Decizie nr.32/197 din 02.11.2020 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune "Prime", urmare a sesizării IP "Centrul pentru Jurnalism Independent"

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării

postului de televiziune "Prime", urmare a sesizării

IP "Centrul pentru Jurnalism Independent"

nr. 32/197  din  02.11.2020

 (în vigoare 02.11.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 22-32 art. 99 din 29.01.2021

* * *

La data de 7 octombrie 2020, pe adresa Consiliului Audiovizualului a parvenit sesizarea f/nr.din aceeaşi dată din partea IP "Centrul pentru Jurnalism Independent", în care se menţionează că postul de televiziune "Prime" a difuzat, la 1 şi 7 septembrie 2020, ora 20:00, emisiunea "Vorbeşte Moldova", în cadrul ambelor ediţii au fost difuzate scene ce nu corespund cerinţelor stabilite de legislaţia în vigoare. Astfel, în petiţie este specificat că protagonista ediţiei din 1 septembrie 2020 foloseşte un discurs violent şi expresii necenzurate, iar în cadrul emisiunii din 7 septembrie, se observă o agresivitate verbală sporită prin faptul că invitaţii în platou se ceartă şi se înjură reciproc, după care protagonistul părăseşte studioul din motiv că experţii prezenţi în platou nu îi dau dreptate şi a doua zi îşi incendiază casa, aşa cum a promis în cadrul emisiunii.

În acest sens, petiţionarul consideră că au fost încălcate prevederile:

- art.15 alin.(6) din Codul serviciilor media audiovizual;

- pct.23 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale;

- pct.107 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale;

- pct.151 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale;

- art.3 alin.(2) şi art.5 alin.(1), (2) şi (3) lit.a) şi b) din Legea nr.30 din 07.03.2013.

În contextul celor invocate, în conformitate cu prevederile art.83 din Codul serviciilor media audiovizuale, art.9, art.69 alin.(2) şi art.73 din Codul administrativ, IP "Centrul pentru Jurnalism Independent" solicită Consiliului Audiovizualului următoarele:

• Înregistrarea petiţiei şi comunicarea numărului de înregistrare a acesteia în termen de 2 zile;

• Dispunerea efectuării controlului privind circumstanţele de fapt semnalate;

• Examinarea petiţiei şi informarea petiţionarului în termenele prevăzute de lege.

În temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din Codul serviciilor media audiovizuale, precum şi în scopul examinării obiective a tuturor circumstanţelor sesizate, Consiliul Audiovizualului a solicitat, prin scrisoarea nr.779 din 08 octombrie 2020, "General Media Group Corp" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Prime", prezentarea opiniei, în scris, asupra celor invocate în sesizarea IP "Centrul pentru Jurnalism Independent", cât şi înregistrările emisiunilor "Vorbeşte Moldova" difuzate la 1 şi 7 septembrie 2020.

Prin scrisoarea f/nr.din 13 octombrie 2020, "General Media Group Corp" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Prime", a comunicat Consiliului Audiovizualului următoarele: "Cu referire la scrisoarea nr.779 din 08.10.2020, "Generai Media Group Corp." SRL, fondatoarea postului de televiziune "Prime", vă comunică faptul că "Vorbeşte Moldova" este o emisiune ce abordează subiecte de interes public şi are drept scop sensibilizarea societăţii şi atragerea atenţiei asupra problemelor cu care se confruntă populaţia de rând.

În ceea ce priveşte emisiunile din 1 şi 7 septembrie 2020, acestea au abordat situaţii comune din viaţa eroilor, care reprezintă societatea şi viaţa concetăţenilor noştri.

Formatul emisiunii presupune prezentarea "fără măşti" a protagoniştilor şi a vieţii acestora, situaţiile sunt prezentate aşa cum sunt ele, fără a fi deghizate sau cenzurate în esenţa lor.

