Decizie nr.32/199 din 03.12.2018 cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune "Publika TV", urmare a sesizării deputatei Inna Şupac

CONSILIUL COORDONATOR AL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului

de televiziune "Publika TV", urmare a sesizării

 deputatei Inna Şupac

nr. 32/199  din  03.12.2018

 (în vigoare 21.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 499-503 art. 1820 din 21.12.2018

* * *

Pe data de 5 noiembrie 2018, pe adresa Consiliului Coordonator al Audiovizualului a parvenit scrisoarea ID nr.30 din 02.11.2018 din partea Secretarului general adjunct al Parlamentului, Igor Klipii, prin care a fost remisă spre examinare întrebarea deputatei Inna Şupac adresată în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului Republicii Moldova din 1 noiembrie 2018. Conform extrasului din stenograma şedinţei Parlamentului din 01.11.2018, deputata Inna Şupac declară că postul de televiziune "Publika TV", la 7 septembrie 2018, a răspândit mai multe reportaje în care se spune că "diplomaţii şi angajaţii din reprezentanţa Moldovei de la Berlin sunt ameninţaţi cu moartea şi că copiilor funcţionarilor li se vor tăia capurile, iar aceste ameninţări au venit din partea unui grup de persoane care ar avea nişte legături şi ar face parte din aceeaşi organizaţie din care sunt cei şapte turci expulzaţi din Republica Moldova". Deputata mai susţine că în cadrul acelor reportaje se mai spune că "Ambasada şi tot corpul diplomatic au suferit o evacuare, la solicitarea serviciilor speciale de la Berlin, totodată, acestora poliţiştii le-au cerut să-şi ia copiii de la şcoală".

În acest context, deputata Inna Şupac a adresat o întrebare Consiliului Coordonator al Audiovizualului: "Ce măsuri a întreprins CCA faţă de postul de televiziune "Publika TV" şi proprietarul acestuia, domnul Vlad Plahotniuc, pentru răspândirea unor ştiri false?".

Este de menţionat că în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din 8 noiembrie 2018, deputata Inna Şupac, în numele fracţiunii PCRM, a cerut ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în cadrul următoarei şedinţe a CCA, să verifice demersul ei şi să sancţioneze postul de televiziune "Publika TV".

Este imperios de specificat că preşedintele CCA, Dragoş Vicol, în cadrul plenului Parlamentului Republicii Moldova din 8 noiembrie 2018, a informat-o pe deputata Inna Şupac despre exercitarea atribuţiilor de supraveghere a CCA încadrate în prevederile art.37 alin.(2) din Codul audiovizualului privind solicitarea "General Media Group Corp." SRL a informaţilor necesare asupra cazului dat.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului condamnă acţiunile radiodifuzorilor care distorsionează intenţionat informaţia, fac acuzaţii nefondate, folosesc neautorizat fotografii, imagini video şi alte surse, calomniază sau săvârşesc abateri profesionale de maximă gravitate. Astfel, în contextul examinării obiective a tuturor circumstanţelor cu privire la difuzarea, la 7 septembrie 2018, a informaţiei privind situaţia creată la Ambasada Republicii Moldova din Berlin de către postul de televiziune "Publika TV", Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în conformitate cu art.37 alin.(2) din Codul audiovizualului, a solicitat, prin scrisoarea nr.710 din 5 noiembrie 2018, poziţia oficială a "General Media Group Corp." SRL vizavi de subiectul respectiv.

Astfel, prin scrisoarea f/nr.din 12 noiembrie 2018 "General Media Group Corp." SRL, fondatoarea postului de televiziune "Publika TV", a asigurat Consiliul Coordonator al Audiovizualului că "are menirea de a informa corect, complet şi prompt consumatorul serviciilor de programe despre evenimentele importante din societatea noastră, pentru a satisface dreptul fundamental al persoanei la informare, având la bază înaltul profesionalism şi respectarea legislaţiei în vigoare".

