Decizie nr.53 din 13.04.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.13g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 21 alin.(2) lit.b/1) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti (încălcarea gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.13g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea

nr. 113  din  17 iunie 2010 privind  executorii  judecătoreşti

(încălcarea gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale)

nr. 53  din  13.04.2021

 (în vigoare 13.04.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.137-141 art. 89 din 04.06.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 26 ianuarie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 13 aprilie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl avocat Constantin Lazari, în interesele executorului judecătoresc Olga Alexeenco, reclamantă în dosarul nr.3a-1058/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău constituit din doamnele Maria Guzun şi Angela Bostan şi domnul Grigore Daşchevici, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Decizia nr.387/336Dfa din 6 iulie 2018, Colegiul Disciplinar al Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (în continuare – Colegiul Disciplinar) a sancţionat-o pe dna Olga Alexeenco cu o amendă în mărime de 12 000 lei pentru comiterea unei abateri disciplinare.

4. Pe 12 noiembrie 2018, dna Olga Alexeenco a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, o cerere de chemare în judecată împotriva Colegiului Disciplinar privind anularea deciziei menţionate supra.

5. Prin Hotărârea din 1 aprilie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a anulat Decizia nr.387/336Dfa din 6 iulie 2018.

6. Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti a formulat un apel împotriva hotărârii menţionate supra.

7. Pe 27 octombrie 2020, dl avocat Constantin Lazari a ridicat, în interesele dnei Olga Alexeenco, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea privind executorii judecătoreşti.

8. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti sunt următoarele:

Articolul 21

Răspunderea disciplinară

"(1) Executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvârşirea unei abateri disciplinare.

(2) Constituie abatere disciplinară:

[…]

b¹) încălcare gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale stabilite de lege;

[…]

(3) În caz de suspendare sau de încetare a activităţii, executorul judecătoresc rămâne subiectul răspunderii disciplinare în ceea ce priveşte acţiunile sau omisiunile prevăzute la alin.(1), săvârşite în perioada în care activa în calitate de executor judecătoresc."

Articolul 24

Sancţiunile disciplinare

"(1) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptei şi constau în:

a) avertisment, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 4 până la 8 ore academice;

b) mustrare, cu obligaţia de a se instrui, pe cheltuială proprie, pe o durată de la 8 până la 24 de ore academice;

c) amendă;

d) suspendarea activităţii executorului judecătoresc pe un termen de la o lună până la 6 luni;

e) retragere a licenţei.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

11. În argumentarea sesizării, autorul susţine că prevederile articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea privind executorii judecătoreşti nu respectă exigenţele calităţii legii.

12. Aşadar, autorul sesizării menţionează că textul "încălcare gravă" din articolul 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea privind executorii judecătoreşti este imprevizibil, deoarece Legea privind executorii judecătoreşti nu stabileşte vreun criteriu de evaluare a gravităţii încălcării. Caracterul imprevizibil al prevederilor menţionate permite interpretarea lor abuzivă şi discreţionară de către autorităţile competente să le aplice.

13. Autorul sesizării consideră că sancţionarea persoanei în baza prevederilor contestate manifestă un efect represiv, nu unul preventiv.

14. Prin urmare, autorul sesizării susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind executorii judecătoreşti, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de către avocat, în interesele reclamantei, într-un proces pendinte la instanţa de drept comun (a se vedea § 1 supra). Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti. Această prevedere nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unui apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, prin care s-a admis o cerere de contestare a deciziei de sancţionare (a se vedea § 5-7 supra). Prin urmare, Curtea admite că instanţa de apel va verifica modul în care au fost aplicate prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept constituţional. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.116 din 13 octombrie 2020, §18; DCC nr.125 din 22 octombrie 2020, § 22; DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 18; DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 23; DCC nr.14 din 2 februarie 2021, § 19).

21. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 22 [neretroactivitatea legii] şi 23 alin.(2) [calitatea legii] din Constituţie. În esenţă, autorul sesizării afirmă că dispoziţiile legale criticate nu respectă standardul calităţii legii.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Acestea pot fi invocate, în special, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu un drept fundamental din Constituţie (a se vedea HCC nr.6 din 10 martie 2020, § 25; HCC nr.13 din 21 mai 2020, § 41; HCC nr.25 din 29 octombrie 2020, § 29; HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 42).

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea privind executorii judecătoreşti, încălcarea gravă sau sistematică a obligaţiilor profesionale stabilite în articolul 8 din Lege constituie o abatere disciplinară.

24. Curtea notează că prevederile contestate nu au ca destinatar publicul larg, ci în exclusivitate executorii judecătoreşti, care reprezintă un grup profesional restrâns cu statut special (a se vedea DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 41). În acest sens, Curtea relevă că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat că persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca aceştia să-şi asume riscurile inerente activităţii lor (Satakunnan Markkinapörssi Oy şi Satamedia Oy v. Finlanda [MC], 27 iunie 2017, § 145; Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 65).

25. Curtea reţine că faptele care pot conduce la iniţierea procedurii disciplinare constau în nerespectarea obligaţiilor profesionale prescrise profesiei de executor judecătoresc. Scopul procedurii disciplinare este să asigure integritatea, demnitatea şi reputaţia profesiei de executor judecătoresc, precum şi asigurarea încrederii persoanelor în profesia de executor judecătoresc (a se vedea DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 43).

26. De asemenea, Curtea notează că, potrivit prevederilor articolului 21 al Legii privind executorii judecătoreşti, răspunderea disciplinară survine în cazul "încălcărilor grave" ale obligaţiilor profesionale, iar încadrarea juridică a abaterilor disciplinare revine Colegiului Disciplinar.

27. Curtea mai observă că examinarea acestor abateri disciplinare se desfăşoară în cadrul procedurii prevăzute de articolul 23 din Legea privind executorii judecătoreşti. În cadrul şedinţei Colegiului Disciplinar, executorul judecătoresc, avocatul acestuia sau reprezentantul au dreptul să dea explicaţii, să prezinte probe şi să formuleze demersuri (articolul 23 din Lege). De asemenea, Curtea subliniază că decizia Colegiului Disciplinar poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ (articolul 24 alin.(7) din Lege).

28. În consecinţă, Curtea reţine că prezenta sesizare nu ridică o problemă de constituţionalitate. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.38 din 7 aprilie 2020, § 31; DCC nr.6 din 11 ianuarie 2021, § 26; DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 47).

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 21 alin.(2) lit.b¹) din Legea nr.113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătoreşti, ridicată de dl avocat Constantin Lazari, în interesele executorului judecătoresc Olga Alexeenco, reclamantă în dosarul nr.3a-1058/2019, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.