Decizie nr.42 din 08.05.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.44g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă şi din Legea nr.449 din 30 iulie 2001 cu privire la gaj (învestirea contractelor de ipotecă/gaj cu formulă executorie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.44g/2018 privind excepţia

de neconstituţionalitate  a  unor  prevederi  din  Codul  civil,

adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, din Legea nr.142

din 26 iunie 2008 cu privire  la ipotecă  şi din Legea nr.449

din  30 iulie 2001  cu  privire  la  gaj

(învestirea contractelor de ipotecă/gaj cu formulă executorie)

nr. 42  din  08.05.2018

 (în vigoare 08.05.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 256-265 art. 117 din 13.07.2018

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

Dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

Dlui Aurel BĂIEŞU,

Dlui Igor DOLEA,

Dlui Victor POPA,

Dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 aprilie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 8 mai 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:

- a textelor “cât şi de un terţ”, conţinut de articolul 456 alin.(3), “şi pe debitorul gajist când acesta este un terţ”, conţinut de articolul 482 alin.(2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002;

- a textelor “sau a debitorului” şi “garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului”, conţinute de articolul 3 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului “cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar”, conţinut de articolul 9 alin.(3) din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a alineatului (4) şi a textului “de garantul ipotecar”, conţinut de alin.(5), a alineatelor (6) şi (7) din articolul 9 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului “cât şi un terţ”, conţinut de articolul 2 alin.(2), şi a textului “şi/sau ale persoanelor terţe”, conţinut de alineatele (1) şi (7) din articolul 26¹ din Legea nr.449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj,

ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr.2c-21/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 24 aprilie 2018 de către dna judecător Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 14 februarie 2017, societăţile pe acţiuni “Elcom”, “Coloana Auto 2830” şi “Basarabia” au formulat o acţiune în justiţie împotriva Băncii Comerciale “Moldindconbanc” S.A., prin care au solicitat să fie declarate nule unele clauze contractuale, referitoare la executarea contractelor de ipotecă.

4. În cerere, reclamanţii au menţionat că pârâtul, Banca Comercială “Moldindconbanc” S.A., a acordat societăţii pe acţiuni “Elcom” credit în baza unor contracte.

5. În vederea garantării executării creditului, societatea pe acţiuni “Elcom” a ipotecat mai multe bunuri imobile în favoarea Băncii Comerciale “Moldindcombanc” S.A.

6. Ca urmare a modificării Legii cu privire la ipotecă, au fost schimbate clauzele contractuale referitoare la executarea dreptului de ipotecă şi s-a specificat că dreptul de ipotecă poate fi executat silit în baza contractului de ipotecă învestit cu formulă executorie, fără adresarea cererii în instanţa de judecată pentru a obţine o ordonanţă sau o hotărâre judecătorească în acest sens.

7. De asemenea, reclamanţii susţin în cererea lor că pârâtul nu este în drept să execute în mod silit dreptul la ipotecă prin prisma învestirii contractelor cu formulă executorie, deoarece contractele de ipotecă au fost semnate şi autentificate la o dată anterioară intrării în vigoare a modificărilor la Legea cu privire la ipotecă.

8. Pe 18 aprilie 2018, în cadrul şedinţei de judecată, dna avocat Cristina Doga a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor “cât şi de un terţ”, conţinut de articolul 456 alin.(3), “şi pe debitorul gajist când acesta este un terţ”, conţinut de articolul 482 alin.(2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002; a textelor “sau a debitorului” şi “garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului”, conţinute de articolul 3 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă; a textului “cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar”, conţinut de articolul 9 alin.(3) din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă; a alineatului (4) şi a textului “de garantul ipotecar”, conţinut de alin.(5), a alineatelor (6) şi (7) din articolul 9 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă; a textului “cât şi un terţ”, conţinut de articolul 2 alin.(2), şi a textului “şi/sau ale persoanelor terţe”, conţinut de alineatele (1) şi (7) din articolul 26¹ din Legea nr.449 din 30 iulie 2001 cu privire la gaj.

9. Prin încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Orhei a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…].”

11. Prevederile relevante ale Codului civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 456

Creditorul gajist şi debitorul gajist

“(1) Creditorul gajist este persoana obligaţiile faţă de care sunt garantate prin gaj.