De asemenea, "General Media Group Corp." SRL a comunicat CCA următoarele:

- "Infirmăm categoric faptul că am difuzat o ştire falsă, aşa cum se menţionează în scrisoare în cazul acestei ştiri, am făcut uz de dreptul fundamental al jurnaliştilor din întreaga lume de a difuza primii o ştire, citând surse. Or, în acest caz, am citat surse diplomatice. Chiar dacă aceste informaţii nu au fost confirmate sută la sută, ştirea nu a fost în niciun caz greşită, sursele pe care le-am citat şi care ne-au spus despre respectivele ameninţări sunt sigure, dar care au solicitat anonimatul, ţinem să menţionăm că legea ne oferă dreptul de a nu divulga numele lor, iar noi, la rândul nostru, ne respectăm promisiunea.

- Mai mult, pe parcursul aceleiaşi zile, în cadrul buletinelor de ştiri, am difuzat şi publicat pe site-ul publika.md un interviu cu ambasadorul Moldovei la Berlin, dl Oleg Serebrian, care ne-a confirmat că cele două misiuni diplomatice au fost temporar evacuate din motive de securitate. De asemenea, întrebat dacă au existat ameninţări, dl Serebrian a declarat următoarele: "Posibil să fi fost astfel de lucruri prin reţelele de socializare. Ne-am interesat la lucrătorii tehnici care activează în misiunile noastre în Germania, personal nu am primit. Nu exclud ca ameninţările să fie făcute pe o reţea de socializare, dar nu am primit nimeni personal". Aşadar, dl Serebrian confirmă, în mare parte, informaţiile difuzate de noi. Declaraţia ambasadorului, care spune că "nu exclude că au fost ameninţări", aceasta fiind o declaraţie care nu poate fi ignorată".

În această ordine de idei, "General Media Group Corp." SRL invocă reglementările art.28 din Legea cu privire la libertatea de exprimare:

Alin. (1) Responsabilitatea mass-mediei pentru preluarea relatărilor false cu privire la fapte şi/sau a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient nu survine în cazul în care aceste informaţii au fost răspândite:

a) în documentele sau comunicatele autorităţilor publice;

b) în cadrul şedinţelor autorităţilor publice, de către persoanele care exercită funcţii publice sau persoanele invitate pentru a participa la aceste şedinţe;

c) în cadrul urmăririi penale sau al unui proces judiciar, de către participanţii la proces, inclusiv martorii, de organul de urmărire penală sau instanţa de judecată;

d) în cererile, scrisorile sau plângerile cu privire la încălcarea drepturilor şi intereselor legitime, expediate autorităţilor publice pentru examinare.

Alin. (2) Mass-media nu poartă răspundere materială pentru preluarea cu bună-credinţă a relatărilor false cu privire la fapte şi/sau a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient, care vizează chestiuni de interes public, dacă acestea:

a) se conţin în comunicatele de presă ale altor persoane decât autorităţile publice;

b) se conţin în creaţiile de autor, care nu pot fi redactate, sau în emisiunile difuzate în direct;

c) se conţin în declaraţiile, scrise sau verbale, ale altor persoane;

d) au fost răspândite anterior de alte mass-media;

e) cad sub incidenţa altor cazuri stabilite de lege.

Alin. (3) În cazul exonerării de răspundere în temeiul alin.(2), mass-media poate fi obligată să dezmintă relatările false cu privire la fapte sau să acorde dreptul la replică.

Urmare a celor expuse mai sus, "General Media Group Corp." SRL consideră că acţiunile lor se încadrează în prevederile legislaţiei în vigoare, totodată, roagă "membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului să aprobe o decizie corectă, obiectivă şi echilibrată, dar care să ţină cont de tabloul general prezentat mai sus şi de întreg lanţul de circumstanţe şi evenimente care au avut loc în acea zi".

În temeiul prevederilor art.37 alin.(3) lit.b) şi art.40 alin.(1) lit.d) din Codul audiovizualului, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a monitorizat subiectele sus-menţionate.

