Decizie nr.33 din 14.06.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 şi Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr.330 din 23 decembrie 2013 (condiţiile de achitare de către avocaţi a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare

 a  primelor  de asigurare  obligatorie  de  asistenţă  medicală  nr. 1593-XV  din

26 decembrie 2002,  Legea cu privire  la asigurarea  obligatorie de asistenţă

medicală  nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 şi  Legea fondurilor asigurării

 obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr.330 din 23 decembrie 2013

(condiţiile de achitare de către avocaţi a primei de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală)

nr. 33  din  14.06.2016

 (în vigoare 14.06.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 256-264 art. 68 din 12.08.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Tudor PANŢÎRU,

Dl Victor POPA, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 3 mai 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 iunie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 7, 16 şi 22 alin.(l) şi (2) din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 şi pct.2 din Anexa nr.2 la Legea menţionată, art.17 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţa medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 şi art.4 alin.(3) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr.330 din 23 decembrie 2013, ridicată de avocata Liliana Arpenti în dosarul nr.2-1064/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 3 mai 2016 de către judecătorul Maria Muruianu din cadrul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 26 noiembrie 2015, Compania Naţională de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM) a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, o cerere de chemare în judecată împotriva avocatei Tatiana Olteanu privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul 2014, calculată în sumă fixă în valoare absolută de 4056 lei, care fusese achitată doar parţial.

4. În motivarea cererii, CNAM susţine că dna Tatiana Olteanu, exercitând profesia de avocat, potrivit art.22 alin.(1) din Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 şi pct.2 din Anexa nr.2 la această lege, se atribuie la categoria de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual şi care urma să achite integral prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul 2014.

5. La 9 februarie 2016, în şedinţa de judecată, avocata Liliana Arpenti a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 7, 16 şi 22 alin.(1) şi (2) din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 şi pct.2 din Anexa nr.2 la Legea menţionată, art.17 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţa medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 şi art.4 alin.(3) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014, nr.330 din 23 decembrie 2013.

6. Prin încheierea din 9 februarie 2016, instanţa de judecată a admis demersul privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a transmis sesizarea Curţii Supreme de Justiţie. La 29 februarie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a restituit dosarul, în contextul pronunţării hotărârii Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

7. În cadrul şedinţei de judecată din 27 aprilie 2016, avocata Liliana Arpenti a ridicat în mod repetat excepţia de neconstituţionalitate.

8. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi trimiterea sesizării la Curtea Constituţională pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140 ) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

“(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 1998, nr.38-39, art.280) sunt următoarele:

Articolul 17

Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

“(1) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o sumă fixă sau o contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului asigurat al persoanei, conform prevederilor legislaţiei.

(2) Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se stabilesc ca contribuţii financiare în mărimi suficiente pentru îndeplinirea Programului unic şi desfăşurarea activităţii asigurătorului.

(3) Mărimile primelor de asigurare în formă de sumă fixă şi în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense se stabilesc anual în legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

(4) Mărimea primei de asigurare în formă de sumă fixă se calculează prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuţie procentuală la salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.

(5) Achitarea primelor pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a populaţiei angajate se face din contul contribuţiilor angajatorului şi angajatului.

(6) Participarea angajatului la achitarea primei se determină diferenţiat, în funcţie de mărimea salariului lui, şi începe din momentul încheierii contractului de muncă.

(7) Mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare se stabilesc prin lege.”

11. Prevederile relevante ale Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 2003, nr.18-19, art.57) sunt următoarele:

“Art.7. – Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru categoriile de persoane prevăzute în anexa nr.2 se calculează în valoare absolută, conform art.17 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.”

[…]

“Art.16. – (1) Categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 achită primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mod individual.

(2) Unităţile responsabile de evidenţa categoriilor de plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite la anexa nr.2, prezintă listele plătitorilor de prime după modelul şi în termenele stabilite în acordul încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.”

[…]

“Art.22. – (1) Persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termen de până la data de 31 martie a anului de gestiune.

(2) Prin legea fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se poate stabili o reducere a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru unele categorii de plătitori prevăzute la anexa nr.2 în cazul în care aceştia vor achita prima de asigurare în termenul stabilit la alin.(1).

[…]”.

Anexa nr.2

Categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual:

“2. Notarii publici, executorii judecătoreşti şi avocaţii neangajaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care au obţinut licenţă în modul stabilit de lege.

[…].”

12. Prevederile relevante ale Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr.330 din 23 decembrie 2013 (M.O., 2014, nr.9-13, art.20) sunt următoarele:

“Art.4. – (1) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense, calculată pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.1 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se stabileşte la 8% (cîte 4% pentru fiecare categorie de plătitori).

(2) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 se stabileşte la 4056 de lei.

(3) Persoanele fizice prevăzute la pct.1 lit.b), c), d) şi e), pct.3 şi la pct.4 din anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, care achită în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală stabilită în sumă fixă, beneficiază de o reducere de 50% din suma stabilită la alin.(2) din prezentul articol.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de necon-stituţionalitate

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că avocaţii sunt discriminaţi faţă de alte categorii de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual şi care la achitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală beneficiază de o anumită reducere, şi pot exercita concomitent şi alte activităţi retribuite.

14. În viziunea autorului, legislatorul tratează în mod inegal avocaţii în raport cu alte persoane fizice. Autorul consideră că la achitarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală avocaţii trebuie să beneficieze de reducere, în condiţiile stabilite pentru celelalte persoane fizice prevăzute la art.4 alin.(3) din Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014.

15. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate încalcă articolele 4, 7, 8, 9,16, 19 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocata Liliana Arpenti, în dosarul civil nr.2-1064/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 şi Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014, nr.330 din 23 decembrie 2013, care vizează condiţiile, categoriile de plătitori, mărimea, modul şi termenele de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi anumite reduceri pentru unele categorii de plătitori.

21. Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a invocat pretinsa încălcare a articolelor 4, 7, 8, 9,16, 19 şi 54 din Constituţie.

22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul sesizării este similar cu obiectul sesizărilor nr.11a/2016, nr.30g/2016 şi nr.48g/2016, care au fost declarate inadmisibile prin deciziile nr.19 din 23 martie 2016 şi nr.23 şi nr.28 din 29 aprilie 2016.

23. Prin urmare, Curtea menţionează că, întrucât obiectul sesizării nr.54g/2016 este identic cu obiectul sesizărilor nr.11a/2016, nr.30g/2016 şi nr.48g/2016 şi nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele expuse în deciziile nr.19 din 23 martie 2016 şi nr.23 şi nr.28 din 29 aprilie 2016 sunt valabile şi în prezenta cauză.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin.(1) şi 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(1) şi alin.(3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 7, 16 şi 22 alin.(l) şi (2) din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593 - XV din 26 decembrie 2002 şi pct.2 din Anexa nr.2 la Legea menţionată, art.17 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţa medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 şi art.4 alin.(3) din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr.330 din 23 decembrie 2013, ridicată de avocata Liliana Arpenti în dosarul nr.2-1064/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.