Decizie nr.48 din 14.05.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.22a/2023 pentru controlul constituţionalităţii articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.22a/2023 pentru controlul constituţionalităţii

articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9)

din Codul electoral

nr. 48  din  14.05.2024

 (în vigoare 14.05.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 241-244 art. 93 din 07.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 februarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral, depusă la Curtea Constituţională pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale de dnii Vasile Bolea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

2. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 34

Dreptul la informaţie

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor

drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

3. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 40

Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare pentru

alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi a birourilor electorale

ale secţiilor de votare pentru localităţile din stânga Nistrului

"(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului secţii de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale.

(2) La constituirea secţiilor prevăzute la alin.(1), Comisia Electorală Centrală va lua în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine şi, complementar, informaţiile sau propunerile entităţilor responsabile de realizarea politicii de reintegrare şi securitate, care, la elaborarea propunerilor menţionate, vor ţine cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces şi comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral şi la organele electorale respective.

(3) Organul electoral responsabil va constitui secţii de votare distincte pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, care aparţin circumscripţiei electorale respective constituite de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Aceste secţii de votare se subordonează consiliului electoral constituit în conformitate cu prevederile art.35.

(4) La constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului, prevederile art.38 se aplică în mod corespunzător. Competenţa de a propune candidaturile membrilor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului aparţine organului administraţiei publice locale care gestionează unitatea administrativ-teritorială în care este amplasat sediul acestei secţii.

(5) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului se reglementează de Comisia Electorală Centrală.".

Articolul 52

Compensarea cheltuielilor aferente

organizării şi desfăşurării alegerilor

"(1) În cazul apariţiei circumstanţelor ce duc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcţia de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

[…]".

Articolul 70

Agitaţia electorală

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile electorale, candidaţii şi persoanele de încredere ale candidaţilor au dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale candidaţilor, precum şi de a face agitaţie electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afişe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

(2) Exerciţiul acestui drept poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

(3) Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, şi se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidenţiale şi al celor locale, candidaţii care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfăşura campanie electorală după stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor.

(4) În programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale, precum şi atributele partidelor politice declarate neconstituţionale. Se interzic combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană.

[…]

(13) În campania electorală, competitorilor electorali li se interzic organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstraţii cu implicarea interpreţilor, a personalului de creaţie şi/sau artistic atât din ţară, cât şi de peste hotare, afişarea în timpul desfăşurării acestora de slogane sau alte mesaje şi/sau distribuirea de materiale ce conţin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum şi participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică.

[…]".

Articolul 73

Modelul şi textul buletinelor de vot

"[…]

(7) Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităţilor etnice, buletinele de vot se întocmesc şi într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripţia respectivă.

[…]".

Articolul 102

Răspunderea juridică

"[…]

(9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenţiei Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condiţiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

4. Autorii sesizării susţin că articolul 40 din Codul electoral îi acordă Comisiei Electorale Centrale puterea discreţionară de a organiza sau de a nu organiza secţii de vot pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia constituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale. Acest fapt ar contraveni articolului 38 din Constituţie, care garantează dreptul la vot.

5. Aceştia mai contestă articolul 52. Potrivit alin.(1) al articolului 52, în cazul apariţiei circumstanţelor care conduc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcţia de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Autorii sesizării susţin că articolul în discuţie instituie un filtru pecuniar, pentru că, de vreme ce candidatul conştientizează că nu va putea restitui sumele, el renunţă la dreptul de a candida din motive financiare.

6. Autorii sesizării sugerează că articolul 70 alin.(4) din Codul electoral reduce la minim sensul competiţiei electorale, pentru că în programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum nu pot utiliza imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale. De asemenea, sunt interzise combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Prin derogare, prevederile în discuţie nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană.