În cadrul ambelor emisiuni nu au fost difuzate scene de violenţă fizică, iar toate expresiile licenţioase au fost cenzurate. Este adevărat că în cadrul emisiunilor sunt prezentate momente de ceartă, totuşi acestea reprezintă realitatea vieţii, este imposibil să fie difuzate pe post doar emisiuni cu un conţinut pozitiv şi să fie ignorate aspectele cotidiene mai puţin plăcute, asta ar însemna negarea realităţii şi prezentarea falsă a societăţii.

Scopul difuzării subiectelor este informarea societăţii asupra subiectelor de interes sporit, iar faptul că emisiunea prezintă interes sporit pentru telespectatori o demonstrează şi cotele de audienţă a acesteia, "Vorbeşte Moldova" înregistrând recorduri în fiecare zi.

De asemenea, este important de menţionat că emisiunea nicidecum nu instigă la violenţă, ci din contra, are scop de a educa populaţia şi a atrage atenţia asupra consecinţelor negative ale comportamentului necorespunzător din viaţa cotidiană.

Referitor la obligativitatea moderatorilor de a nu permite participanţilor să utilizeze un limbaj licenţios, este relevant că în cadrul emisiunii din 7 septembrie 2020, moderatorul a solicitat protagonistului să părăsească platoul de filmare, în momentul în care acesta a refuzat să se conformeze cerinţelor de a se comporta civilizat, neviolent şi a înceta să utilizeze un limbaj agresiv.

Având în vedere cele expuse anterior, "General Media Group Corp" SRL menţionează că emisiunea "Vorbeşte Moldova" este un produs lider de audienţă, apreciat de către telespectatori, a cărui scop este scoaterea în evidenţă a celor mai sensibile probleme din societate, care, de cele mai multe ori, necesită discuţii în contradictoriu şi opinii ale specialiştilor din diferite domenii.

În continuarea celor expuse, sunt relevante prevederile Codului serviciilor medii audiovizuale, care prevăd:

Articolul 8. Independenţa editorială şi libertatea de creaţie

(1) Furnizorii de servicii media au dreptul să decidă independent şi liber asupra conţinutului serviciilor media audiovizuale, în conformitate cu legislaţia privind serviciile media audiovizuale şi condiţiile licenţei de emisie.

(2) Cenzura de orice tip asupra serviciilor media audiovizuale este interzisă.

(3) Este interzisă imixtiunea de orice tip în conţinutul, forma sau în modalităţile de creare şi prezentare a programelor audiovizuale şi a altor elemente ale serviciilor media audiovizuale din partea oricăror persoane sau autorităţi publice.

Astfel, reiterăm că postul "Prime" respectă prevederile legale, care reglementează întreaga activitate din domeniul audiovizualului, investeşte mijloace financiare, umane şi tehnice pentru a produce şi difuza cu regularitate un produs autohton de calitate, care trezeşte interesul şi atenţia telespectatorilor şi atinge cele mai sensibile subiecte ale societăţii. Prin urmare, solicităm membrilor Consiliului Audiovizualului să încurajeze produsele autohtone şi să respingă petiţia Centrului pentru Jurnalism Independent ca fiind neîntemeiată".

În conformitate cu prevederile art.75 alin.(4) lit.a) şi art.83 alin.(3) lit.c) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliul Audiovizualului a efectuat monitorizarea postului de televiziune "Prime", prin prisma celor invocate în sesizarea IP "Centrul pentru Jurnalism Independent".

