Decizie nr.3 din 30.01.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.272a/2023 privind controlul constituţionalităţii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) - (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a sesizării  nr.272a/2023  privind  controlul

constituţionalităţii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a

articolului II alineatele (2)-(9) din Legea nr.257 din 17 august

2023  pentru  modificarea  Codului  educaţiei al Republicii

Moldova  nr.152/2014  şi  abrogarea  Legii  nr.1070/2000

privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru

 pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ

superior şi mediu de specialitate

nr. 3  din  30.01.2024

 (în vigoare 30.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73-75 art. 38 din 16.02.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 20 decembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 ianuarie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La 20 decembrie 2023, dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a depus la Curtea Constituţională o sesizare prin care a solicitat verificarea constituţionalităţii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate (în continuare, Legea nr.257 din 17 august 2023).

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

2. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

Articolul 111

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia

"(1) Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

(2) Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova.

(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.

(4) Pământul, subsolul, apele, regnul vegetal şi cel animal, alte resurse naturale aflate pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia sînt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată baza economică a Găgăuziei.

(5) Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se formează în conformitate cu normele stabilite în legea care reglementează statutul special al Găgăuziei.

(6) Controlul asupra respectării legislaţiei Republicii Moldova în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se exercită de Guvern, în condiţiile legii.

(7) Legea organică care reglementează statutul special al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament."

Articolul 126

Economia

"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;

d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;

e) exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;

f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;

g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii;

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

3. Prevederile relevante ale Codului educaţiei, adoptat prin Legea nr.152 din 17 iulie 2014, sunt următoarele:

Articolul 48

Structurile de conducere ale organului local

de specialitate în domeniul învăţământului

"[…]

(4) Conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului este desemnat prin concurs, în modul stabilit de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi numit în funcţie, pentru un termen de 4 ani, prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei. Una şi aceeaşi persoană poate deţine funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului pentru cel mult două termene consecutive.

[în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.257 din 17 august 2023]

Articolul 48

Structurile de conducere ale organului local de

specialitate în domeniul învăţământului

"[…]

"(4) Conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului este desemnat prin concurs, organizat în baza regulamentului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, şi numit în funcţie, pentru un termen de 4 ani, prin decizia autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea/prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei. Una şi aceeaşi persoană nu poate deţine funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului mai mult de 8 ani, indiferent de întreruperile din activitate."

[în redactarea Legii nr.257 din 17 august 2023]

4. Prevederile relevante ale Legii nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate sunt următoarele:

Art.II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia prevederilor art.I pct.41, pct.43 în partea ce se referă la alin.(1), pct.44 în partea ce se referă la alin.(1) şi pct.69, precum şi ale art.III, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

(2) Raporturile de serviciu ale conducătorilor organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului de la a căror numire în funcţie au trecut mai mult de 4 ani, ale celor care nu au fost numiţi prin concurs, precum şi ale conducătorilor care au fost numiţi pe perioadă nedeterminată încetează de drept la data expirării termenului de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Constatarea încetării de drept a raporturilor de serviciu conform alin.(2) se face prin act administrativ al autorităţilor cu competenţe legale de numire în funcţie, care se emite în termen de cel mult o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi este adus la cunoştinţa persoanelor respective în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

(4) În cazul neemiterii, de către autorităţile cu competenţe legale de numire în funcţie, a actului administrativ în termenul prevăzut la alin.(3), constatarea încetării de drept a raporturilor de serviciu conform alin.(2) se face prin act administrativ emis de ministrul educaţiei şi cercetării, care se aduce la cunoştinţa persoanelor respective în termen de cel mult 5 zile lucrătoare.

(5) Prevederile alin.(2)–(4) se aplică în mod corespunzător în cazul în care funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului este exercitată prin asigurarea interimatului sau este exercitată temporar de către adjunctul titularului funcţiei publice în cauză.

(6) În termen de cel mult 6 luni de la data încetării de drept a raporturilor de serviciu în condiţiile alin.(2) din prezentul articol, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea/Adunarea Populară a Găgăuziei organizează concursuri pentru ocuparea funcţiei de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului şi numesc/numeşte în funcţie persoanele care au promovat şi câştigat concursul, conform art.48 alin.(4) din Codul educaţiei nr.152/2014.