Rezultatele monitorizării au atestat că pe data de 7 septembrie 2018, în cadrul emisiunii în direct "Publika Report", postul de televiziune "Publika TV" a difuzat ştiri de ultimă oră (breaking news, ora de difuzare: 12:24) privind situaţia din Ambasada Republicii Moldova în Republica Federală Germania. Prezentatoarea emisiunii, Rita Ursalovschi, susţine că diplomaţii şi angajaţii Ambasadei Moldovei la Berlin sunt ameninţaţi cu moartea de membrii unei grupări islamiste. De asemenea, sunt ameninţaţi şi copiii diplomaţilor că li se vor tăia capurile. Personalul Ambasadei şi al Consulatului a fost evacuat la solicitarea serviciilor speciale din Berlin. Poliţiştii le-au cerut angajaţilor să-şi ia copiii de la şcoală. De asemenea, se mai menţionează că cei care au venit cu ameninţări fac parte din aceeaşi organizaţie cu cei şapte cetăţeni turci expulzaţi ieri din Moldova. Ameninţări cu moartea au mai fost făcute şi la alte ambasade ale Moldovei (întreg materialul jurnalistic este însoţit cu imagini din oraşul Berlin).

La subiectul abordat prin telefon şi-au expus opiniile: Valentin Dediu, fost director interimar al SIS; Victor Juc, vicedirectorul ICJP al Academiei de Ştiinţe; Roman Mihăeş, analist politic; Corneliu Ciurea, analist politic, şi Vitalie Catană, analist politic.

Este de subliniat că în cadrul discuţiilor purtate, Rita Ursalovschi a avut trei intervenţii în care a specificat: "Informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene despre această situaţie... Amintesc că informaţia aceasta nu a fost confirmată, dar nici infirmată de către Ministerul nostru de Externe... Informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene".

Totodată, prezentatoarea emisiunii "Publika Report" face referire la surse anonime: "Din ceea ce spun sursele de acolo, cei care au venit cu ameninţări fac parte din aceeaşi organizaţie cu cei şapte cetăţeni turci expulzaţi ieri din Moldova... În cazul de faţă avem surse de la Ambasada Germaniei... Informaţia de ultima oră este că, spun sursele din cadrul Ambasadei noastre din Germania, de la Berlin, sunt ameninţaţi diplomaţii şi copiii lor că li se taie capurile... Din cele ce spun sursele diplomatice de la Berlin, aceste persoane care vin cu ameninţări cu moartea ar face parte din aceeaşi organizaţie din care fac parte cei 7 cetăţeni turci".

În ceea ce priveşte protecţia surselor, aceasta este una din componentele libertăţii de exprimare. În cazul Goodwin v. Regatul Unit, primul din seria jurisprudenţei CEDO privind protecţia surselor, Curtea a arătat că presei i-a fost acordată cea mai largă protecţie în jurisprudenţa Curţii, inclusiv în ceea ce priveşte confidenţialitatea surselor jurnalistice. Protecţia surselor jurnalistice este una din condiţiile de bază pentru libertatea presei. Fără o astfel de protecţie, sursele pot fi descurajate să acorde asistenţă presei în informarea publicului cu privire la aspecte de interes public. Rolul presei poate fi subminat şi capacitatea presei de a furniza informaţii exacte şi fiabile ar fi afectate negativ. Un ordin de divulgare a sursei nu poate fi compatibil cu articolul 10 al Convenţiei, dacă nu este justificat de imperative de interes public. CEDO a considerat că nu a existat o proporţionalitate între scopul legitim urmărit prin ordinul de divulgare şi metodele aplicate pentru a atinge acest obiectiv. Atât obligarea reclamantului de a dezvălui sursele, cât şi amenda aplicată acestuia pentru că a refuzat să facă acest lucru a dat naştere la o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare în conformitate cu articolul 10 al Convenţiei.