(2) Debitor gajist este proprietarul sau un alt posesor şi uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.

(3) Gajul poate fi constituit atât de debitorul obligaţiei garantate, cât şi de un terţ.”

Articolul 482

Cedarea gradului de prioritate

“(1) Creditorul gajist poate ceda unui alt creditor gajist gradul de prioritate în mărimea creanţei garantate cu gaj, astfel încât ultimul să treacă în locul primului în mărimea creanţei creditorului care a cedat gradul de prioritate.

(2) Creditorul gajist care a cedat gradul de prioritate are obligaţia ca, în termen de 3 zile de la cedare, să înştiinţeze despre aceasta pe debitor şi pe debitorul gajist când acesta este un terţ.

[…].”

12. Prevederile relevante ale Legii nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă sunt următoarele:

Articolul 3

Termeni şi definiţii

“În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

bun imobil – bunuri imobile definite în conformitate cu Codul civil şi bunuri imobile viitoare înregistrate în Registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia;

ipotecă – drept real în al cărui temei creditorul este în drept să ceară satisfacerea creanţelor sale, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor imobile depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite să execute obligaţiile garantate cu ipotecă;

creanţă ipotecară – drepturi de creanţă garantate cu ipotecă;

creditor ipotecar – creditor a cărui creanţă este garantată cu ipotecă;

debitor – debitorul ipotecar sau o altă persoană care are o obligaţie faţă de creditorul ipotecar, a cărei executare este garantată cu ipotecă;

debitor ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei sale sau a debitorului faţă de creditorul ipotecar;

garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului;

[…].”

Articolul 9

Subiecţii ipotecii

“(1) Poate fi creditor ipotecar orice persoană fizică sau juridică. În cazul în care calitatea de creditor ipotecar este cumulată de două sau mai multe persoane, în baza aceluiaşi contract de ipotecă, acestea vor avea acelaşi grad de prioritate, dacă contractul de ipotecă nu prevede altfel.

(2) Este debitor ipotecar orice persoană fizică sau juridică cu drept de proprietate asupra bunului imobil asupra căruia este instituită ipoteca, precum şi posesorul care are dreptul de a înstrăina acest bun.

(3) Poate fi debitor ipotecar atât debitorul, cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar.

(4) Debitorul şi garantul ipotecar, în calitatea lor de debitor ipotecar, pot conveni asupra condiţiilor de garantare a executării obligaţiilor debitorului de către garantul ipotecar, precum şi asupra obligaţiilor debitorului faţă de garantul ipotecar în cazul executării dreptului de ipotecă de către creditorul ipotecar. Lipsa unui asemenea acord scris nu influenţează valabilitatea ipotecii.

(5) Dacă debitorul nu execută obligaţiile garantate cu ipotecă, creditorul ipotecar are dreptul la satisfacerea creanţelor ipotecare din contul bunului imobil ipotecat de garantul ipotecar.

(6) Garantul ipotecar nu poate opune creanţele sale faţă de debitor satisfacerii creanţelor creditorului ipotecar din contul bunului imobil ipotecat.

(7) În cazul în care creanţele creditorului ipotecar sunt satisfăcute de către garantul ipotecar, inclusiv din contul bunului imobil ipotecat, acesta obţine dreptul de creditor al obligaţiilor debitorului. După ce garantul ipotecar execută obligaţia debitorului, primul are dreptul să solicite de la creditorul ipotecar dovada executării obligaţiei în condiţiile stabilite de lege.”

13. Prevederile relevante ale Legii cu privire la gaj nr.449 din 30 iulie 2001 sunt următoarele:

Articolul 2

Debitorul gajist

“(1) Este debitor gajist orice persoană fizică sau juridică care este proprietar, un alt posesor sau uzufructuar legal al bunurilor depuse în gaj şi care are dreptul de a înstrăina aceste bunuri.

(2) Poate fi debitor gajist atât debitorul obligaţiei garantate, cât şi un terţ.

[…].”