7. Autorii sesizării afirmă că articolul 70 alin.(13) din Cod reduce la minim sensul competiţiei electorale. Prin acest articol, competitorilor electorali le este interzisă, în campania electorală, organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstraţii cu implicarea interpreţilor, a personalului de creaţie şi/sau artistic atât din ţară, cât şi de peste hotare, afişarea în timpul desfăşurării acestora de slogane sau alte mesaje şi/sau distribuirea de materiale ce conţin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum şi participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică.

8. Autorii mai contestă articolul 73 alin.(7) din Cod, care prevede că buletinele de vot se întocmesc în limba română şi că, pentru a facilita participarea la scrutin a minorităţilor etnice, buletinele de vot se întocmesc şi într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripţia respectivă. Ei susţin că legislatorul prevede, de fapt, tipărirea buletinelor exclusiv în limba română, şi că acest fapt ar conduce la încălcarea articolului 16 din Constituţie.

9. În fine, autorii contestă articolul 102 alin.(9) din Cod, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenţiei de Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condiţiile Legii privind partidele politice. Aceştia afirmă că, potrivit articolului 135 lit.h) din Constituţie, doar Curtea Constituţională poate hotărî neconstituţionalitatea unui partid.

10. În opinia autorilor sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 16, 23, 32, 34, 38 şi 41 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii din Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

14. Obiectul sesizării îl constituie prevederile articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate contravin articolelor 16 (egalitatea în faţa legii), 23 (calitatea legii), 32 (libertatea de exprimare), 34 (dreptul la informaţie), 38 (dreptul la vot) şi 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice) din Constituţie.

16. Curtea va raporta fiecare normă contestată la dreptul fundamental pretins a fi încălcat, pentru a vedea dacă este parcursă etapa incidenţei dreptului.

17. Referitor la articolul 40 alin.(1) din Codul electoral, Curtea observă că dreptul la vot al alegătorilor din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autorităţile din Republica Moldova nu este afectat în vreun fel, dată fiind posibilitatea lor efectivă de a se înscrie în listele electorale suplimentare ale biroului electoral al oricărei secţii de votare de pe teritoriul controlat de autorităţile Republicii Moldova şi de a vota la alegerile parlamentare, la alegerile prezidenţiale şi la referendumurile republicane. Articolul 78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreţionare a Comisiei Electorale Centrale la organizarea secţiilor de vot speciale pentru alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, articolul 40 alin.(1) din Codul electoral nu afectează dreptul la vot, garantat de articolul 38 din Constituţie.

18. Referitor la articolul 52 alin.(1) din Codul electoral, care stabileşte regula compensării cheltuielilor în cazul încetării mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, Curtea reţine că această regulă are şi excepţii. Potrivit alin.(2) din acelaşi articol, obligaţia compensării cheltuielilor nu se aplică în cazul cererilor de demisie motivate, care se bazează pe contraindicaţiile medicale, pe stabilirea gradului de dizabilitate sau pe alte circumstanţe care nu depind de voinţa candidatului ales în funcţia de primar. De asemenea, Curtea observă că obligaţia compensării cheltuielilor pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor suportate din bugetul de stat nu se aplică candidatului ales în funcţia de primar, ci concurentului electoral care l-a desemnat (articolul 52 alin.(1) din Cod). Candidatul ales în funcţia de primar, dacă demisionează nemotivat, are obligaţia de a compensa doar cheltuielile aferente organizării şi desfăşurării alegerilor (articolul 52 alin.(4) din Cod). Curtea mai constată că legislatorul a limitat domeniul de aplicare al acestei măsuri, stabilind că obligaţia compensării cheltuielilor se aplică doar în cazul în care mandatul de primar încetează până la expirarea termenului de 12 luni de la data validării mandatului. Curtea are în vedere şi faptul că înregistrarea candidatului la alegeri reprezintă o chestiune asumată şi că pentru organizarea alegerilor autorităţile alocă mijloace financiare semnificative. Din acest motiv, Curtea consideră că soluţia legislatorului de a descuraja primarii să demisioneze în primul an de mandat, fără vreun motiv justificat, nu face incident dreptul acestora de a candida la alegeri, garantat de articolul 38 din Constituţie.

