Decizie nr.47 din 12.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.272g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din articolul 126 alineatele (1) şi (10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (poprirea mijloacelor băneşti datorate debitorului insolvabil)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 272g/2021 privind  excepţia de

neconstituţionalitate a unor texte din articolul 126 alineatele (1)

şi (10) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(poprirea mijloacelor băneşti datorate debitorului insolvabil)

nr. 47  din  12.04.2022

 (în vigoare 12.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.151-157 art. 71 din 20.05.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 decembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 12 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea ridicată de dna Olga Babără, în interesele B.C. "Moldindcombank" S.A., parte în dosarul nr.2i-132-1/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "Sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deţinute în numele său de un terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente." din articolul 126 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012,

- "Instanţa de insolvabilitate […] la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun." din articolul 126 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012,

- "Hotărârea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terţul poprit." din articolul 126 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Mariana Fondos-Fraţman de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 15 iulie 2016, lichidatorul debitorului insolvabil S.R.L. "Reveron" a formulat o cerere de validare a popririi faţă de terţul poprit B.C. "Moldindconbank" S.A.

4. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 8 septembrie 2016 a fost admisă cererea formulată de lichidator cu referire la validarea popririi.

5. În cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul B.C. "Moldindconbank" S.A. a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 126 alineatele (1) şi (10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

6. Prin Încheierea din 7 decembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 126

Poprirea şi vânzarea dreptului litigios sau cesiunea creanţei

"(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deţinute în numele său de un terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele lui şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.

[…]

(10) Instanţa de insolvabilitate îi va cita pe administratorul insolvabilităţii/lichidator, precum şi pe terţul poprit, şi, la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanţa de validare, terţul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărârea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terţul poprit.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autoarea excepţiei susţine că textul contestat de la articolul 126 alin.(1) nu corespunde cerinţei previzibilităţii, deoarece nu stabileşte în mod cert şi univoc dacă prin validarea popririi sunt supuse urmăririi silite exclusiv creanţele certe şi incontestabile sau şi creanţele litigioase, rezultate din cauzarea prejudiciilor.

10. Autoarea menţionează că terţul poprit este lipsit de dreptul de acces la o instanţă de apel, deoarece hotărârea de validare a popririi este supusă numai recursului. Autoarea consideră că admiterea cererii de validare a popririi în privinţa unei datorii litigioase discriminează terţul poprit în raport cu creditorii debitorului insolvabil.

11. Autoarea sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 16, 20, 23 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dna Olga Babără, în interesele B.C. "Moldindcombank" S.A., parte în dosarul nr.2i-132-1/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie texte din articolul 126 alineatele (1) şi (10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei în procedura de insolvabilitate, terţul poprit este B.C. "Moldindcombank" S.A., subiectul în numele căruia a fost ridicată excepţia. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

17. Curtea reţine că autoarea sesizării a menţionat incidenţa articolelor 16 [egalitatea], 20 [accesul la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] din Constituţie.

18. Curtea reţine că articolul 20 din Constituţie prevede că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care-i violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime. Condiţia stabilită de articolul 20 din Constituţie este ca instanţa de judecată să ofere motive rezonabile în hotărârea de admitere a cererii de validare a popririi. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că obligaţia instanţelor judecătoreşti de a-şi motiva deciziile reprezintă o garanţie procedurală esenţială în baza articolului 6 § 1 din Convenţie, pentru că le demonstrează părţilor că argumentele lor au fost avute în vedere, pentru că le oferă posibilitatea de a formula obiecţii sau de a contesta hotărârea şi serveşte, de asemenea, pentru prezentarea motivelor hotărârii judecătoreşti către public (a se vedea Siredzhuk v. Ucraina, 21 ianuarie 2016, § 63). De asemenea, exigenţa articolului 6 § 1 din Convenţie ca o cauză să fie examinată în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, trebuie înţeleasă în sensul asigurării respectării principiilor fundamentale ale fiecărui proces (a se vedea DCC nr.117 din 13 octombrie 2020, § 32).

19. Totodată, cu referire la argumentul că terţul poprit este lipsit de dreptul la instanţa de apel, Curtea menţionează următoarele.

20. Cu titlu preliminar, Curtea reiterează că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii" (a se vedea DCC nr.32 din 25 martie 2021, § 38). Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană se referă doar la materia penală (a se vedea HCC nr.9 din 7 aprilie 2022, § 29).

21. Curtea reţine că dreptul de acces la un tribunal, a cărui încălcare este evidenţiată de autoarea sesizării, poate fi supus, în general, limitărilor (Kart v. Turcia [MC], 3 decembrie 2009, § 67). Totuşi, limitările nu trebuie să restrângă exerciţiul dreptului de o asemenea manieră încât să atingă însăşi esenţa dreptului. Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu obligă statele contractante să instituie tribunale de apel sau de recurs (Dorado Baúlde v. Spania (dec.), 1 septembrie 2015, § 18; Zubac v. Croaţia [MC], 5 aprilie 2018, § 80). Totuşi, acolo unde există asemenea tribunale, garanţiile articolului 6 trebuie respectate, persoanelor garantându-li-se un drept efectiv de acces la un tribunal (Reichman v. Franţa, 12 iulie 2016, § 29).

22. Curtea observă că, potrivit articolului 8 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi contestate numai cu recurs şi numai în cazurile expres prevăzute. În acest sens, prevederea contestată stabileşte că hotărârea de validare a popririi poate fi contestată cu recurs de către terţul poprit.

23. Aşadar, din analiza argumentelor autoarei excepţiei, Curtea nu poate reţine că articolul 20 din Constituţie a fost afectat.

24. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autoarea sesizării nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul neconstituţional al prevederilor contestate. Aşadar, Curtea reţine că simpla trimitere la o normă constituţională, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor criticate faţă de aceasta, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.135 din 12 august 2021, § 21).

25. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autoarea sesizării, Curtea subliniază că articolele 16 şi 23 din Constituţie nu sunt incidente. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că aceste articole nu pot fi analizate în mod individual, ci pot interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea DCC nr 19 din 9 februarie 2021, § 22; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

26. De asemenea, Curtea observă că sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea articolului 126 alin.(1) din Legea insolvabilităţii, autoarea solicită Curţii să stabilească dacă prin textul "mijloacele băneşti [...] care sunt datorate debitorului" se are în vedere doar creanţele certe şi incontestabile sau şi creanţele litigioase, rezultate din cauzarea prejudiciilor. Curtea menţionează că problemele referitoare la interpretarea şi la aplicarea legii le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.141 din 16 septembrie 2021, § 28).

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea ridicată de dna Olga Babără, în interesele B.C. "Moldindcombank" S.A., parte în dosarul nr.2i-132-1/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "Sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deţinute în numele său de un terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente." din articolul 126 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012,

- "Instanţa de insolvabilitate […] la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun." din articolul 126 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012,

- "Hotărârea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terţul poprit." din articolul 126 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.