Decizie nr.35 din 22.04.2024 referitoare la cererea de suspendare a acţiunii unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative (sesizarea nr.60a/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

referitoare la cererea de suspendare a acţiunii unor prevederi din  Legea nr. 65 din 30 martie 2023

privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme

de Justiţie şi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor

şi procurorilor şi modificarea unor acte normative

(sesizarea nr.60a/2024)

nr. 35  din  22.04.2024

 (în vigoare 22.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-240 art. 85 din 06.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere cererea de suspendare înregistrată la 19 aprilie 2024,

Examinând prima facie sesizarea nr.60a/2024,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe 7 martie 2024, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Vlad Batrîncea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea următoarelor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie:

- articolul 6 alineatul (1) lit.b): "Comisia de evaluare este constituită din 6 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează [...] 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.";

- articolul 6 alineatul (6): "În sensul prezentei legi, prin parteneri de dezvoltare se înţeleg donatorii internaţionali (organizaţii internaţionale, misiunile diplomatice şi reprezentanţele acestora din Republica Moldova) activi în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei pe parcursul ultimilor 2 ani. Lista partenerilor de dezvoltare se aprobă prin dispoziţia Guvernului.";

- articolul 11 alineatul (2): "Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate etică dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) în ultimii 5 ani, acesta a încălcat regulile de etică şi conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii într-un mod suficient de serios pentru a-l face incompatibil cu funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie; b) în ultimii 10 ani, a admis în activitatea sa incompatibilităţi şi conflicte de interese incompatibile cu funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.";

- articolul 11 alineatul (3): "Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului; b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului.";

- articolul 17 alineatul (2): "Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepţionarea documentelor menţionate la art.16 alin.(6), Consiliul Superior al Magistraturii: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepţionarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării procedurii de evaluare, prevăzută la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării.";

- articolul 17 alineatul (4): "Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului.";

- articolul 17 alineatul (5): "Judecătorul eliberat din funcţie conform alin.(4) din prezentul articol: a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii; b) este lipsit de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art.26 alin.(3) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului; c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art.32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menţinerea pensiei generale pentru limita de vârstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.";

- articolul 18 alineatul (2¹) pct.2): "Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia şi: a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Comisia de evaluare; b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către Consiliul Superior al Magistraturii; c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii emise după reluarea procedurii de evaluare.";

- articolul 18 alineatul (2²): "Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării."

3. De asemenea, autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea următoarelor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative:

- articolul 6 alineatul (1) lit.b): "Fiecare comisie de evaluare este formată din 6 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează [...] b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.";

- articolul 6 alineatul (6): "În sensul prezentei legi, prin parteneri de dezvoltare se înţeleg donatorii internaţionali (organizaţiile internaţionale, misiunile diplomatice şi reprezentanţele acestora din Republica Moldova) activi în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei în ultimii 2 ani. Lista partenerilor de dezvoltare se aprobă prin dispoziţia Guvernului.";

- articolul 11 alineatul (3): "Se consideră că subiectul evaluării nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că: a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023; b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de către Guvern pentru anul 2023.";

- articolul 18 alineatul (2): "În procesul examinării rezultatelor evaluării, Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor ţine cont de dovezile care confirmă săvârşirea de către subiectul evaluării a faptelor prevăzute la art.11 alin.(2) şi (3).";

- articolul 18 alineatul (3): "Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepţionarea documentelor menţionate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv: a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării; b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării; c) după recepţionarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării.";

- articolul 18 alineatul (5): "Hotărârea consiliului respectiv cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului sau, după caz, a procurorului.";

- articolul 18 alineatul (6): "Judecătorul sau, după caz, procurorul eliberat din funcţie conform prevederilor alin.(5) din prezentul articol: a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător, de procuror, precum şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5–7 ani din data rămânerii definitive a hotărârii consiliului respectiv, a ordinului Procurorului General sau, după caz, a decretului Preşedintelui Republicii Moldova; b) este lipsit de dreptul la indemnizaţia unică de concediere prevăzută la art.26 alin.(3) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului sau, după caz, la art.62 alin.(2) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură; c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art.32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menţinerea pensiei generale pentru limită de vârstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.";

- articolul 19 alineatul (5) punctul 2): "Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia şi: a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către comisia de evaluare; b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către consiliul respectiv; c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii consiliului respectiv emise după reluarea procedurii de evaluare."

4. La 19 aprilie 2024, autorul sesizării a depus o cerere prin care a solicitat completarea obiectului sesizării cu articolul 3 alin.(2) lit.b) şi alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi cu articolul 3 alin.(2) lit.c) şi alin.(4) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative care prevăd, în esenţă, că nu sunt supuşi evaluării subiecţii care îşi depun cererea de demisie în termen de 20 de zile de la notificarea privind iniţierea evaluării.