19. Referitor la articolul 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral, Curtea constată că autorii sesizării nu au argumentat în ce măsură normele contestate afectează normele constituţionale invocate. Aceştia s-au rezumat la o simplă afirmaţie că normele contestate reduc la minim sensul competiţiei electorale. Curtea reiterează că această afirmaţie generală nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor ei în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.88 din 5 iulie 2022, §§ 17-20). Aşadar, Curtea reţine că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

20. Referitor la articolul 73 alin.(7) din Codul electoral, care prevede că buletinele de vot se întocmesc în limba română, Curtea observă că teza a doua din acelaşi articol prevede că pentru a facilita participarea la scrutin a minorităţilor etnice, buletinele de vot se întocmesc şi într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripţia respectivă.

21. Deşi din această prevedere nu rezultă imposibilitatea absolută a întocmirii buletinelor de vot în limba minorităţilor etnice, Curtea subliniază că articolul 41 din Constituţie nu garantează dreptul de a utiliza o anumită limbă în comunicarea cu autorităţile publice în scopuri electorale (a se vedea, mutatis mutandis, concluziile Comisiei Europene privind aplicabilitatea articolului 10 din Convenţie în asemenea situaţii din Fryske Nasjonale Partij şi alţii v. Olanda, (dec.) din 12 decembrie 1985, şi Association "Andecha Astur" v. Spania, (dec.) din 7 iulie 1997. Curtea Europeană a reafirmat în Birk-Levy v. France (dec.), 21 septembrie 2010, că alegerea unei limbi de lucru a unui Parlament reprezintă o chestiune care se situează în afara câmpului de aplicare al articolului 10 din Convenţie.

22. În cazul Şükran Aydın şi alţii v. Turcia, 22 ianuarie 2013, § 52, Curtea Europeană a făcut deosebirea între cazurile utilizării unei limbi neoficiale în contextul comunicărilor cu autorităţile publice sau în faţa instituţiilor oficiale şi cazurile care vizează restricţiile de ordin lingvistic impuse persoanelor în relaţiile lor cu alte persoane private, în contextul întrunirilor publice din timpul campaniilor electorale. În această privinţă, Curtea Europeană a subliniat aplicabilitatea articolului 10 din Convenţie doar în cea de-a doua categorie de cazuri.

23. Aceste considerente trebuie citite împreună cu considerentele Curţii din Hotărârea nr.4 din 21 ianuarie 2021, § 50, potrivit cărora fiecare cetăţean care locuieşte pe teritoriul ţării şi tinde să se integreze în societate, să participe eficient la procesele democratice ale statului şi să beneficieze de oportunităţile pe care le acordă statul Republica Moldova are nevoie de cunoaşterea limbii de stat. Regula întocmirii buletinelor de vot în limba română urmăreşte acest deziderat, fără a exclude posibilitatea întocmirii buletinelor de vot într-o altă limbă. Astfel, Curtea constată că articolul 73 alin.(7) din Codul electoral nu afectează, în vreun fel, valorile protejate de articolele 13 sau 41 din Constituţie. Din acest motiv, nu este aplicabil nici articolul 16 din Constituţie, a cărui incidenţă depinde de incidenţa altui drept fundamental.

24. Referitor la articolul 102 alin.(9) din Codul electoral, Curtea observă că această normă prevede competenţa Comisiei Electorale Centrale de a solicita Agenţiei Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condiţiile Legii privind partidele politice. Curtea constată că această prevedere legală este o normă de trimitere şi nu se poate susţine că încalcă, per se, Constituţia, decât dacă se demonstrează că norma la care trimite este neconstituţională. Autorii sesizării nu au demonstrat că norma la care trimite articolul 102 alin.(9) din Codul electoral este neconstituţională. Pentru că Curtea nu poate formula argumente în locul autorilor, va respinge acest capăt al sesizării ca inadmisibil.

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la controlul constituţionalităţii articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral, depusă de dnii Vasile Bolea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională

şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

Prin Decizia nr.48 din 14 mai 2024, Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea cu privire la controlul constituţionalităţii articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral, depusă de dnii Vasile Bolea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlament.

