Decizie nr.22 din 11.12.2013 privind sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Sesizarea nr.36a/2013)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

privind sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din

articolul 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind

actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187

din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

(Sesizarea nr.36a/2013)

nr. 22  din  11.12.2013

 (în vigoare 11.12.2013) 

Monitorul Oficial nr.53-59 art.4 din 07.03.2014

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÂRU,

DL Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Tatiana Berladean, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 12 august 2013

şi înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând preliminar sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 11 decembrie 2013 în şedinţa închisă,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 12 august 2013, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.i) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu, pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Autorul sesizării a pretins că modificările operate la articolul 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187 din 11 iulie 2012, prin care a fost exclusă prevederea care acorda minorităţilor naţionale dreptul de a indica patronimicul în buletinele de identitate în conformitate cu normele limbii materne, sunt contrare articolelor 10, 16, 28, 54 din Constituţie.

3. Prin decizia din 6 decembrie 2013, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a prejudicia fondul cauzei.

ÎN FAPT

4. La 11 iulie 2012, prin Legea nr.187 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, au fost operate modificări în articolul 3 din Legea nr.273-XIII privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Alineatele (6) şi (7) ale articolului 3 din lege au fost expuse într-o nouă redacţie.

5. Astfel, potrivit art.3 alin.(6): “Buletinele de identitate şi permisele de şedere se completează în limba de stat”, iar potrivit alin.(7): “Denumirea câmpurilor informaţionale din buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se indică în limba de stat şi în limba rusă.”

6. În redacţia precedentă articolul 3 alin.(6) din Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte prevedea că “Buletinele de identitate se completează în limba de stat, în limbile rusă şi engleză, cu excepţia buletinului de identitate pentru refugiaţi şi buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară, care se completează numai în limba de stat “, iar alin.(7) stipula că “La întocmirea buletinelor de identitate în limba rusă, la cerinţa persoanei care aparţine unei minorităţi naţionale se indică patronimicul în conformitate cu normele limbii sale materne”.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele:

Articolul 10

Unitatea poporului şi dreptul la identitate

“(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.

(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.”

Articolul 15

Universalitatea

“Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.”

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

“Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

8. Prevederile relevante ale Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (M.O., 2002, nr.82-86, art.661) sunt următoarele:

Articolul 28

Numele persoanei fizice

“(1) Orice persoană fizică are dreptul la numele stabilit sau dobândit potrivit legii.

(2) Numele cuprinde numele de familie şi prenumele, iar în cazul prevăzut de lege, şi patronimicul.

(3) Numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaţiei şi se modifică prin efectul schimbării stării civile, în condiţiile prevăzute de lege.

(4) Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, în baza declaraţiei de naştere.”

9. Prevederile relevante ale Legii nr.382-XV din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor (M.O., 2001, nr.107, art.819) sunt următoarele:

“Art.4. – (1) Statul garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie egală în faţa legii.”

(2) Orice discriminare din motivul apartenenţei la o minoritate naţională este interzisă.”

“Art.16. – (1) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să-şi utilizeze numele, prenumele şi patronimicul (dacă acesta se foloseşte în limba lor maternă), inclusiv în acte oficiale, în forma acceptată în limba lor maternă.

(2) Dacă în limba maternă a persoanei aparţinând unei minorităţi naţionale se foloseşte un alt alfabet decât cel latin, numele, prenumele şi patronimicul ei se transliterează în limba moldovenească în conformitate cu normele ei de transliterare a numelor străine.

(3) La înregistrarea actelor de stare civilă şi la perfectarea actelor de identitate este obligatoriu să se ţină cont de voinţa persoanei referitor la utilizarea dreptului stabilit la alin.(1).”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994, privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte (M.O., 1995, nr.9, art.89) sunt următoarele:

Articolul 3

Buletinele de identitate. Permisul de şedere

“[...]

(6) Buletinele de identitate şi permisele de şedere se completează în limba de stat.

(7) Denumirea câmpurilor informaţionale din buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se indică în limba de stat şi în limba rusă.

[...]”

11. Prevederile relevante ale Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (adoptată la Strasbourg, la 1 februarie 1995 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1001-XIII din 22 octombrie 1996) sunt următoarele:

Articolul 11

“1) Părţile se angajează să recunoască oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale dreptul de a folosi numele şi prenumele (patronimicul) sale în limba minoritară, precum şi dreptul la recunoaşterea oficială a acestora, în conformitate cu modalităţile prevăzute în sistemul lor legal.