Rezultatele monitorizării au atestat că la data de 1 septembrie 2020, ora 20:00, postul de televiziune "Prime" a difuzat emisiunea "Vorbeşte Moldova", în cadrul căreia a fost reflectat cazul Galinei Jora, o femeie de 29 de ani din satul Ciutuleşti, care în urmă cu 8 ani a făcut puşcărie pentru că a fost complice la un furt, iar la momentul actual, Galina riscă să petreacă următorii şase ani din nou după gratii, fiind învinuită că ar fi impus un minor de 14 ani să fure din casa unor vecini. Protagonista emisiunii susţine că este nevinovată, iar dosarul ar fi cusut cu aţă albă. Pe de altă parte, victimele furtului – Antonina şi Petru Capbătut, invitaţi şi ei în platoul emisiunii, au declarat că sunt ferm convinşi că anume Galina a pus la cale spargerea casei lor, deoarece minorul suspectat confirmă acest lucru. Tot în cadrul emisiunii a fost invitată şi mama minorului – Clara Vitricean, care susţine că are 6 copii, iar pentru a-i întreţine este nevoită să lucreze cu ziua. În emisiune este redat un filmuleţ video realizat de echipa "Vorbeşte Moldova" în care apare locuinţa familiei Vitricean şi se menţionează: "În această căsuţă din satul Voloave – Soroca, locuieşte întreaga familie a Clarei Vetricean. Împreună cu concubinul ei, femeia creşte şase copii, cu toţii se înghesuie într-o odaie de 15 mp. Femeia se plânge că abia de se descurcă să-şi hrănească odraslele. Clara Vetricean, mama: "Noi la măsuţa asta încăpem 8 persoane, o punem acolo la pat, ne punem toţi la dânsa şi toţi mâncăm. Azi am mâncat borş, le-am făcut o castrule de borş, am hrănit copiii, eu încă nu am mâncat, am hrănit doar copiii".

Marin este al treilea copil în familie. Clara povesteşte că de la o vreme, fiul ei şi-a schimbat radical comportamentul. Băiatul refuză să frecventeze şcoala, iar de vină ar fi colegii de clasă care îl iau în derâdere. Clara Vetricean, mama: "El nu a terminat acum 8 clase, el s-a dus pentru că copiii se uitau la el, aruncau cu pietre, ba îi rupeau scurta la şcoală. El a spus că mai bine merg să lucrez decât să merg la şcoală şi cineva să mă "pozorască".

Din acest motiv, băiatul se refugiază des la rudele sale din Domulgeni, situat la 50 km distanţă, iar când Marin a fost acuzat de furt de către o familie de acolo, femeia se plânge că îi huiduieşte tot satul. Clara Vetricean, mama: "Pentru că s-au furat bani, ea deja vrea să adune lumea pentru ca să mă fugărească din sat" (20:25:30)".

În cadrul emisiunii şi-a expus poziţia psihologul Zinaida Gribincea, care a declarat că a făcut cunoştinţă cu băiatul şi a ajuns la concluzia că "Marin, într-adevăr, are un retard mental, un retard intelectual şi, în cazurile date, copilul practic nu are capacitatea de analiză, sinteză, deci funcţiile gândirii sunt alterate. Pentru că, ce am observat eu, pe parcursul discuţiei el de câteva ori a spus că a furat şi de câteva ori a spus că deja a întors înapoi lucrurile. În imaginaţia lui, evenimentele nu sunt atât de grave. Plus la toate, Marin este un copil care poate cădea sub influenţa oricui din adulţi. Pe de o parte, el se complace cu ideea că are o problemă cu capul, el aşa şi mi-a zis: "de mic eu am o problemă cu capul", adică el ştie unde şi cum să pună problema în faţă atunci când comite ceva fapte necugetate".

În acest context, moderatoarea emisiunii Natalia Cheptene i-a adresat mamei minorului întrebarea: "Clara, dar iată problemele de la şcoală, ele tot de acolo se trag? Deci, copiii îl iau în derâdere din cauza acestei probleme?", iar răspunsul mamei a fost "da".

De asemenea, prezentatoarea a îndemnat telespectatorii să urmărească un alt filmuleţ realizat cu acordul mamei, în care este intervievat Marin, minorul suspectat de furt (faţa băiatului este protejată):

Marin: Acolo m-au pălit.

Reporter: Cine te-a pălit?

Marin: De la poliţie, cu piciorul în c**, de la poliţie, m-au speriat, apoi au spus că dacă nu spui te închid acolo în cletcă, în podval.

Reporter: Da′ ce ţi-au zis să spui?

Marin: Să spun că eu am fost.

