Decizie nr.50 din 10.04.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.40g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi a unor prevederi din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023 (evaluarea integrităţii candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.40g/2025  privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi  din Legea nr. 65 din 30 martie 2023  privind  evaluarea externă a

judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie

şi a unor prevederi din articolul II din Legea nr. 180 din 7 iulie 2023

(evaluarea integrităţii candidaţilor la funcţia de judecător

al Curţii Supreme de Justiţie [2])

nr. 50  din  10.04.2025

 (în vigoare 10.04.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 233-236 art. 63 din 16.05.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 ianuarie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 aprilie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 3 alin.(2) lit.b) şi alin.(3), 4 alin.(5), 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 7 alin.(1) lit.e), 9, 11 alin.(3), 17 alin.(2), (4) şi (5) şi 18 alin.(1) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a textului "în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, ridicată de dna Mariana Ursachi, în dosarul nr.3-32/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dnele judecătoare Stela Procopciuc, Stella Bleşceaga şi Diana Stănilă de la Curtea Supremă de Justiţie, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dna Mariana Ursachi, judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie, este subiect al evaluării externe a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.65 din 30 martie 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţia referitoare la dna Mariana Ursachi, în calitate de judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie.

4. La 5 noiembrie 2024, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare¹ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Mariana Ursachi.

__________________________

¹ https://cdn.prod.website-files.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/674f2d6c0af0edc0825b5981_Mariana_Ursachi%20(Pitic)_report_ROM.signed.pdf

5. Prin Hotărârea nr.668/41 din 2 decembrie 2024², Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării şi a dispus eliberarea din funcţie a dnei Mariana Ursachi.

__________________________

² https://www.csm.md/files/Hotaririle/2024/41/668-41.pdf

6. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Mariana Ursachi a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

7. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dna Mariana Ursachi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 3 alin.(2) lit.b) şi alin.(3), 4 alin.(5), 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 7 alin.(1) lit.e), 9, 11 alin.(3), 17 alin.(2), (4) şi (5) şi 18 alin.(1) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a sintagmei "în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023.

8. Printr-o încheiere din 13 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 7 alin.(1) lit.e), 11 alin.(3) şi 17 alin.(2), (4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi a sintagmei "în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023. Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea în partea referitoare la articolele 3 alin.(2) lit.b) şi alin.(3), 4 alin.(5), 9 şi 18 alin.(1) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, reţinând inaplicabilitatea acestor articole în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

"(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nicio persoană particulară, nicio parte din popor, niciun grup social, niciun partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a stat.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"[...]

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[...]"

10. Prevederile relevante ale Legii nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

Articolul 6

Componenţa Comisiilor de evaluare

"(1) Comisia de evaluare este constituită din 6 membri, numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi, după cum urmează:

a) 3 membri, cetăţeni ai Republicii Moldova – la propunerea fracţiunilor parlamentare, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei;

b) 3 membri – la propunerea partenerilor de dezvoltare.

[...]

(6) În sensul prezentei legi, prin parteneri de dezvoltare se înţeleg donatori internaţionali (organizaţii internaţionale, misiunile diplomatice şi reprezentanţele acestora din Republica Moldova) activi în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei pe parcursul ultimilor 2 ani. Lista partenerilor de dezvoltare se aprobă prin dispoziţia Guvernului.

[...]"

Articolul 7

Calitatea de membru al Comisiei de evaluare

"(1) Membrul Comisiei de evaluare trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

[...]

e) nu a făcut parte dintr-un partid politic în ultimii 3 ani.

[...]"

Articolul 11

Criteriile de evaluare

"[...]

(3) Se consideră că judecătorul nu corespunde criteriului de integritate financiară dacă Comisia de evaluare are dubii serioase determinate de faptul că:

a) diferenţa dintre avere, cheltuieli şi venituri, pentru ultimii 12 ani, depăşeşte, în total, 20 de salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului.

b) în ultimii 10 ani, a admis iregularităţi fiscale în urma cărora suma impozitului neplătit a depăşit, în total, 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern pentru anul în care a început evaluarea judecătorului.

