesizării susţine că omisiunea reglementării calităţii speciale a subiectului infracţiunii permite aplicarea normei în privinţa unui cerc larg de subiecţi, inclusiv în privinţa persoanelor care nu ar avea atribuţii privind gestionarea finanţelor partidului. Prin urmare, omisiunea în discuţie ar genera imprevizibilitate la aplicarea normei.

20. Curtea menţionează că infracţiunea prevăzută la articolul 181² alin.(5) din Codul penal se realizează prin "acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic, a grupului de iniţiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale". Din textul dispoziţiei articolului menţionat, Curtea observă că norma incriminatoare nu prevede expres subiectul infracţiunii, deşi se stabileşte cert subiectul finanţat [partidul politic, grupul de iniţiativă, concurentul electoral] şi subiectul finanţator [grupul criminal organizat, organizaţia (asociaţia) criminală].

21. Având în vedere articolul 72 alin.(3) lit.g) din Constituţie, Curtea reţine că legislatorul a reglementat prin lege organică activitatea partidelor politice şi, implicit, a membrilor acestora (a se vedea, în special, Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice). Totodată, pornind de la obiectul supus controlului de constituţionalitate în prezenta cauză (i.e. finanţarea partidelor politice), Curtea menţionează că finanţarea partidelor politice este, de asemenea, reglementată şi de Codul electoral (a se vedea, în special, articolele 1, 26, 58, 59 din Codul electoral).

22. Având în vedere critica autorului sesizării, potrivit căreia legislatorul ar fi omis să prevadă subiectul infracţiunii în discuţie, Curtea consideră că stabilirea unei liste exhaustive a subiecţilor cărora le poate fi aplicat textul contestat de autorul excepţiei ar putea genera situaţii de impunitate în cazuri care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală. De exemplu, deşi trezorierul este persoana responsabilă de finanţele partidului politic, potrivit articolului 25 alin.(3) din Legea privind partidele politice, Curtea consideră că eventuala includere a acestuia în calitate de subiect special al infracţiunii ar conduce la impunitate faţă de persoanele neincluse în lista subiecţilor infracţiunii, însă care ar fi acceptat cu bună ştiinţă finanţarea ilegală a partidului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 24; DCC nr.194 din 21 decembrie 2023, § 24; DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 23).

23. Curtea notează că infracţiunea prevăzută la articolul 181² alin.(5) din Codul penal este una formală, astfel încât răspunderea penală pentru comiterea acesteia survine în cazul în care se constată faptul acceptării cu bună ştiinţă a finanţării ilegale.

24. Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Din nou, deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor care persistă cu ocazia interpretării normelor (Del Rio Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, §§ 92 şi 93).

25. Prin urmare, Curtea notează că le revine instanţelor de judecată să stabilească în fiecare caz particular, pe baza circumstanţelor factuale relevante şi a probelor administrate, dacă acţiunile unei persoane concrete întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la articolul 181² alin.(5) din Codul penal.

26. Curtea constată că, sub aparenţa unor critici referitoare la afectarea normelor constituţionale, autorul excepţiei pune în discuţie modul în care au fost încadrate juridic faptele incriminate inculpatei. În acest context, Curtea reiterează că aspectele legate de aplicarea legii nu ţin de competenţa sa (a se vedea DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 29). Această competenţă le revine instanţelor de judecată.

27. În consecinţă, din argumentele autorului excepţiei, Curtea nu constată vreo ingerinţă în articolele 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

28. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 181² alin.(5) din Codul penal, ridicată de dl avocat Anatolie Pitel, în interesele dnei Irina Lozovan, în dosarul nr.1-2787/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.