Prin urmare, comentatorul a menţionat: "Procurorii neagă orice acuzaţie în adresa poliţiştilor. Ne-au comunicat că Marin Vetricean este învinuit de furt. Băiatul şi-a recunoscut vina şi le-a povestit oamenilor legii în detalii cum s-a produs infracţiunea". Astfel, este redată şi o secvenţă audio a procurorului care investighează cazul – Mihail Dadu (Procuratura Floreşti): "A fost audiat conform legislaţiei în vigoare, în prezenţa tatălui, adică a unui părinte, şi în prezenţa unui pedagog. Nu i-au fost încălcate drepturile, a indicat locul aflării bunurilor sustrase, a fost găsit un telefon Samsung la Vetricean. Adică sunt probe care nu pot fi puse în discuţie. Astfel, dumnealui riscă o pedeapsă nu privativă de libertate sau o pedeapsă cu suspendare condiţionată".

În continuare îşi expune opinia şi cumătra (vecina) Clarei Vitricean ­– Lidia Iavorschi, care, potrivit comentatorului, "spune că în urmă cu şase luni, şi casa ei a fost ţinta hoţilor, paguba a ajuns la aproape 10 000 de lei. Lidia susţine că din start şi-a dat seama că hoţul este fiul Clarei. Femeia spune că cu câteva zile înainte de furt, Marin i-a ajutat la tăiat lemne şi a fost unicul care i-a păşit pragul". Lidia Iavorschi: "De atâta la el ne-am gândit, că altul nu a venit nimeni, altul nimeni, şi el e un tâlhar, că el numai prin ce case nu a intrat şi nu a fost copilul ăsta. Ori îmi întoarce banii, ori lasă-l să stea la puşcărie, fără grijă. Nu ştim cum să-i alungăm din Voloave, dar ar fi toţi de acord să ne iscălim ca ei să se ducă de aici, de atâta că ei sunt tâlhari, îs tâlhari şi îs ocarnici".

În cadrul emisiunii, este redată secvenţa audio în care procurorul-şef al Procuraturii Soroca, Serghei Cebotari, susţine: "S-a constatat că minorul respectiv a sustras din luna noiembrie 2019 din gospodăria unei doamne din satul Voloave, r-nul Soroca, suma de 9600 de lei. El recunoaşte parţial că adică a sustras în jur de 6000 de lei. Cea mai favorabilă pedeapsă în cazul dumnealui, reieşind din vârstă, este o pedeapsă condiţionată, să nu părăsească, să nu comită anumite fapte sociale, să nu frecventeze anumite localuri, o amendă la muncă neremunerată în folosul comunităţii. Paguba urmează să fie restituită de către părinţi. Referitor la părinţi, aceştia, de asemenea, sunt pasibili de răspundere contravenţională, pentru îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi a obligaţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire, care sunt pasibile de răspundere contravenţională sub formă de amendă de la 9 la 18 unităţi convenţionale sau muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore".

La finalul emisiunii se menţionează că Galina Jora, femeia învinuită de comiterea unei infracţiuni, prin faptul că a impus un minor să jefuiască o casă, a fost de acord să treacă şi testul la detectorul de minciuni pentru a-i convinge pe toţi de nevinovăţia sa. La întrebarea adresată Galinei de către expertul poligraf dacă l-a pus pe Marin să fure din casa lui Petru şi a Antonina Capbătut, aceasta a spus "NU" (răspuns corect, confirmat de poligraf).

În contextul celor expuse sunt relevante prevederile:

- art.15 alin.(1-5) din Codul serviciilor media audiovizuale, care stipulează că:

(1) – "Furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului";

(2) – "Minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale private";

(3) – "La stabilirea condiţiilor de participare a minorului la un program audiovizual se ia în considerare sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei minorului, în general, precum şi tipul de personalitate al acestuia, în particular";

(4) – "Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situaţii dificile";

(5) – "În cadrul programelor audiovizuale, minorul nu poate fi folosit sau expus de către părinţi, rude, reprezentanţi legali, avocaţi sau alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea acestuia, în scopul de a obţine avantaje de orice tip sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice".