[...]"

Articolul 17

Examinarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a criteriilor de evaluare

"[...]

(2) Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepţionarea documentelor menţionate la art.16 alin.(6), Consiliul Superior al Magistraturii:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare şi dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare a judecătorului, dacă constată circumstanţe de fapt sau erori procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea evaluării;

c) după recepţionarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a reluării procedurii de evaluare, prevăzută la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl respinge şi constată promovarea sau nepromovarea evaluării.

[...]

(4) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării are ca efect eliberarea din funcţie a judecătorului.

(5) Judecătorul eliberat din funcţie conform alin.(4) din prezentul articol:

a) nu are dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii;

b) este lipsit de dreptul la indemnizaţia unică de concediere, prevăzută la art.26 alin.(3) din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

c) este lipsit de dreptul la pensie specială prevăzută la art.32 din Legea nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, cu menţinerea pensiei generale pentru limita de vârstă conform condiţiilor generale stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.

[...]"

11. Prevederile relevante ale Legii nr.180 din 7 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

"[...]

Art.II. – Articolul 7 alineatul (1) din Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.117-118, art.192), cu modificările ulterioare, se interpretează după cum urmează:

în sensul literei d), membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu deţină şi nici să nu fi deţinut funcţia de deputat în Parlament sau de membru al Guvernului în Republica Moldova în ultimii 3 ani;

în sensul literei e), membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autoarea sesizării pretinde că articolul 6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 afectează viaţa privată şi statutul constituţional de judecător. De asemenea, norma contestată autorizează entităţi şi persoane străine să influenţeze şi să participe la realizarea obiectivelor de politică internă, i.e. – reforma justiţiei, care are un impact direct asupra puterii judecătoreşti. Potrivit autoarei sesizării, Constituţia nu autorizează nicio procedură infraconstituţională de limitare a suveranităţii naţionale prin exercitarea activităţii de administrare a treburilor publice de către persoane străine. De asemenea, autoarea excepţiei afirmă, cu titlu general, că independenţa şi imparţialitatea justiţiei este afectată prin implicarea partenerilor de dezvoltare în contractarea personalului din cadrul Comisiei de evaluare, fapt care poate genera influenţe externe asupra acesteia, contrar articolului 116 din Constituţie. Prin urmare, autoarea susţine incidenţa articolelor 1 alin.(3), 2, 7, 39 şi 116 din Constituţie.

13. Potrivit autoarei sesizării, articolul 11 alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 trebuie analizat din perspectiva scopului legal al procedurii de evaluare şi a consecinţelor restrângerii drepturilor constituţionale. Astfel, autoarea pretinde că perioadele de evaluare nu urmăresc realizarea obiectivului evaluării şi limitează în mod disproporţionat drepturile constituţionale ale subiecţilor evaluaţi. În acest sens, autoarea sesizării consideră că perioada de evaluare nu poate depăşi perioada în care subiectul evaluării a exercitat funcţia de judecător. Norma contestată nu stabileşte această condiţie şi, din acest motiv, ea nu corespunde exigenţelor de previzibilitate şi nu asigură o protecţie efectivă împotriva arbitrariului. Din aceste motive, autoarea excepţiei invocă încălcarea articolelor 22, 23 şi 54 alin.(2) din Constituţie.