(7) În perioada de până la numirea prin concurs a conducătorilor organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, conducerea organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului este exercitată de către conducătorii interimari desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În calitate de conducător interimar al organului local de specialitate în domeniul învăţământului poate fi şi persoana ale cărei raporturi de serviciu au încetat de drept în condiţiile alin.(2), inclusiv dacă aceasta a deţinut funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului mai mult de 8 ani.

(8) Persoanele ale căror raporturi de serviciu au încetat de drept în condiţiile alin.(2) şi care au deţinut funcţia de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului mai mult de 8 ani pot participa la concursul pentru ocuparea funcţiei de conducător al organului local de specialitate în domeniul învăţământului pentru încă cel mult un mandat de 4 ani.

(9) În termen de 35 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aproba regulamentul prevăzut la art.48 alin.(4) din Codul educaţiei nr.152/2014.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării a menţionat că, potrivit articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei, în redactarea Legii nr.257 din 17 august 2023, conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului este desemnat prin concurs, organizat pe baza regulamentului aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Potrivit autorului, norma în discuţie contravine dreptului autorităţii publice locale de a-şi gestiona în mod autonom bunurile sale, încălcând articolele 126 şi 127 din Constituţie. De altfel, în atribuţiile conducătorului organului local de specialitate în domeniul învăţământului intră şi gestionarea bunurilor care aparţin autorităţii publice locale.

6. Având în vedere că Ministerul Educaţiei şi Cercetării aprobă regulamentul pe baza căruia este ales conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului, autoritatea locală este exclusă din procesul de gestionare a bunurilor proprietăţii autorităţii publice locale care ţin de domeniul educaţiei.

7. Autorul consideră că aceleaşi argumente sunt valabile şi pentru articolul II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023, care îi atribuie competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a desemna interimatele funcţiilor de conducători ai organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului.

B. Aprecierea Curţii

8. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

9. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le conferă deputaţilor competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

10. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023, ţine de competenţa Curţii.

11. Prevederile în discuţie au fost contestate anterior de acelaşi deputat (a se vedea DCC nr.178 din 12 decembrie 2023). În motivarea prezentei sesizări, autorul a susţinut aplicabilitatea articolelor 126 şi 127 din Constituţie, spre deosebire de sesizarea anterioară care a fost motivată pe baza articolelor 43, 109 şi 111 din Constituţie.

12. Curtea notează că, sub aparenţa unor critici noi, formulate prin prisma articolelor 126 şi 127 din Constituţie, argumentele autorului sesizării se referă la dreptul autorităţii publice locale de a-şi gestiona bunurile, aspect care intră în câmpul de aplicare al principiului autonomiei locale (principiu garantat de articolele 109 şi 111 din Constituţie). În acest context, în jurisprudenţa sa referitoare la autonomia locală, în cauzele în care se ridica problema modului de folosinţă a bunurilor care aparţin autorităţii locale, Curtea stabilea aplicabilitatea articolului 109 sau, după caz, 111 din Constituţie (a se vedea HCC nr.19 din 31 octombrie 2023, § 36).

13. Acest principiu constituţional este dezvoltat şi de legislaţia infraconstituţională referitoare la autonomia locală. În acest context, Legea privind descentralizarea administrativă stabileşte la articolul 4 alin.(1) lit.g) şi alin.(2) lit.a) că administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale reprezintă un domeniu rezervat autorităţilor publice locale.

14. Fiind făcută această clarificare, Curtea menţionează că în Decizia nr.178 din 12 decembrie 2023 nu a putut identifica vreo problemă de constituţionalitate prin prisma articolelor 109 şi 111 din Constituţie în faptul că Parlamentul i-a oferit Ministerului Educaţiei şi Cercetării competenţa aprobării unui regulament pe baza căruia este organizat concursul pentru alegerea conducătorului organului local de specialitate în domeniul învăţământului. Important este faptul ca regulamentul în discuţie să nu limiteze în mod excesiv principiile autonomiei locale şi descentralizării serviciilor publice (a se vedea § 44 din Decizie).

15. De asemenea, Curtea nu poate da curs argumentelor potrivit cărora articolul II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 ar fi contrar principiului autonomiei locale. În special, cu privire la competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a desemna interimatele funcţiilor de conducători ai organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, Curtea a subliniat că aceasta are un caracter provizoriu. Autorităţile publice locale sunt libere să organizeze concursuri pentru alegerea şi numirea plenipotenţiarilor acestor funcţii (a se vedea §§ 45-47, ibidem).

16. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea pune în discuţie probleme similare care au fost tranşate prin Decizia nr.178 din 12 decembrie 2023. Prin urmare, Curtea conchide că sesizarea este inadmisibilă.

Pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, referitoare la verificarea constituţionalităţii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023 pentru modificarea Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 şi abrogarea Legii nr.1070/2000 privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.3 din 30 ianuarie 2024 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.272a/2023 depusă de dl Gaik Vartanean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, referitoare la verificarea constituţionalităţii articolului 48 alin.(4) din Codul educaţiei şi a articolului II alineatele (2) – (9) din Legea nr.257 din 17 august 2023.

2. În viziunea autorului sesizării, prevederile contestate contravin dreptului autorităţii publice locale de a-şi gestiona în mod autonom bunurile sale, încălcând articolele 126 (economia) şi 127 (proprietatea) din Constituţie (a se vedea DCC nr.3 din 30 ianuarie 2024, §§ 5-7).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a notat că, sub aparenţa unor critici noi, formulate prin prisma articolelor 126 şi 127 din Constituţie, argumentele autorului sesizării se referă la dreptul autorităţii publice locale de a-şi gestiona bunurile, aspect care intră în câmpul de aplicare al principiului autonomiei locale garantat de articolul 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) din Constituţie. Reţinând că prevederile în discuţie au fost contestate anterior de acelaşi deputat, Curtea a menţionat că în Decizia nr.178 din 12 decembrie 2023 nu a putut identifica vreo problemă de constituţionalitate referitoare la normele contestate prin prisma articolului 109 din Constituţie. Curtea a considerat că sesizarea pune în discuţie probleme similare care au fost soluţionate prin Decizia nr.178 din 12 decembrie 2023 şi a declarat sesizarea inadmisibilă (a se vedea DCC nr.3 din 30 ianuarie 2024, §§ 11-16).

4. Reţin faptul că la Decizia Curţii Constituţionale nr.178 din 12 decembrie 2023 am formulat o opinie separată în care am constatat incidenţa articolului 109 din Constituţie atât sub aspect substanţial, cât şi sub aspect procedural.

5. În acest context, reiterez faptul că, potrivit articolului 109 din Constituţie, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. Aceste principii trebuie interpretate în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale. Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă. Acest articol stabileşte principiile de bază ale administrării publice locale, inclusiv dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor locale de a soluţiona şi de a gestiona o parte importantă a treburilor publice în conformitate cu competenţele stabilite de lege. Constituţia obligă statul să contribuie la dezvoltarea şi la protejarea administraţiei publice locale, care este autonomă, în limitele competenţelor sale. Autonomia locală presupune dreptul colectivităţilor de a-şi realiza propriile interese legale, fără amestecul autorităţilor centrale (a se vedea HCC nr.27 din 14 septembrie 2021, §§ 22-23, 37-40; HCC nr.19 din 31 octombrie 2023, §§ 42, 43, 45).

6. Normele contestate se referă la conducătorul organului local de specialitate în domeniul învăţământului. Acest organ este o subdiviziune a autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea, creată de consiliile raionale/municipale, şi are misiunea, inter alia, de a elabora şi implementa politicile educaţionale locale specifice unităţii administrativ-teritoriale şi de a gestiona instituţiile publice de învăţământ primar, gimnazial, liceal, special, extraşcolar de nivel raional/municipal.

7. Potrivit articolului 4 alineatele (3), (4) din Carta Europeană a Autonomiei Locale, exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de o manieră generală, să revină, de preferinţă, acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Competenţele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie, în mod normal, depline şi exclusive.

8. Astfel, prevederile contestate, care stabilesc competenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a desemna interimatele funcţiilor de conducători ai organelor locale de specialitate în domeniul învăţământului, privesc în mod direct autonomia locală, au impact asupra unui serviciu public descentralizat şi, drept consecinţă, asupra competenţelor atribuite autorităţilor publice locale. Acest fapt face incident articolul 109 din Constituţie.

9. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea nr.272a/2023 admisibilă şi, la etapa examinării fondului, să verifice dacă normele contestate corespund articolului 109 din Constituţie.