- art.1 din Decizia nr.99 din 19 iulie 2012 Cu privire la respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale: "Radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova au obligaţia să respecte dreptul la protejarea imaginii, a vieţii intime, private şi familiale a copilului, iar necesitatea informării nu poate prevala în faţa cestor drepturi";

- pct.105 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului";

- pct.109 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Minorul are dreptul la protecţia imaginii şi a vieţii sale intime, private şi familiale";

- pct.110 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Condiţiile de participare a minorului la un program audiovizual trebuie să ţină seama de sensibilitatea şi vulnerabilitatea specifice vârstei, în general, şi de dezvoltarea psiho-emoţională a minorului";

- pct.111 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "În corespundere cu principiul interesului superior al minorului, dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine se aplică cu prioritate faţă de libertatea expresei şi derivatele ei, dreptul la informare şi dreptul de a fi informat";

- art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.30 din 07.03.2013 Cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, care statuează: "În mijloacele de informare în masă se interzice publicarea informaţiei ce conţine date cu caracter personal în cazurile în care: a) se dau publicităţii date cu caracter personal ale unui copil bănuit, acuzat ori condamnat pentru săvîrşirea unei infracţiuni sau contravenţii, dacă acesta nu se ascunde de organele de drept ori de instanţele judecătoreşti, sau ale unui copil care este victima unei infracţiuni ori contravenţii, ceea ce permite identificarea acestuia";

- art.4 alin.(2) lit.c) din Legea nr.30 din 07.03.2013 Cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, care statuează: "În serviciile de programe radio şi televizate se interzice difuzarea informaţiei cu impact negativ asupra copiilor ce conţine orice referire defavorabilă sau discriminatorie la originea etnică, naţionalitatea, rasa ori religia unui copil, precum şi la dizabilitatea acestuia".

La data de 7 septembrie 2020, postul de televiziune "Prime" a difuzat emisiunea "Vorbeşte Moldova" (ora difuzării: 20:00), cu titlul "A cui e casa?", în cadrul căreia s-a pus în discuţie cazul unui bărbat, Mihail Ţurcanu din satul Meleşeni, care cu câţiva ani în urmă a rămas fără un picior şi fără familie, acum el riscă să ajungă pe drumuri, iar de toate necazurile bărbatul o acuză pe fosta sa soţie. Pe marginea subiectului îşi expun poziţia atât invitaţii din platou, cât şi protagonistul ediţiei – Mihail Ţurcanu, fosta soţie a acestuia Ana Guţu, şi fosta soacră Feodosia Bumbu, precum şi experţii din platou: interpreta Geta Burlacu, psihologul Zinaida Gribincea, notarul Viorica Nagacevschi şi avocata Natalia Balaban.

În cadrul emisiunii, protagonistul a dat dovadă de un comportament agresiv şi limbaj libertin, pe alocuri licenţios. Astfel, expresiile utilizate de către protagonistul ediţiei "Vorbeşte Moldova", Mihai Ţurcanu, pe parcursul emisiunii au fost următoarele:

- "R********, ce sunteţi... dacă mă scol te ucid de tot"(11:30);

- "A****** ce eşti!" (11:44);

- "Îţi f*** un picior şi te zvârl". În replică, fosta soacră: "F*****-mi, hai f*****-mi! F*****-mi acum un picior, că eu îţi dau voie";

- "Băi, om cantujnic"(17:50);

- "Să mă p*** ..." (57:17).

Prin urmare, moderatoarea emisiunii Natalia Cheptene, din mai multe încercări de a-l atenţiona pe bărbat să manifeste un comportament calm, l-a rugat să părăsească studioul, iar în replică acesta a spus: "...V-aţi a****...!".