14. Potrivit autoarei sesizării, articolul 17 alin.(4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 atribuie procedurii de evaluare efecte punitive, de vreme ce nepromovarea evaluării conduce la eliberarea din funcţie a subiectului, privarea de dreptul de a exercita anumite activităţi şi limitarea drepturilor patrimoniale. De asemenea, autoarea sesizării pretinde că se atestă o diferenţă semnificativă a impactului procedurii de evaluare în raport cu diferite categorii de subiecţi supuşi evaluării. Astfel, evaluarea candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, pe de o parte, şi a judecătorilor în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie, pe de altă parte, reprezintă situaţii juridice diferite, motiv pentru care reglementările în discuţie urmează a fi analizate prin prisma principiului egalităţii, în sensul definit de articolul 16 din Constituţie. Autoarea excepţiei mai susţine incidenţa articolelor 20, 21, 23 şi 54 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva deciziei Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dna judecător Mariana Ursachi. Cauza se află pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt articolele 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 7 alin.(1) lit.e), 11 alin.(3) şi 17 alin.(2), (4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi sintagma "în sensul literei e), membrul comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani" din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023. Curtea observă că articolele 6 alin.(1) lit.b) şi alin.(6), 11 alin.(3) şi 17 alin.(2), (4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, precum şi articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 şi Deciziile nr.7 din 23 ianuarie 2025 şi nr.34 din 13 martie 2025. Pentru că această situaţie nu constituie un impediment pentru controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.82 din 18 iulie 2023, § 34).

20. Autoarea excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (statul Republica Moldova), 2 (suveranitatea şi puterea de stat), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 39 (dreptul la administrare), 54 alin.(2) (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 116 (statutul judecătorilor) din Constituţie.

21. Referitor la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 2 şi 7 din Constituţie, Curtea a reţinut că aceste articole comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări legale şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.112 din 16 septembrie 2024, § 14).

22. Cu privire la articolele 16 şi 23 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocate, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19; DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19). De asemenea, articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, § 22).

23. Referitor la articolul 6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, Curtea constată că autoarea a invocat incidenţa articolelor 39 şi 116 din Constituţie. Cu privire la incidenţa articolului 39 din Constituţie, Curtea reţine că prin argumentele prezentate autoarea sesizării nu a demonstrat calitatea de victimă a încălcării dreptului la administrare. Curtea constată că dispoziţiile articolului 6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 nu împiedică autoarea excepţiei să participe la administrarea treburilor publice nemijlocit sau prin reprezentant, nici nu-i limitează dreptul de acces, în condiţiile legii, la o funcţie publică (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.12 din 31 ianuarie 2025, § 20).

24. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr.109 din 12 septembrie 2024, § 20). Prin urmare, Curtea reţine că nu se poate constata vreo ingerinţă în articolul 39 din Constituţie.

25. Cu privire la incidenţa articolului 116 din Constituţie în cazul articolului 6 alin.(1) lit b) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, Curtea notează că preambulul Legii nr.65 din 30 martie 2023 menţionează că cea din urmă a fost adoptată în vederea asigurării integrităţii judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi sporirii încrederii societăţii în activitatea acesteia şi în sistemul justiţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că procedura de evaluare externă a integrităţii financiare şi etice a procurorilor şi judecătorilor are un caracter excepţional şi face parte din reforma domeniului justiţiei. Această procedură urmăreşte să elimine din sistemul public judecătorii şi procurorii lipsiţi de integritate, să sporească încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească şi în procuratură şi a fost reglementată pentru că s-a constatat că mecanismele obişnuite de evaluare erau ineficiente (HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 180). Totodată, comisiile nu au un statut permanent. Concluziile comisiilor cu privire la integritatea subiecţilor nu au un caracter obligatoriu pentru Consiliul Superior al Magistraturii sau pentru Consiliul Superior al Procurorilor (ibidem, § 93). Astfel, Curtea constată caracterul nefondat al criticii autoarei excepţiei privind pretinsa încălcare a articolului 116 din Constituţie.

26. Cu privire la articolele 6 alin.(6), 7 alin.(1) lit.e) şi 17 alin.(2) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 şi articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, Curtea menţionează că autoarea excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reiterează că simpla trimitere la norma contestată, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu prevederile constituţionale incidente, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autori în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25).