Articolul 26¹

Constituirea gajului la emiterea obligaţiunilor asigurate cu bunurile

 proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe

“(1) Prin derogare de la prevederile art.13, constituirea gajului pentru garantarea plăţii unei sume de bani în cazul emiterii de obligaţiuni asigurate cu bunurile proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe are loc fără încheierea contractului de gaj, în temeiul cererii emitentului de obligaţiuni, la care se anexează:

[…]

(7) În cazul neexecutării la scadenţă de către emitent a obligaţiilor sale ce rezultă din obligaţiunile asigurate cu bunurile proprii ale emitentului şi/sau ale persoanelor terţe, deţinătorii de obligaţiuni (creditorii gajişti) menţionaţi la alin.(5) sunt în drept să iniţieze procedura de executare silită a dreptului de gaj în modul stabilit de legislaţie.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că, potrivit prevederilor contestate, care reglementează relaţiile contractuale de ipotecă, în cazul în care debitorul nu-şi execută obligaţiile garantate cu ipotecă, creditorul are dreptul la satisfacerea creanţelor ipotecare din contul bunului imobil ipotecat de către garantul ipotecar. Astfel, au de câştigat doar creditorul care îşi stinge creanţa şi debitorul, pe când garantul ipotecar suportă efectele reducerii patrimoniului său, fără a beneficia de vreo contraprestaţie. Autorul consideră că se încalcă dreptul la proprietate al garantului ipotecar.

15. De asemenea, autorul menţionează că prevederile contestate nu sunt clare şi contravin articolului 23 din Constituţie, în contextul în care nu sunt prevăzute consecinţele încheierii unor astfel de contracte.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului civil, a Legii cu privire la ipotecă şi a Legii cu privire la gaj, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr.2c-21/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central. Ea este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Potrivit argumentelor autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 23 şi 46 din Constituţie.

20. Curtea subliniază că, atunci când trebuie să soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate, ea trebuie să verifice pertinenţa prevederilor normative contestate pentru soluţionarea litigiului principal din faţa instanţelor de judecată.

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că din circumstanţele cauzei rezultă în mod clar că obiectul litigiului principal îl constituie declararea nulităţii unor clauze contractuale, care prevăd învestirea cu formulă executorie a contractelor de ipotecă.

22. Totodată, Curtea observă că autorul excepţiei se referă în critica sa la situaţia garantului ipotecar (terţul gajist), care îşi asumă unele obligaţii în cadrul contractului de ipotecă, însă în cazul executării creanţei de către creditor este lipsit de contraprestaţii sau de garanţii efective de recuperare a patrimoniului.

23. Curtea constată că prevederile legale contestate nu sunt aplicabile pentru soluţionarea litigiului principal din faţa instanţei de judecată.

24. Curtea reaminteşte că de invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument fiind unul simulat şi lipsind de eficienţă excepţia.

25. Prin urmare, Curtea menţionează că, în cazul constatării neconstituţionalităţii unei norme prin intermediul excepţiei, aceasta nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte în primul rând situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată.

26. De asemenea, Curtea reiterează că o eventuală aplicare şi interpretare defectuoasă a dispoziţiilor legale nu poate servi drept motiv de neconstituţionalitate.

27. Aşadar, Curtea reiterează că prevederile contestate nu sunt relevante pentru soluţionarea cauzei.

28. Având în vedere considerentele menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituţionalităţii şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a textelor “cât şi de un terţ”, conţinut de articolul 456 alin.(3), “şi pe debitorul gajist când acesta este un terţ”, conţinut de articolul 482 alin.(2) din Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002;

- a textelor “sau a debitorului” şi “garant ipotecar – persoană ce transmite în ipotecă un bun sau bunuri imobile în vederea garantării executării obligaţiei debitorului”, conţinute de articolul 3 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului “cât şi garantul ipotecar. În cazul în care executarea obligaţiei de către debitor este garantată prin ipotecă de către garantul ipotecar, acesta are calitatea de debitor ipotecar”, conţinut de articolul 9 alin.(3) din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a alineatului (4) şi a textului “de garantul ipotecar”, conţinut de alin.(5), a alineatelor (6) şi (7) din articolul 9 din Legea nr.142 din 26 iunie 2008 cu privire la ipotecă;

- a textului “cât şi un terţ”, conţinut de articolul 2 alin.(2), şi a textului “şi/sau ale persoanelor terţe”, conţinut de alineatele (1) şi (7) din articolul 26¹ din Legea nr.449 din 30 iulie 2001 cu privire la gaj,

ridicată de către dna avocat Cristina Doga, în dosarul nr.2c-21/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.