Decizie nr.33 din 18.04.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.33g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a alineatului (2) pct.4) din acelaşi articol (declararea inadmisibilităţii recursului în caz că este vădit neîntemeiat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.33g/2024 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 432

 alin. (2) din Codul de procedură penală şi a

alineatului (2) pct. 4) din acelaşi articol

(declararea inadmisibilităţii recursului

în caz că este vădit neîntemeiat)

nr. 33  din  18.04.2024

 (în vigoare 18.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 223-225 art. 78 din 24.05.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 aprilie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a alineatului (2) pct.4) din acelaşi articol, ridicată de dl avocat Aureliu Colenco în interesele dlui Ilan Şor, în cadrul dosarului nr.1ra-1309/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de domnii judecători Anatolie Ţurcan, Boris Talpă şi Ghenadie Eremciuc de la Curtea Supremă de Justiţie, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, circumstanţele litigiului principal pot fi rezumate după cum urmează.

4. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2023 dl Ilan Şor a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 190 alin.(5) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal.

5. Decizia instanţei de apel a fost contestată cu recurs în faţa Curţii Supreme de Justiţie depus de către avocaţii inculpatului la 28 iunie 2023.

6. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Aureliu Colenco a ridicat, în interesele dlui Ilan Şor, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a alineatului (2) pct.4) din acelaşi articol.

7. Printr-o încheiere din 13 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"[…]

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 432

Admisibilitatea recursului

"[...]

(2) Un complet format din 3 judecători, prin decizie, motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilităţii recursului înaintat în cazul în care se constată că:

[…]

4) recursul este vădit neîntemeiat;

[...]

(4) Dacă recursul îndeplineşte cerinţele de formă şi conţinut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele prescrise de lege, din care se întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei, şi cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudenţă, precum şi în cazul în care unul din judecătorii din complet nu este de acord cu inadmisibilitatea, completul din 3 judecători va trimite, prin încheiere, recursul pentru judecare Colegiului lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constituit din 5 judecători şi va fixa data şedinţei de judecată, făcându-se menţiune despre aceasta pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.

[…]."

[În redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023.]

Articolul 432

Admisibilitatea recursului

"[...]

(2) Un complet din 3 judecători, prin încheiere, declară inadmisibil recursul dacă:

[…]

4) recursul este vădit neîntemeiat;

[...].

[În redactarea Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023.]

(4) În încheierea privind inadmisibilitatea recursului se menţionează sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii. Aceasta se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor."

[În redactarea Legii nr.286 din 5 octombrie 2023, în vigoare din 28 noiembrie 2023.]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Referitor la articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură penală, autorul sesizării menţionează că anterior intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, acest alineat prevedea că recursul se declară inadmisibil de către un complet de trei judecători, printr-o decizie votată în unanimitate. Prin Legea nr.246, legislatorul a exclus condiţia votului unanim, afectând, în opinia autorului, accesul liber la justiţie, de vreme ce votul unanim al judecătorilor privind inadmisibilitatea recursului reprezintă o garanţie a respectării articolului 20 din Constituţie. Această modificare a legii nu a fost motivată de către legislator şi nu a urmărit realizarea unui scop legitim. În nota informativă la proiectul de lege în varianta iniţială era prevăzută condiţia adoptării soluţiei de inadmisibilitate a recursului prin unanimitate de voturi, deşi această prevedere nu s-a mai regăsit în textul final al legii adoptate.

11. Referitor la articolul 432 alin.(2) pct.4) din Codul de procedură penală, autorul a menţionat că examinarea admisibilităţii recursului are loc în lipsa părţilor. În cazul declarării recursului inadmisibil, pe baza motivului "recursul este vădit neîntemeiat", are loc, de fapt, o examinare anticipată a fondului recursului la etapa admisibilităţii. Astfel, acest criteriu de inadmisibilitate limitează accesul persoanei la o cale de atac şi, în mod implicit, accesul la un tribunal, lipsind persoana de garanţiile aplicabile examinării recursului în fond, i.e. publicitatea dezbaterilor judiciare, dreptul la apărare, audierea nemijlocită a părţii ş.a.

12. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 20 şi 54 alin.(4) din Constituţie şi articolului 6 din Convenţia Europeană.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea observă că autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în privinţa articolului 432 alineatul (2) din Codul de procedură penală şi a alineatului (2) pct.4) din acelaşi articol, în redactarea Legii nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1 septembrie 2023), sub aspectul excluderii condiţiei de unanimitate de voturi în cazul declarării inadmisibilităţii recursului şi cu referire la motivul de inadmisibilitate în cazul în care recursul este vădit neîntemeiat.

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea DCC nr.161 din 27 noiembrie 2023, § 16).

18. Prin urmare, pentru că intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază, Curtea notează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă unele prevederi din articolul 432 alineatul (2) din Codul de procedură penală şi alineatul (2) pct.4) din acelaşi articol, modificat prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2023, sub aspectele menţionate de autorul sesizării (a se vedea § 17 supra).

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală care are ca obiect examinarea unui recurs de către Curtea Supremă de Justiţie formulat împotriva unei decizii a instanţei de apel. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la etapa examinării admisibilităţii recursului în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

21. Curtea menţionează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.177 din 12 decembrie 2023, § 16; DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

22. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 54 alin.(4) (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), acesta avansează critici şi cu referire la articolul 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie. Astfel, Curtea va analiza criticile de neconstituţionalitate prin raportare la aceste norme constituţionale.

23. Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 25).

24. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie prin prisma modificărilor recente care vizează sintagma nominalizată din articolul 432 alin.(2) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că textul articolului 20 din Constituţie nu îl obligă pe legislatorul naţional să stabilească condiţia votului unanim sau majoritar al judecătorilor în cazul soluţionării admisibilităţii recursului. Articolul 20 din Constituţie în coroborare cu articolul 6 din Convenţia Europeană garantează drepturi procedurale precum dreptul de a contesta în instanţă actele care afectează drepturile fundamentale, dreptul la un proces adversarial, dreptul la un tribunal competent şi independent etc. În materie penală, acest articol urmăreşte să-l asigure pe inculpat că acesta va beneficia de toate instrumentele necesare apărării sale şi că procesul va fi unul echitabil. Pe de altă parte, procedura de votare a soluţiilor deciziilor judecătoreşti ţine de funcţionarea instanţei. Prin urmare, atât timp cât nu este demonstrat de ce modalitatea de votare a soluţiilor deciziilor judecătoreşti încalcă caracterul echitabil general al procedurilor, problema abordată de autorul excepţiei nu poate declanşa analiza Curţii pe baza articolului 20 din Constituţie.

25. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie în cazul articolului 432 alineatul (2) pct.4) din Codul de procedură penală, Curtea observă că această normă îi permite instanţei supreme să declare inadmisibil un recurs formulat împotriva unei hotărâri a instanţei de apel, dacă consideră că acesta este vădit neîntemeiat. Autorul consideră că caracterul întemeiat sau neîntemeiat al recursului reprezintă o chestiune care trebuie soluţionată la etapa judecării recursului în fond, cu audierea inculpatului, nu la etapa examinării admisibilităţii recursului.

26. Curtea reţine că, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, este vădit neîntemeiată orice cerere care, în urma examinării preliminare a conţinutului acesteia, deşi îndeplineşte toate condiţiile formale de admisibilitate, nu indică la nicio încălcare a drepturilor garantate de Convenţia Europeană, fără a trece la stadiul formal al examinării fondului cauzei (a se vedea §§ 348, 362 din Ghidul practic cu privire la condiţiile de admisibilitate¹).

___________________

¹https://www.echr.coe.int/web/echr/d/admissibility_guide_eng?p_l_back_url=https%3A%2F%2Fwww.echr.coe.int%2Fsearch%3Fq%3Dguide_Art_6

27. De asemenea, Curtea observă că, potrivit articolelor 53 alin.(1), (2) şi 159a din Regulamentul de procedură al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 25 septembrie 2012², Curtea respinge şi se pronunţă prin ordonanţă motivată asupra cererilor care sunt vădit inadmisibile sau vădit nefondate, fără continuarea procedurii.

___________________

²https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2012-10/rp_ro.pdf

28. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că, spre deosebire de apel, care are un efect devolutiv atât în fapt, cât şi în drept, sub toate aspectele cauzei, recursul împotriva deciziilor instanţelor de apel, cu unele excepţii, manifestă un efect devolutiv numai în drept, repunând în examinare nu întreaga cauză, ci numai problemele de drept, pe baza motivelor stabilite expres în Cod (a se vedea DCC nr.86 din 9 iulie 2018, § 24). În acest context, Curtea notează că etapa examinării admisibilităţii recursului implică verificarea îndeplinirii condiţiilor formale şi nu se referă la fondul cauzei.

29. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că lipsa citării părţilor înainte de declararea inadmisibilităţii recursului nu ridică o problemă din perspectiva articolului 6 §1 al Convenţiei (a se vedea Harovschi v. Moldova (dec.), 18 noiembrie 2008, § 1).

30. De asemenea, în situaţia în care instanţa de recurs consideră că recursul este inadmisibil, aceasta se pronunţă printr-o încheiere care, potrivit articolului 432 alin.(4) din Codul de procedură penală, în redactarea Legii nr.286 din 5 octombrie 2023, urmează să cuprindă, inter alia, motivele inadmisibilităţii. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că condiţia "încheiere motivată" reprezintă o garanţie procedurală esenţială a dreptului de acces liber la justiţie (a de vedea DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 20).

31. Având în vedere cele menţionate supra, în această cauză, Curtea notează că norma contestată se referă la etapa examinării admisibilităţii recursului, prin urmare, dreptul de a fi audiat nu este incident.

32. Referitor la criticile invocate prin prisma respectării articolului 119 din Constituţie, Curtea notează că părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. În acest context, Curtea reiterează că ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.185 din 21 decembrie 2023, § 27).

33. Având în vedere considerentele menţionate, Curtea constată că norma contestată nu împiedică exercitarea liberă a drepturilor de acces la justiţie şi la o cale de atac, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie şi de articolele 20 şi 119 din Constituţie.

34. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în cauză este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "Un complet din 3 judecători, prin încheiere, declară inadmisibil recursul dacă" din articolul 432 alineatul (2) din Codul de procedură penală şi a textului "recursul este vădit neîntemeiat" din alineatul (2) pct.4) din acelaşi articol, în redactarea Legii nr.246 din 31 iulie 2023, ridicată de dl avocat Aureliu Colenco în interesele dlui Ilan Şor, în cadrul dosarului nr.1ra-1309/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.