5. În aceeaşi zi, autorul sesizării i-a solicitat Curţii să suspende acţiunea normelor menţionate supra la §§ 2 şi 3, pe baza articolului 7¹ alin.(2) lit.a), b) şi d) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

6. În motivarea cererii de suspendare, autorul a menţionat că în cazul aplicării prevederilor Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative faţă de judecătorii Curţii de Apel Chişinău există riscul iminent ca sistemul judecătoresc să nu mai funcţioneze. Autorul face trimitere la consecinţele evaluării judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi menţionează că, în cazul judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, există riscul iminent ca de la iniţierea procedurii de evaluare din 12 aprilie 2024 şi până în data de 2 mai 2024 mai mulţi subiecţi vizaţi ar putea să demisioneze, afectând dreptul justiţiabililor de a beneficia de dreptul la un tribunal. În acest sens, autorul subliniază că Curţii de Apel Chişinău îi revine un rol cheie în asigurarea dreptului la un tribunal, de vreme ce Curtea Supremă de Justiţie nu are cvorum. Autorul notează că aceste argumente în favoarea suspendării normelor contestate sunt aplicabile, în egală măsură, şi în cazul normelor care reglementează evaluarea procurorilor din Procuratura Anticorupţie, care are un rol cheie în combaterea corupţiei. Cel de-al doilea argument al autorului se referă la faptul că, până la declararea neconstituţionalităţii acestora de Curtea Constituţională, unele norme din cele contestate riscă să prejudicieze iremediabil sistemul de garanţii constituţionale, deoarece comisiile de evaluare a judecătorilor şi a procurorilor, formate din cetăţeni străini, ar exercita puterea de stat cu încălcarea principiului suveranităţii naţionale şi în frauda garanţiilor constituţionale. Cel de-al treilea argument al autorului în favoarea suspendării se referă la faptul că nesuspendarea normelor contestate, până la verificarea constituţionalităţii acestora, creează o presiune asupra judecătorilor să demisioneze, îi face mai vulnerabili faţă de presiunile politice şi poate conduce la instituirea unui control asupra justiţiei, inclusiv asupra Curţii de Apel Chişinău, într-un an electoral.

7. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în această cauză, a Legii nr.65 din 30 martie 2023 şi a Legii nr.252 din 17 august 2023, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

8. Curtea reiterează că măsura suspendării acţiunii unor acte contestate implică (i) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 25¹ alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi la articolul 7¹ alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale, iar raţiunea ei constă în (ii) evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.49 din 28 aprilie 2023, § 6). Aceste condiţii trebuie întrunite cumulativ.

9. Curtea observă că autorul sesizării în solicitarea de suspendare a acţiunii normelor juridice menţionate susţine că acestea ar afecta domeniile stabilite de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, precum sunt: (i) suveranitatea şi puterea de stat; (ii) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului; (iii) separaţia şi colaborarea puterilor.

10. Curtea a reţinut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25¹ alin. (2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr.49 din 28 aprilie 2023, § 7).

11. Examinând primul argument al autorului, care vizează riscul blocării activităţii Curţii de Apel Chişinău ca urmare a demisiilor provocate de normele contestate, Curtea observă că prin acest argument autorul îi solicită Curţii să suspende doar normele din Legea nr.252 din 17 august 2023, de vreme ce doar această lege reglementează evaluarea judecătorilor Curţilor de Apel. Curtea admite că blocarea activităţii unei instanţe de apel ar putea afecta dreptul la un tribunal şi că acest risc se încadrează în domeniul stabilit de articolul 7¹ alin.(2) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, invocat de autorul sesizării. Totuşi, autorul sesizării nu a demonstrat intensitatea şi consecinţele negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat, iar normele contestate nu prevăd demisia obligatorie şi imediată a judecătorilor din instanţele de apel, actul de demisie fiind un act benevol şi individual declarat de fiecare judecător în termen de 20 de zile, calculat de la data notificării iniţierii evaluării. În acelaşi sens, după analizele prima facie, Curtea nu a ajuns la concluzia că riscul invocat ar avea un caracter iminent şi ireparabil, aşa cum o cere cea de-a doua etapă a testului suspendării acţiunii unei legi, deoarece eventuala blocare a activităţii unei instanţe de apel din cauza numărului de posturi vacante a fost reglementată de legislator, care a prevăzut un mecanism provizoriu de deblocare. În acest sens, articolul 22 alin.(8¹) din Legea nr.252 din 17 august 2023 prevede că în cazul în care buna funcţionare a unei curţi de apel ar putea fi grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, din instanţele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcţiei de judecător al Curţii de Apel.

12. Cu privire la cel de-al doilea motiv de suspendare invocat de autorul sesizării, care vizează riscul prejudicierii iremediabile a sistemului de garanţii constituţionale, Curtea reţine că acest argument are o formulare prea generală şi nu indică asupra unui risc precis al normelor contestate sau al unor eventuale consecinţe negative iminente şi ireparabile care ar putea fi evidenţiate la această etapă de examinare prima facie a unei sesizări.

13. Cel de-al treilea motiv de suspendare invocat de autorul sesizării, referitor la termenul de 20 de zile pentru demisia voluntară a judecătorilor care nu doresc să fie supuşi evaluării, nu demonstrează afectarea vreunui domeniu stabilit de articolul 7¹ alin.(2) lit.a), b) şi d) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Din aceste considerente, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, articolului 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 6, 7¹, 61 şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge cererea depusă în cadrul sesizării nr.60a/2024 de către dl Vlad Batrîncea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, privind suspendarea acţiunii:

- articolelor 3 alin.(2) lit.b) şi alin.(3), 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 11 alineatele (2) şi (3), 17 alineatele (2), (4), (5), 18 alin.(2¹), punctul 2) şi alin.(2²) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, şi

- articolelor 3 alin.(2) lit.c) şi alin.(4), 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 11 alin.(3), 18 alineatele (2), (3), (5) şi (6), 19 alin.(5) punctul 2) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.