27. Referitor la articolul 11 alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 din perspectiva criticii sintagmei "dubii serioase", Curtea a constatat că s-a mai pronunţat cu privire la această noţiune în contextul evaluării externe a judecătorilor şi a procurorilor. Astfel, în Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 (§ 99), Curtea a stabilit că expresia "dubii serioase" implică mai curând o probabilitate ridicată, fără a se ridica la nivelul certitudinii. Totodată, într-o opinie amicus curiae referitoare la proiectul de lege privind verificarea extraordinară a judecătorilor şi a procurorilor, Comisia de la Veneţia şi Directoratul General pentru Drepturile Omului şi Preeminenţa Dreptului au subliniat că, având în vedere rolul decizional pe care îl au Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor în procedura de evaluare, criteriul "dubiilor serioase" reprezintă un standard de probă potrivit pentru Comisiile de evaluare (CDL-AD(2023)005, 14 martie 2023, § 66; HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 102). Prin urmare, Curtea reţine că sesizarea în acest capăt este una repetată.

28. Referitor la articolul 11 alin.(3) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 sub aspectul perioadei de evaluare, în Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 şi în Decizia nr.34 din 13 martie 2025, Curtea a analizat dacă perioada de evaluare de 12 ani corespunde articolului 22 din Constituţie. În acele cauze, Curtea a notat că articolul 11 alin.(6) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 prevede că la aprecierea respectării criteriilor prevăzute la alin.(2) şi (3) se ţine cont de prevederile legale existente la momentul săvârşirii faptelor respective. Prin urmare, nu se poate pune problema retroactivităţii legii din perspectiva articolului 22 din Constituţie. Mai mult, Curtea a reţinut că, în opinia Comisiei de la Veneţia (CDL-AD(2023)023, 13 iunie 2023, § 20), perioada de 12 ani nu pare să impună o sarcină excesivă, având în vedere că judecătorii aveau obligaţia să-şi declare veniturile încă din anul 2002 (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, §§ 114, 117; DCC nr.34 din 13 martie 2025, § 22). Din aceste motive, Curtea constată caracterul repetat al sesizării.

29. Cu privire la articolul 17 alin.(4) şi (5) din Legea nr.65 din 30 martie 2023, care stabileşte consecinţele nepromovării evaluării externe, autoarea sesizării a invocat incidenţa articolelor 16, 20, 21, 23 şi 54 alin.(2) din Constituţie.

30. Cu privire la pretinsul tratament discriminatoriu al prevederilor contestate (articolul 16 din Constituţie), Curtea a reţinut că deşi acest argument vizează domeniul de aplicare al legilor contestate din perspectiva subiecţilor care vor fi şi care nu vor fi evaluaţi, autoarea sesizării nu a contestat normele legale care stabilesc aceste categorii şi nu a prezentat argumente care să demonstreze aplicabilitatea articolului 20 din Constituţie, limitându-se doar la invocarea normei constituţionale în discuţie. Astfel, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea sesizări, Curtea ar înlocui pe autoarea acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr.107 din 29 august 2023, § 18 şi jurisprudenţa citată acolo). Prin urmare, Curtea nu a constatat incidenţa articolelor 16 şi 20 din Constituţie.

31. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, care garantează principiul prezumţiei nevinovăţiei, Curtea a reţinut că aplicabilitatea acestui principiu este condiţionată de existenţa unei acuzaţii în materie penală (DCC nr.81 din 18 iulie 2023, §§ 22-25). În Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 (§§ 76-80), Curtea a reţinut că procedura de evaluare nu are un caracter penal. Din acest motiv, Curtea nu poate constata incidenţa articolului 21 din Constituţie.

32. Ţinând cont de faptul că nu se poate constata incidenţa vreunui drept constituţional, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3), 2, 7, 23 şi 54 alin.(2) din Constituţie nu sunt incidente.

33. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.40g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi a unor prevederi din articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, ridicată de dna Mariana Ursachi, în dosarul nr.3-32/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.