Totodată, pe parcursul emisiunii, Mihai de câteva ori a precizat că dacă fosta soţie nu îi va oferi a doua parte din casă, el o să incendieze locuinţa, iar la sfârşitul emisiunii, comentatorul susţine: "La nicio zi după imprimarea emisiunii, Mihail, răpus de furie, a dat foc casei în care locuia. Bărbatul a incendiat mai mult de jumătate din interiorul locuinţei. Vecinii spun că Mihail a făcut acest lucru sub influenţa alcoolului. La locul accidentului au venit oamenii legii, care au declarat că bărbatul a manifestat un comportament violent şi a încercat să se opună arestului. Acum Mihail îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul nr.13 din Chişinău. El a fost condamnat la un ani şi jumătate de închisoare".

Astfel, în contextul celor expuse şi urmare a monitorizării emisiunii "Vorbeşte Moldova", ediţia din data de 7 septembrie 2020, sunt relevante următoarele prevederi legale:

- pct.105 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Furnizorii de servicii media au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului;

- pct.107 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "În cadrul serviciilor media audiovizuale lineare este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie, violenţă exagerată sau limbaj licenţios";

- pct.108 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Transmisia unor alte programe decât cele prevăzute la pct.107 susceptibile de a afecta dezvoltarea psihică, mentală sau morală a minorilor se va face doar în cazul în care vor fi asigurate condiţiile (prin selectare a timpului de emisie sau prin mijloace tehnice) ca minorii aflaţi în zona de acoperire să nu poată vedea şi auzi emisiunile respective";

- pct.128 din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Clasificarea programelor audiovizuale difuzate are drept scop asigurarea protecţiei minorului şi informarea publicului cu privire la conţinutul acestora".

- pct.151 lit.a) şi b) din Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale, aprobat prin Decizia CA nr.61/219 din 30.12.2019: "Nu pot fi difuzate în intervalul orar 06.00-23.00 programe care prezintă violenţă fizică, psihică sau de limbaj licenţios, în mod repetat sau cu un grad mare de intensitate sau gravitate", b) "scene de sex, limbaj sau comportament trivial, vulgar sau obscen".

În cadrul dezbaterilor publice, preşedintele Consiliului Audiovizualului, Dragoş Vicol, a menţionat că emisiunea "Vorbeşte Moldova" este vizionată şi are o audienţă foarte mare, însă sunt multiple cazuri când nu respectă şi desconsideră absolut anumite prevederi ale Codului serviciilor media audiovizuale, precum şi Regulamentul privind conţinuturile audiovizuale. Dragoş Vicol a mai specificat că este o situaţie complicată, deoarece postul de televiziune "Prime" mereu susţine că realitatea nu poate fi retuşată, fardată şi chiar trebuie prezentată, dar pe de altă parte, sunt comise încălcări care au un impact negativ asupra psihicului minorilor şi, din acest punct de vedere, este foarte complicat să adopţi o decizie. În acest context, Dragoş Vicol susţine că în cadrul emisiunii sunt prezentate realităţi crude, dar veridice, pe de altă parte, acest lucru trebuie făcut în consonanţă cu prevederile legale.

La rândul său, membru Consiliului Audiovizualului, Iulian Roşca, a menţionat că formatul acestei emisiuni nu este cel mai potrivit pentru dezvoltarea socială, mai mult ca atât provoacă şi reacţii adverse. În opinia lui Iulian Roşca, emisiunea "Vorbeşte Moldova" nu trebuie să reflecte doar evenimentele negative care au loc în Republica Moldova.

Membrul Consiliului Audiovizualului, Artur Cozma, a declarat că maniera în care este realizată emisiunea "Vorbeşte Moldova" se încadrează în limitele legale, accentuând că scopul acestei emisiuni constă în încercarea de a oferi un sprijin persoanelor care se regăsesc în situaţii defavorabile şi, în măsura posibilităţii, această emisiune le oferă şansa de a se expune şi a primi ajutor.