Este de reţinut că această protecţie este garantată şi de normele naţionale: art.34 alin.(3) din Constituţie ("Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională"), art.13 alin.(1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare ("Mass-media şi orice persoană care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic de colectare, de primire şi de distribuire a informaţiei către public, precum şi persoana care colaborează cu acestea, care au obţinut informaţii de la o sursă, au dreptul de a nu dezvălui identitatea sursei sau orice informaţii care ar putea duce la identificarea sursei"), art.14 alin.(1) şi alin.(2) din Codul audiovizualului ("Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat prin lege"; "Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională"), art.23 din Codul de conduită al radiodifuzorilor, aprobat prin Decizia CCA nr.127 din 26.12.2007 ("Radiodifuzorii au obligaţia şi dreptul de a păstra confidenţialitatea acelor surse care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică, locul de muncă sau alte interese legitime"), pct.3.1 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova ("Jurnalistul protejează identitatea surselor, inclusiv în faţa instanţei de judecată, procurorilor, poliţiştilor şi altor organe de drept. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie a jurnalistului").

Este de specificat că doar în cadrul unui proces penal, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în condiţiile legii, poate obliga persoana să divulge sursa de informare dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii (art.13 alin.(4) din Legea cu privire la libertatea de exprimare):

a) "dosarul penal vizează infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave;

b) divulgarea sursei este absolut necesară pentru urmărirea penală;

c) au fost epuizate toate posibilităţile de a identifica sursa de informare prin alte mijloace".

Totodată, art.14 alin.(5) din Codul audiovizualului stipulează: "Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanţele de judecată numai dacă această dezvăluire este necesară pentru apărarea siguranţei naţionale sau ordinii publice, precum şi pentru soluţionarea cauzei în instanţă de judecată, atunci când:

a) nu există sau au fost epuizate măsurile de alternativă la divulgare cu efect similar;

b) interesul legitim al divulgării depăşeşte interesul legitim al nedivulgării".

O intervenţie telefonică pe cauza prezentată mai sus a avut-o şi ambasadorul Republicii Moldova, Oleg Serebrian, care a declarat că au fost nişte proteste organizate de comunitatea turcă din Germania, care este cea mai importantă din Uniunea Europeană. În acest sens, au fost preveniţi de poliţia federală că vor fi astfel de acţiuni de protest în faţa celor două misiuni. Întrucât se aşteptau la evenimente de amploare au fost luate măsuri de securitate ca cele două misiuni să fie temporar evacuate. După încheierea protestelor s-a revenit la programul normal.

Întrebat dacă pe lângă protestele organizate, angajaţii misiunilor diplomatice au primit ameninţări, Serebrian a declarat că: "Posibil să fi fost astfel de lucruri prin reţelele de socializare. Ne-am interesat la diplomaţii, lucrătorii tehnici care activează în misiunile noastre în Germania. Personal nu au primit. Nu se exclude ca astfel de ameninţări să fi fost făcute pe o reţea de socializare, dar nu am primit nimeni personal aşa, deocamdată... Noi am fost anunţaţi dimineaţa de colegii germani. Ei au fost cei care şi ne-au sugerat să avem aceste măsuri sporite de precauţie... Probabil cineva din cetăţeni a văzut că Ambasada este închisă sau Consulatul general la Frankfurt este închis… a fost o măsură de precauţie temporară".

Totodată, este de menţionat că, în perioada septembrie-noiembrie 2018, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a fost antrenat în mai multe acţiuni de monitorizare stabilite în Planul de activitate pentru anul 2018 şi sesizări parvenite în adresa instituţiei. Astfel, în perioada nominalizată au fost efectuate monitorizări tematice la capitolele:

- respectarea condiţiilor de plasare a publicităţii la produsele farmaceutice şi tratamentele medicale, şi anume respectarea art.1 din Decizia CCA nr.13 din 11 februarie 2010 şi art.19 alin.(4) din Legea nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate;

- respectarea drepturilor copiilor în serviciile de programe;

- respectarea prevederilor art.11 alin.(2) şi alin.(3) din Codul audiovizualului – protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural-naţional;

- monitorizarea serviciilor de programe ale unor radiodifuzori în vederea reflectării corecte a informaţiilor de interes public major ce ţin de sănătatea populaţiei (recomandarea Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului Republicii Moldova) etc.