Nefiind de acord cu concluziile colegilor judecători constituţionali, am formulat prezenta opinie separată din următoarele considerente.

1. Autorii sesizării susţin că articolul 52 alin.(1) din Codul electoral, care prevede obligaţia compensării cheltuielilor suportate de la bugetul de stat privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor primarilor din contul concurentului electoral care a desemnat candidatul ales în funcţia de primar, atunci când apar circumstanţe care conduc la încetarea mandatului acestuia, încalcă articolul 38 din Constituţie, din perspectiva dreptului de a fi ales.

Curtea a considerat că soluţia legislatorului are ca scop descurajarea primarilor să demisioneze în primul an de mandat fără vreun motiv justificat şi că aceasta nu afectează dreptul constituţional menţionat (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, § 18).

2. Totuşi, la acest capăt al sesizării este relevantă Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Oficiului OSCE pentru instituţiile democratice şi drepturile omului (Opinia nr.1093/2022 pe marginea proiectului Codului electoral al Republicii Moldova din 20-22 octombrie 2022, CDL-AD(2022)025). Potrivit acestei Opinii, prevederea în discuţie este atipică şi, la modul practic, poate fi dificil să se calculeze cheltuielile suportate în legătură cu desfăşurarea alegerilor. Ar fi disproporţionat să se ceară de la un singur candidat câştigător să ramburseze cheltuielile legate de întregul proces electoral. De asemenea, în Opinie se menţionează că soluţia ar fi deosebit de problematică pentru primarii care ar beneficia de un sprijin semnificativ din partea unui partid politic în vederea finanţării campaniei lor şi care nu s-ar mai bucura de un asemenea sprijin după alegeri (a se vedea § 82).

3. Referitor la criticile autorilor sesizării expuse cu privire la interdicţiile stabilite de articolul 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral prin prisma pretinsei încălcări a articolelor 32, 34, 38 şi 41 din Constituţie, Curtea s-a limitat la constatarea că autorii sesizării nu au argumentat în ce măsură normele contestate afectează prevederile constituţionale invocate, afirmând doar că acestea reduc la minim sensul competiţiei electorale (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, § 19).

4. Având în vedere importanţa deosebită a drepturilor fundamentale invocate (libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul de a alege şi de a fi ales, libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice) pentru organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale într-o societate democratică şi într-un stat de drept, consider că sunt incidente prevederile constituţionale menţionate supra. Prin urmare, Curtea trebuia să procedeze la examinarea fondului şi să verifice caracterul rezonabil şi previzibil al conţinutului articolului 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral şi, respectiv, să se pronunţe asupra proporţionalităţii ingerinţei în discuţie şi respectării echilibrului just dintre interesele concurente.

De exemplu, textul "precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional" din teza a II-a a articolului 70 alineatul (4) din Codul electoral, prima facie, este destul de vast şi lasă loc pentru o interpretare extinsă. Acest text poate interzice abordarea subiectului regimului politic din Republica Moldova, blocând, de exemplu, în timpul campanei electorale, discuţiile despre oportunitatea trecerii de la un regim parlamentar la unul prezidenţial, etc. Aplicată în contextul electoral prevederea în discuţie devine mai problematică, având în vedere importanţa integrităţii procesului electoral pentru menţinerea încrederii electoratului în instituţiile democratice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că interpretarea şi aplicarea unor acte normative care guvernează alegerile de o manieră largă şi impredictibilă este incompatibilă cu drepturile protejate de articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Atunci când asemenea prevederi normative alcătuiesc baza restrângerii exerciţiului libertăţii de exprimare, acest fapt reprezintă un element adiţional care trebuie avut în vedere atunci când se examinează condiţiile previzibilităţii pe care legea trebuie să le îndeplinească (a se vedea OO Informatsionnoye Agenststvo Tambov-Inform v. Rusia, 18 mai 2021, § 73).

