Decizie nr.24 din 28.03.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.246g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 şi a unor prevederi din articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr.148 din 22 martie 2023 (plafonarea cotei de indexare a pensiei [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.246g/2023 privind excepţia

de  neconstituţionalitate a unor prevederi din  articolul 13

alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 şi a unor

prevederi din articolul 6 din Hotărârea Guvernului

nr. 148 din 22 martie 2023

(plafonarea cotei de indexare a pensiei [2])

nr. 24  din  28.03.2024

 (în vigoare 28.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.184-187 art. 61 din 25.04.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 martie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei I din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 privind bugetul asigurărilor de stat pentru anul 2023 şi a textului "coeficientul de indexare se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023" din articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr.148 din 22 martie 2023, ridicată de dl Ruslan Petrov, parte în dosarul nr.3-1518/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Corneliu Guzun de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 21 iunie 2023, dl Ruslan Petrov a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ cu privire la recalcularea cuantumului pensiei pentru vechime în muncă.

4. În şedinţa de judecată, dl Ruslan Petrov a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a primei teze din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 şi a textului "coeficientul de indexare se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023" din articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr.148 din 22 martie 2023.

5. Prin Încheierea din 16 octombrie 2023, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[...]."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr.357 din 22 decembrie 2022 sunt următoarele:

"[...]

Art.13. – (1) Prin derogare de la art.13 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, în cazul indexării pensiilor din aprilie 2023, coeficientul de indexare nu va depăşi creşterea procentuală a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 faţă de anul 2021 şi se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023. Mărimea coeficientului de indexare va fi aprobată de Guvern.

(2) Prin derogare de la art.7 alin.(6) din Legea nr.133/2008 cu privire la ajutorul social, în cazul indexării din aprilie 2023 a venitului lunar minim garantat, coeficientul de indexare va constitui creşterea procentuală a veniturilor proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 în raport cu anul 2021.

[...]".

8. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.148 din 22 martie 2023 cu privire la indexarea prestaţiilor sociale sunt următoarele:

"[...]

6. În cazul indexării din 1 aprilie 2023, coeficientul de indexare se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că prin normele contestate statul a instituit o restricţie aplicată la calcularea coeficientului de indexare a pensiilor. Norma derogatorie stabileşte o nouă formulă de calcul pentru indexarea pensiei în funcţie de posibilităţile bugetului, nu de rata inflaţiei, aşa cum prevede Legea privind sistemul public de pensii. Autorul consideră că statul a interferat disproporţionat prin tratamentul diferenţiat aplicat categoriilor de pensionari, având ca justificare deficitul la Bugetul asigurărilor sociale. Astfel, indexarea diferenţiată a pensiilor în funcţie de mărimea acestora diminuează capacitatea pensionarilor de a ţine pasul cu preţurile de consum şi le creşte necesităţile materiale. Indexarea pensiei cu un procent mai mic de 15% este o măsură discriminatorie faţă de indexarea pensiei la 15% care a avut loc în cazul altor pensionari.

10. Autorul notează că a avut o speranţă legitimă cu privire la indexarea pensiei în mod proporţional cu nivelul inflaţiei, şi nu o indexare în cuantumul stabilit de Guvern. Prin urmare, această normă restrânge dreptul fundamental al cetăţenilor la asigurare socială, precum şi speranţa lor legitimă de a beneficia de o pensie indexată conform ratei inflaţiei.

11. Mai mult, autorul menţionează că prin diminuarea nivelului de indexare obligatorie a pensiei legislatorul a afectat dreptul de proprietate al titularilor de pensie.

12. De asemenea, autorul sesizării, fost judecător, a făcut trimitere la Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite care stabileşte că statele membre ale Consiliului Europei trebuie să tindă spre sporirea garanţiilor sociale ale judecătorului şi în niciun caz nu se admite reducerea garanţiilor sociale deja admise prin lege.

13. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 7, 16, 46, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 şi din Hotărârea Guvernului cu privire la indexarea prestaţiilor sociale, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prima teză din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 şi textul "coeficientul de indexare se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023" din articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr.148 din 22 martie 2023. Curtea admite că textul contestat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei, deoarece, aşa cum rezultă din încheierea instanţei, este pendinte o cauză cu referire la indexarea pensiei. Curtea constată că articolul 13 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr.357 din 22 decembrie 2022 a mai făcut anterior obiectul controlului constituţionalităţii (DCC nr.140 din 26 octombrie 2023). Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20; DCC nr.82 din 18 iulie 2023, § 34).

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

19. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) (statul de drept), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 16 (egalitatea), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. Referitor la articolele 1 alin.(3), 7, 16 şi 54 din Constituţie invocate de autorul sesizării, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (HCC nr.4 din 3 martie 2022, § 28; HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.87 din 5 iulie 2022, § 21; DCC nr.173 din 13 decembrie 2022, § 18).

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că elaborarea politicii economice şi sociale a statului şi realizarea ei reprezintă în primul rând prerogativa puterii legislative. Legislatorul poate opta pentru diverse soluţii în vederea realizării scopurilor propuse, inclusiv în vederea elaborării şi concretizării conţinutului drepturilor sociale şi economice (a se vedea HCC nr.25 din 27 iulie 2017, § 50; DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, § 23).

22. De asemenea, Curtea a precizat că un drept social poate fi protejat pe baza articolului 46 din Constituţie şi, respectiv, a articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană doar în cazul în care dreptul social respectiv este dobândit şi are o valoare economică (HCC nr.11 din 26 mai 2022, § 42). Un drept la pensie dobândit presupune o pensie care trebuie plătită, care are o valoare economică şi care constituie, astfel, un bun (a se vedea HCC nr.25 din 27 iulie 2017, § 74; DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, § 24).

23. Totodată, dreptul de proprietate nu include, ca atare, un drept la o pensie de o anumită sumă. Reducerea sau întreruperea unei pensii poate constitui, totuşi, o ingerinţă în folosirea nestingherită a bunurilor care trebuie justificată. Ingerinţa trebuie să fie proporţională în mod rezonabil cu scopul pe care îl urmăreşte (a se vedea Béláné Nagy v. Ungaria, 13 decembrie 2016 §§ 84, 115). Cu alte cuvinte, trebuie să se găsească un "echilibru corect" între exigenţele interesului general al comunităţii şi exigenţele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului. Echilibrul necesar va lipsi dacă persoana sau persoanele în cauză trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (Skenderi şi alţii v. Serbia (dec.), 4 iulie 2017, § 96).

24. În cauza Aielli şi alţii v. Italia (dec.), 10 iulie 2018, referitoare la reducerea nivelului de indexare a pensiilor din cauza inflaţiei, Curtea Europeană a reţinut că scopul legislatorului italian a fost, între altele, respectarea echilibrului bugetar şi a obiectivelor de control al cheltuielilor publice, precum şi protejarea nivelului minim al prestaţiilor sociale în vederea garantării viabilităţii sistemului de asigurări sociale pentru generaţiile viitoare. Curtea Europeană nu a susţinut opinia reclamanţilor potrivit căreia, odată obţinute, drepturile lor la pensie nu puteau fi modificate niciodată în anii următori. Reducerea sau modificarea sumei prestaţiilor acordate cu titlu de regim de securitate socială ţine de puterea legislativă a statelor. Astfel, efectele reformei mecanismului de indexare privind pensiile reclamanţilor nu sunt de nivelul care ar putea să expună persoanele interesate unor dificultăţi de subzistenţă incompatibile cu articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Prin urmare, Curtea Europeană a reţinut că ingerinţa în discuţie nu le-a impus reclamanţilor o sarcină excesivă (§§ 28-42).

25. Curtea a notat că articolul 13 din Legea privind sistemul public de pensii prevede indexarea anuală a pensiilor la 1 aprilie, iar coeficientul de indexare constituie rata inflaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată prin creşterea preţurilor de consum în luna decembrie a anului respectiv faţă de aceeaşi lună a anului premergător. Prin urmare, Curtea notează că aceste prevederi care reglementează mecanismul de indexare a pensiei urmăresc să asigure majorarea valorii pensiei în funcţie de dinamica preţurilor la produsele şi serviciile de bază.

