Decizie nr.38 din 30.03.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.187g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) lit.h) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului pentru încălcarea obligaţiei de depunere a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.187g/2020 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 248 alin. (1) lit.h)

din Legea  insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(răspunderea subsidiară a membrilor organelor de

conducere ale  debitorului pentru  încălcarea

obligaţiei de depunere a cererii de intentare

a procesului de insolvabilitate)

nr. 38  din  30.03.2021

 (în vigoare 30.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.108-110 art. 67 din 30.04.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 20 noiembrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 martie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) lit.h) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Vladimir Tabunşcik, parte în dosarul nr.2i-403/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Alexandru Ceban de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 24 aprilie 2019, dl Vitalie Roşca, lichidatorul S.R.L. "Bistretto", a formulat o cerere privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere al debitorului S.R.L. "Bistretto".

4. Prin acţiunea sa, lichidatorul a solicitat tragerea la răspundere subsidiară a dlui Vladimir Tabunşcik pentru starea de insolvabilitate a debitorului S.R.L. "Bistretto", invocând inter alia că acesta ar fi responsabil în subsidiar pentru "nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor articolului 14" [obligaţia debitorului de a depune cerere introductivă ] din Legea insolvabilităţii.

5. Pe 3 noiembrie 2020, în cadrul şedinţei publice, dl avocat Alexandru Bot a ridicat, în interesele dlui Vladimir Tabunşcik, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

6. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 248

Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului

"(1) La cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim, instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni:

[…]

h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14;

[…]

(6) În toate cazurile, asupra acţiunii prevăzute la alin.(1), instanţa de insolvabilitate se pronunţă prin hotărâre, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea."

Articolul 14

Obligaţia debitorului de a depune cerere introductivă

"(1) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art.10.

(2) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă şi în cazul în care:

a) executarea integrală a creanţelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenţă a creanţelor celorlalţi creditori;

b) în cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că debitorul nu poate satisface integral creanţele creditorilor.

(3) Debitorul este obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai târziu de expirarea a 30 de zile din data survenirii temeiurilor indicate în prezentul articol la alin.(2) şi la art.10 alin.(2).

(4) Dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile şi în termenul prevăzut în prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul de a reprezenta debitorul, asociaţii cu răspundere nelimitată şi lichidatorii debitorului răspund subsidiar în faţa creditorilor pentru obligaţiile apărute după expirarea termenului prevăzut la alin.(3). Aceste persoane sînt trase la răspundere contravenţională în conformitate cu legea."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că norma contestată nu întruneşte condiţiile prevăzute de articolul 23 alin.(2) din Constituţie, şi anume că "modalitatea de formulare a normei contestate nu respectă cerinţele minime de calitate a legii".

10. De asemenea, depunerea cererii introductive în baza articolului 14 din Legea insolvabilităţii urmează a fi înţeleasă ca o acţiune volitivă a persoanei în drept să o depună, şi nu ca o obligaţie. Termenul de 30 zile obligatoriu pentru a depune cererea introductivă face abstracţie de buna credinţă a persoanei, deoarece persoana ce face parte din conducerea societăţii depune un efort pentru a depăşi incapacitatea de plată sau supraîndatorarea, iar dacă nu îi reuşeşte în timp de 30 zile, este ţinut să răspundă subsidiar, similar celor care conştient falimentează o societate.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Vladimir Tabunşcik, parte în dosarul nr.2i-403/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 248 alin.(1) lit.h) din Legea insolvabilităţii. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat se examinează cererea privind tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere al debitorului insolvabil. Curtea admite că norma contestată este aplicabilă la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

16. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolului 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

17. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.16 din 10 februarie 2020, § 17; DCC nr.119 din 20 octombrie 2020, § 29; DCC nr.146 din 17 decembrie 2020, § 22). Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental.

18. Curtea observă că autorul sesizării nu a motivat sesizarea raportându-şi argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale. Critica lui s-a bazat doar pe neclaritatea textelor contestate. Astfel, pentru că nu s-a demonstrat incidenţa vreunui drept fundamental, Curtea nu va efectua o analiză a calităţii prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituţie (DCC nr.13 din 2 februarie 2021, § 21).

19. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) lit.h) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Vladimir Tabunşcik, parte în dosarul nr.2i-403/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.