5. Prin prisma unor astfel de raţionamente trebuie să fie analizate şi criticile autorilor sesizării referitoare la caracterul nerezonabil şi neconstituţional al ultimei teze din articolul 70 alineatul (4) din Codul electoral, i.e. "Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană" .

6. Referitor la conţinutul restricţiilor prevăzute de alineatul (13) din acelaşi articol criticat, trebuie remarcat că Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE au menţionat că unele interdicţii pot reprezenta o măsură disproporţionată din perspectiva libertăţii de exprimare. Cu referire la articolul 70 alineatul (13) din Codul electoral, Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE au reţinut că acesta restricţionează mai multe forme de agitaţie electorală, libertatea de exprimare şi limitează oportunităţile legate de campania electorală (a se vedea Opinia CDL-AD(2022)025 din 20-22 octombrie 2022, §§ 76-77).

7. În aceste condiţii am ajuns la concluzia că conţinutul articolelor 52 şi 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral fac incidente articolele 23, 32, 34, 38 şi 41 din Constituţie.

8. Prin urmare, consider că Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă şi să o examineze în fond, inclusiv prin prisma standardelor internaţionale menţionate supra.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională

nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.48 din 14 mai 2024 a fost declarată inadmisibilă sesizarea nr.22a/2023 privind controlul constituţionalităţii articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) şi (13), 73 alin.(7) şi 102 alin.(9) din Codul electoral, depusă de domnii Vasile Bolea şi Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Potrivit alin.(1) al articolului 52 din Codul electoral, contestat de autorii sesizării, în cazul apariţiei circumstanţelor care conduc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcţia de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Autorii sesizării susţin că articolul în discuţie instituie un filtru pecuniar, pentru că, de vreme ce candidatul conştientizează că nu va putea restitui sumele, el renunţă la dreptul de a candida din motive financiare (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, § 5).

3. În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a menţionat că soluţia legislatorului de a descuraja primarii să demisioneze în primul an de mandat, fără vreun motiv justificat, nu face incident dreptul acestora de a candida la alegeri, garantat de articolul 38 din Constituţie (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, § 18).

4. Prima facie, prevederea contestată de la articolul 52 din Codul electoral poate produce un efect inhibitor pentru candidaţii la funcţia de primar sau pentru partidele politice ori blocurile electorale care desemnează candidaţi la această funcţie, pentru că în eventualitatea în care le-ar înceta mandatul din alte motive, decât excepţiile stabilite de alin.(2), vor trebui să compenseze sume pe care nu le cunosc de la bun început. În acest context, Comisia de la Veneţia a opinat că prevederea în discuţie este atipică şi că, la modul practic, poate fi dificil să se calculeze cheltuielile suportate în legătură cu desfăşurarea alegerilor. Ar fi disproporţionat să se ceară de la un singur candidat să ramburseze cheltuielile legate de întreg procesul electoral. De asemenea, soluţia ar fi deosebit de problematică pentru primarii care ar beneficia de un sprijin semnificativ din partea unui partid politic în vederea finanţării campaniei lor şi care nu s-ar mai bucura de un asemenea sprijin după alegeri. Comisia a recomandat revizuirea acestei prevederi şi luarea în considerare a unei măsuri mai bine definite, care să fie proporţională în raport cu consecinţele negative ale demisionării oficialilor aleşi (a se vedea Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Oficiului OSCE pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului nr.1093/2022 din 24 octombrie 2022 asupra proiectului Codului electoral al Republicii Moldova, CDL-AD(2022)025, § 82).

5. În acelaşi timp, remarc faptul că obligaţia de a compensa cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor nu se aplică în cazul demisionării Preşedintelui Republicii Moldova. Deşi această obligaţie a şefului statului era prevăzută în proiectul avizat de Comisia de la Veneţia (a se vedea Opinia citată supra, § 82), Parlamentul ulterior a renunţat la ea. Situaţiile primarilor şi a Preşedintelui Republicii sunt comparabile în acest caz, iar justificarea acestui tratament diferenţiat ar trebui să constituie obiectul unei analize în fond.