26. Curtea a reiterat că indexarea pensiei îi oferă persoanei protecţie faţă de riscul devalorizării în timp a banilor şi faţă de fluctuaţiile economice care ar putea să influenţeze nivelul său de trai după pensionare. Prin urmare, indexarea pensiei în baza Legii privind sistemul public de pensii urmăreşte să modifice valoarea pensiei în funcţie de realităţile economice (DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, §§ 27-28).

27. De asemenea, Curtea a stabilit în Decizia sa care au fost raţionamentele care au stat la baza deciziei Parlamentului şi Guvernului cu privire la motivul indexării parţiale a pensiei din aprilie 2023 (a se vedea DCC nr.140 din 26 octombrie 2023, §§ 29-30). Astfel, datorită cunoaşterii directe a societăţii şi nevoilor acesteia, legislatorul şi executivul sunt, de principiu, mai bine plasate decât Curtea Constituţională pentru a aprecia necesitatea adoptării unor astfel de măsuri tipice perioadelor de austeritate.

28. De exemplu, în cauza Žegarac şi alţii v. Serbia, Curtea Europeană a stabilit că reducerea plăţilor pensiilor a făcut parte dintr-un set mai larg de măsuri generale de austeritate, care au fost concepute de autorităţile statului cu scopul de a reduce cheltuielile publice la nivelul dorit, iar reducerea mărimii pensiilor a vizat, în special, beneficiarii pensiilor mai mari. Potrivit autorităţilor naţionale, tratamentul diferenţiat al anumitor categorii de pensionari s-a bazat pe principiul solidarităţii şi justiţiei sociale. Cei care beneficiau de pensii minime au fost scutiţi de reducerea pensiei, întrucât s-a considerat că cei care se încadrează în această categorie de pensionari nu au putut contribui la depăşirea crizei financiare, luptând ei înşişi pentru supravieţuire. Totuşi, reducerea plăţilor de pensie a fost îndreptată către beneficiarii de pensii mai mari, care, conform unei formule matematice utilizate, au fost reduse cu 22% din partea peste suma scutită (primii 25.000 de dinari), iar orice sumă peste 40.000 dinari a fost redusă cu încă 3 % (§§ 94, 99). Prin urmare, Curtea Europeană a considerat că reclamanţii nu au fost puşi în situaţia de a suporta o sarcină individuală excesivă şi că ingerinţa reclamată în cauza examinată nu a afectat esenţa drepturilor lor la pensie (a se vedea Žegarac şi alţii v. Serbia, 17 ianuarie 2023, § 103).

29. În prezenta cauză, Curtea constată că indexarea pe baza prevederii contestate nu are natura de a expune autorul sesizării unor dificultăţi de subzistenţă incompatibile cu articolul 46 din Constituţie în lumina articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Aşadar, Curtea reţine că ingerinţa în discuţie nu i-a impus autorului sesizării o sarcină excesivă. Prin urmare, Curtea subliniază că articolul 46 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

30. Cu privire la incidenţa articolul 47 din Constituţie, Curtea menţionează că prevederile contestate nu privează beneficiarii de pensie, ci stabilesc o excepţie cu privire la mărimea indexării acesteia pentru anul curent. Constituţia nu impune indexarea pensiei într-un anumit cuantum. Prin urmare, Curtea nu constată nicio ingerinţă în articolul 47 din Constituţie în prezenta cauză.

31. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în DCC nr.140 din 26 octombrie 2023 rămân valabile şi în prezenta cauză.

32. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a primei teze din articolul 13 alin.(1) din Legea nr.357 din 22 decembrie 2022 şi a textului "coeficientul de indexare se va aplica doar acelei părţi din pensie care nu depăşeşte salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2023" din articolul 6 din Hotărârea Guvernului nr.148 din 22 martie 2023, ridicată de dl Ruslan Petrov, parte în dosarul nr.3-1518/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.