2) Părţile se angajează să recunoască oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale dreptul de a expune în limba sa minoritară însemne, inscripţii şi alte informaţii cu caracter privat, vizibile pentru public.

3) În ariile locuite în mod tradiţional de un număr substanţial de persoane aparţinând unei minorităţi naţionale Părţile vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci când este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state, şi ţinând seama de condiţiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale tradiţionale, a denumirilor străzilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritară, acolo unde există o cerere suficientă pentru astfel de indicaţii.”

ÎN DREPT

1. Argumentele autorului sesizării

12. Autorul sesizării consideră că prin modificările operate la articolul 3 alineatele (6)-(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte legiuitorul a restrâns dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a folosi patronimicul în limba lor maternă, drept prevăzut de lege în redacţia anterioară.

13. Autorul sesizării menţionează că prevederile contestate sunt contrare articolelor 10, 16, 28, 54 din Constituţie şi prevederilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

14. Autorul reţine că, potrivit prevederilor constituţionale şi internaţionale, statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

15. La fel, autorul sesizării menţionează că art.16 alin.(1) din Legea cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor prevede dreptul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale de a-şi utiliza numele, prenumele şi patronimicul (dacă acesta se foloseşte în limba lor maternă), iar alin.(3) din acelaşi articol prevede că “la înregistrarea actelor de stare civilă şi la perfectarea actelor de identitate este obligatoriu să se ţină cont de voinţa persoanei referitor la utilizarea dreptului stabilit la alin.(1)”.

2. Aprecierea Curţii

16. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea privind controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea remarcă faptul că articolele 25 lit.i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.i) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează avocatul parlamentar cu dreptul de a sesiza Curtea Constituţională.

18. Prerogativa cu care a fost învestită Curtea prin articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.

19. Curtea reţine că obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile articolului 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

20. Curtea menţionează că, în actuala redacţie, normele contestate prevăd că buletinele de identitate şi permisele de şedere se completează în limba de stat, iar denumirea câmpurilor informaţionale din buletinele de identitate se indică în limba de stat şi limba rusă.

21. Potrivit normelor anterioare, buletinele de identitate se completau în limba de stat, rusă şi engleză, iar la întocmirea în limba rusă, la cererea persoanei care aparţinea unei minorităţi naţionale, se indica patronimicul în conformitate cu normele limbii sale materne.

22. Curtea reţine că normele contestate stabilesc doar limba în care se completează buletinele de identitate şi denumirea câmpurilor informaţionale. Acestea nu fac nici o referinţă la modalitatea de transcriere a patronimicului pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale în cazurile în care ei cer acest lucru.

23. În acelaşi timp, Curtea observă că Legea nr.382-XV din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor, prin prevederile art.16, garantează minorităţilor naţionale dreptul de a-şi utiliza numele, prenumele şi patronimicul (dacă acesta se foloseşte în limba lor maternă), inclusiv în acte oficiale, în forma acceptată în limba lor maternă, iar la înregistrarea actelor de stare civilă şi la perfectarea actelor de identitate este obligatoriu să se ţină cont de voinţa persoanei la exercitarea acestui drept.

24. Reieşind din prevederile legale existente, Curtea menţionează că problema abordată în sesizare nu face resortul jurisdicţiei constituţionale, deoarece dreptul care se consideră a fi violat este cuprins într-o altă lege.

25. Curtea reţine că Legea nr.382-XV din 19 iulie 2001 cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor constituie o lege specială.

26. Potrivit Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. Faptul că dreptul de transcriere a patronimicului a fost exclus din Legea nr.273-XIII prin Legea nr.187 din 11 iulie 2012 nu face inoperabil acelaşi drept conţinut în Legea nr.382-XV din 19 iulie 2001.

27. În contextul celor expuse mai sus, Curtea consideră că obiectul sesizării nu ridică probleme de constituţionalitate şi pentru acest motiv, în conformitate cu dispoziţiile articolului 60 lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, dispune sistarea procesului.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 60 lit.c), 61 alin.(1) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 3 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, în redacţia Legii nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.