În altă ordine de idei, membra Consiliului Audiovizualului, Lidia Viziru, a afirmat că postul de televiziune "Prime" este la a doua încălcare privind emisiunea "Vorbeşte Moldova", prima fiind ediţia în cadrul căreia a fost discutat accidentul grav care a avut loc la o staţie peco din ţară, când un şofer intenţionat a mers cu maşina peste o persoană. Astfel, Lidia Viziru a specificat că atunci furnizorului de servicii media i-a fost aplicată doar avertizare publică, însă postul de televiziune "Prime" continuă să comită abateri de la prevederile legislaţiei audiovizuale şi, conform legislaţiei, următoarea sancţiune este amendă, mai ales că în emisiune au fost prezentate date cu caracter personal ale minorului.

În temeiul prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.174 din 08.11.2018, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării postului de televiziune "Prime" (PRO (7) UNANIM – D. VICOL, T. BURAGA, A. COZMA, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU).

2. A admite sesizarea f/nr.din 07.10.2020 din partea IP "Centrul pentru Jurnalism Independent" (PRO (7) UNANIM – D. VICOL, T. BURAGA, A. COZMA, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU).

3. A sancţiona cu amendă în mărime de 5 000 de lei "General Media Group Corp" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Prime", pentru încălcarea pct.4.1 din Condiţiile la Licenţa de emisie seria AC 000798 din 24.09.17 (Titularul licenţei se obligă: să respecte Legea nr.30 din 07.03.2013 Cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei), în conformitate cu art.84 alin.(5) lit.f) din Codul serviciilor media audiovizuale (PRO (6) – D. VICOL, T. BURAGA, I. ROBU, Iu. ROŞCA, A. URSU-ANTOCI şi L. VIZIRU; CONTRA (1) – A. COZMA).

4. În conformitate cu prevederile art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, "General Media Group Corp" SRL este obligată să difuzeze textul sancţiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancţiunii, sonor şi/sau vizual, de cel puţin 3 ori, în orele de maximă audienţă, din care o dată în principalul program audiovizual de ştiri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste şi/sau de ştiri.

"Consiliul Audiovizualului a sancţionat cu amendă de 5000 de lei "General media Group Corp" SRL, fondatoarea postului de televiziune "Prime", pentru încălcarea cadrului normativ care prevede interdicţia difuzării unor informaţii ce conţin date personale cu impact negativ asupra copiilor".

4.1. "General Media Group Corp" SRL va prezenta, în termen de 5 zile de la aducerea la cunoştinţă a prezentei decizii, un raport despre executarea prevederilor art.84 alin.(11) şi (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, care va include data şi ora difuzării textului sancţiunii.

5. "General Media Group Corp" SRL va prezenta dovada achitării amenzii în termen de 30 de zile din momentul publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial.

Datele bancare pentru achitarea amenzii:

Cod fiscal: 1006601000037

Beneficiar: Ministerul Finanţelor - Trezoreria de Stat

Adresa băncii: mun. Chişinău, str. Constantin Tănase, 7

Codul IB AN: MDXXTR G AAA 143111 LLLL 0000

"XX" - codul de control, care se formează conform Anexei nr.4 la Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.157 din 1 august 2013 "Regulamentul cu privire la Transferul de credit" (cod numeric); "LLLL" - cod ce descifrează codul localităţii conform CUATM (cod numeric).

6. Motivaţiile privind rezultatele votării sunt înscrise în Procesul-verbal al şedinţei Consiliului Audiovizualului din 02 noiembrie 2020, parte integrantă a prezentei decizii.

7. Prezenta decizie poate fi contestată cu o cerere prealabilă la Consiliul Audiovizualului în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei. În ordine de contencios administrativ, decizia poate fi contestată la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani (MD-2068, mun. Chişinău, str. Kiev nr.3), în termen de 30 de zile din data comunicării răspunsului cu privire la cererea prealabilă sau din data expirării termenului prevăzut pentru soluţionarea acesteia.

8. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia Monitorizare TV şi Serviciul Economie Finanţe şi Evidenţă Contabilă.

9. Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.