6. Având în vedere aceste considerente, reţin incidenţa articolului 38 alin.(3) (dreptul de a fi ales) din Constituţie în prezenta cauză.

7. De asemenea, autorii sesizării sugerează că articolul 70 alin.(4) din Codul electoral ar bloca fluxul liber de opinii şi de informaţii în campaniile electorale, pentru că în programele electorale, în materialele de agitaţie electorală, în acţiunile de agitaţie electorală şi în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum nu pot utiliza imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale. De asemenea, sunt interzise combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Prin derogare, prevederile în discuţie nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaţionale încheiate cu Uniunea Europeană. Autorii sesizării afirmă că articolul 70 alin.(13) din Cod reduce la minim sensul competiţiei electorale. Prin acest articol, competitorilor electorali le este interzisă, în campania electorală, organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstraţii cu implicarea interpreţilor, a personalului de creaţie şi/sau artistic atât din ţară, cât şi de peste hotare, afişarea în timpul desfăşurării acestora de slogane sau alte mesaje şi/sau distribuirea de materiale ce conţin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum şi participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate contravin articolelor 32 (libertatea de exprimare a opiniei), 34 (dreptul la informaţie), 38 (dreptul la vot şi dreptul de a fi ales) şi 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice) din Constituţie (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, §§ 6, 7, 10).

8. Referitor la criticile de neconstituţionalitate a articolului 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral, Curtea Constituţională a notat că autorii sesizării nu au argumentat în ce măsură normele contestate afectează normele constituţionale invocate (a se vedea DCC nr.48 din 14 mai 2024, § 19).

9. Reţin faptul că afişarea unor imagini care reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare şi organizaţii internaţionale reprezintă o formă de manifestare a libertăţii de exprimare. De asemenea, combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simbolurile altui stat şi utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine reprezintă forme de exercitare a libertăţii de exprimare. Organizarea, chiar dacă acest lucru se întâmplă în timpul campaniei electorale, de concerte, concursuri şi alte evenimente sau demonstraţii cu implicarea artiştilor, precum şi afişarea, în timpul acestora, de slogane, mesaje sau materiale cu simbolurile concurenţilor electorali reprezintă forme ale libertăţii de exprimare. Participarea la asemenea evenimente în vederea promovării candidaturii politice constituie un aspect al libertăţii de exprimare politice.

10. Articolele 32, 34 şi 38 din Constituţie garantează libertatea de exprimare a opiniei, dreptul la informaţie şi dreptul la vot şi de a fi ales. Există o relaţie apropiată între aceste drepturi, pentru că acestea operează pentru a se consolida reciproc şi, mai ales, pentru că libertatea de exprimare este una dintre condiţiile necesare pentru a se "asigura libera exprimare a opiniei poporului la alegerea legislativului" (a se vedea Kuzmin v. Federaţia Rusă, 10 ianuarie 2023, § 16). Autorii sesizării au accentuat incidenţa articolului 32 din Constituţie, evidenţiind "reducerea libertăţii de exprimare pentru subiecţii electorali" (a se vedea paginile 4, 8-9 din sesizare¹). Prin urmare, criticile de neconstituţionalitate a normelor contestate trebuie raportate, în principal, la articolul 32 din Constituţie.

11. Curtea Constituţională a statuat că articolul 32 din Constituţie îşi are corespondentul în articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi sunt incidente standardele stabilite de către Curtea Europeană în această materie (HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, § 27).

12. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că alegerile libere şi libertatea de exprimare, în special libertatea dezbaterii politice, formează împreună fundamentul oricărui sistem democratic. Este deosebit de important ca în perioada care precedă alegerile, opiniile şi informaţiile de orice fel să poată circula în mod liber. Ca regulă generală, orice opinii şi informaţii referitoare la alegeri care sunt difuzate în timpul campaniei electorale trebuie considerate ca făcând parte dintr-o dezbatere pe probleme de interes public. În contextul dezbaterilor electorale, exercitarea nestingherită a libertăţii de exprimare a candidaţilor are o semnificaţie deosebită. Declaraţiilor făcute în cadrul unei campanii electorale li se acordă nivelul înalt de protecţie în temeiul articolului 10 al Convenţiei Europene, lăsând autorităţilor statului o marjă de apreciere deosebit de îngustă pentru suprimarea unui astfel de discurs (a se vedea Orlovskaya Iskra v. Federaţia Rusă, 21 februarie 2017, § 110; Kommersant şi alţii v. Federaţia Rusă, 23 iunie 2020, § 23; Kuzmin v. Federaţia Rusă, 10 ianuarie 2023, § 16).

13. În acest context, Comisia de la Veneţia a reţinut că interzicerea utilizării simbolurilor străine poate reprezenta o măsură disproporţionată din perspectiva libertăţii de exprimare. În acest sens, şi în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare, proiectul Codului ar trebui modificat pentru a defini mai clar situaţiile şi tipurile de simboluri care nu sunt admise în campanie (a se vedea Opinia comună, CDL-AD(2022)025, § 76).

14. De asemenea, în Opinia lor comună nr.996/2020 din 8 octombrie 2020 privind amendamentele la Codul electoral al Republicii Moldova (CDL-AD(2020)027), Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului au reţinut, cu referire la prevederi normative similare, că sancţionarea activităţilor electorale în cadrul procesiunilor religioase sau în biserici şi interzicerea implicării organizaţiilor non-guvernamentale, a sindicatelor sau a organizaţiilor de caritate în campania electorală sunt problematice în termeni de întindere, de claritate şi de previzibilitate. Interdicţia generală privind declaraţiile politice din partea organizaţiilor religioase şi a celor non-guvernamentale este problematică din perspectiva libertăţii de exprimare (a se vedea §§ 32-34 din Opinie).

15. Cu referire la articolul 70 alin.(13) din Codul electoral, Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE au menţionat că această normă restrânge libertatea de exprimare şi limitează oportunităţile legate de campania electorală. Scopul creşterii condiţiilor de concurenţă echitabile ar putea fi atins şi prin reglementarea explicită a contabilităţii şi raportării aspectelor financiare ale unor astfel de evenimente, inclusiv a oricăror donaţii în natură. De fapt, astfel de restricţii impun limitări ale alegerii comunicării şi sunt dificil de justificat. Se recomandă reconsiderarea interdicţiilor diferitelor tipuri de evenimente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 70 alineatul (13) din proiectul codului (a se vedea Opinia comună, CDL-AD(2022)025, § 77).

16. În plus, în jurisprudenţa Curţii Europene s-a stabilit că, în temeiul articolului 10 din Convenţia Europeană, există puţine posibilităţi pentru restricţii ale discursului politic, inclusiv în perioadele electorale (a se vedea Bédat v. Elveţia [MC], 29 martie 2016, § 49; Teslenko şi alţii v. Federaţia Rusă, 5 aprilie 2022, § 125). Campania pentru alegeri, precum şi sprijinirea candidaţilor electorali, constituie un aspect esenţial al discursului politic protejat de articolul 10 din Convenţia Europeană.

17. Prin urmare, interdicţiile instituite de articolul 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral reprezintă ingerinţe în libertatea de exprimare garantată de articolul 32 din Constituţie. Este necesară o analiză în fond, în care se va putea stabili caracterul justificat sau nejustificat al ingerinţelor, potrivit standardului general al proporţionalităţii limitărilor exerciţiului drepturilor fundamentale impus de articolul 54 din Constituţie.

18. Aşadar, în opinia mea, Curtea Constituţională trebuia să declare sesizarea admisibilă, pentru a o examina în fond şi pentru a verifica dacă articolele 52 alin.(1) şi 70 alineatele (4) şi (13) din Codul electoral respectă prevederile articolelor 32, 38 şi 54 din Constituţie.

^{_________________________________}

¹https://constcourt.md/public/ccdoc/sesizari/22a_2023.02.06.pdf