În cadrul dezbaterilor publice, membrul CCA, Olga Guţuţui, a declarat că în opinia sa aceasta a fost o ştire falsă totodată, făcându-se o instigare la ură faţă de cei şapte cetăţeni turci care au fost expulzaţi din ţară. Totodată, Olga Guţuţui este de acord că sursele trebuie protejate, însă în cazul "breaking news"-ului difuzat de postul de televiziune "Publika TV" consideră că nu a fost nicio sursă, iar reacţia Ambasadorului Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, fiind prezentată mai târziu. De asemenea, membrul CCA, Olga Guţuţui, a dat exemplul publicaţiei "Ziarul de Gardă", care într-un articol al său a prezentat poziţia poliţiei germane, care infirmă informaţiile cu privire la ameninţări, specificând că şi Ambasada Germaniei în Republica Moldova a publicat pe pagina sa de pe Facebook un mesaj în care dezminte informaţia difuzată de către postul de televiziune "Publika TV".

Membrul CCA, Artur Cozma, făcând referire la practica altor state, precum Israel, în care au avut loc situaţii similare de prezentare a informaţiilor ce vizează securitatea cetăţenilor, a specificat că informaţia prezentată de mass-media a determinat sporirea măsurilor de securitate. În cazul ştirii privind situaţia din Ambasada Republicii Moldova în Republica Federală Germania, Artur Cozma a declarat că prezentatoarea a precizat de câteva ori că informaţia nu a fost confirmată, dar nici infirmată de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, respectiv, postul de televiziune "Publika TV" a încercat să prezinte această ştire în conformitate cu normele legale.

Tot în cadrul dezbaterilor publice, preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Dragoş Vicol, a declarat că trebuie de făcut o delimitare între presa scrisă şi televiziune sau radio, cât şi între evenimentele care s-au produs înaintea anunţării de către organele poliţiei din Germania că eventual s-ar putea desfăşura o acţiune de protest care ar putea pune în pericol integritatea fizică a angajaţilor Ambasadei şi, ulterior, informaţia venită mai târziu din partea poliţiei pentru respectivul ziar citat de membrul CCA, Olga Guţuţui. Totodată, preşedintele CCA, Dragoş Vicol, consideră un moment important faptul că în cadrul subiectului, prezentatoarea a specificat de câteva ori că "informaţia prezentată nu a fost nici confirmată, nici infirmată de Ministerul Afacerilor Externe", iar declaraţiile Ambasadorului Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, servesc drept o premisă permisibilă pentru un post de televiziune sau radio să emită o asemenea informaţie. De asemenea, Dragoş Vicol a reiterat că "breaking news"-ul necesită prezentarea informaţiei într-un mod exhaustiv şi rapid, iar protecţia surselor pe care le are oricare post de televiziune sau radio este utilizată în beneficiul respectivei surse.

În conformitate cu prevederile Codului audiovizualului nr.260-XVI din 27.07.2006, ale Statutului CCA, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.433-XVI din 28.12.2006, Consiliul Coordonator al Audiovizualului

DECIDE:

1. A lua act de rezultatele monitorizării postului de televiziune "Publika TV" (PRO – (7) – D. VICOL, T. BURAGA, V. COJOCARU, Iu. COLESNIC, A. COZMA, D. CURNIC şi C. DUCA; CONTRA – (1) – O. GUŢUŢUI).

2. A respinge sesizarea şi a remite rezultatele monitorizării postului de televiziune "Publika TV" deputatei Inna Şupac (PRO – (7) – D. VICOL, T. BURAGA, V. COJOCARU, Iu. COLESNIC, A. COZMA, D. CURNIC şi C. DUCA; CONTRA – (1) – O. GUŢUŢUI).

3. Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a CCA.