Decizie nr.53 din 27.06.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.64g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale art.201/1 alin.(1) lit.c) din Codul penal, art.78 alin.(1) şi art.78/1 din Codul contravenţional

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr. 64g/2017  privind  excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi ale art.201/1 alin.(1) lit.c) din

Codul penal, art.78 alin. (1) şi art.78/1 din Codul contravenţional

nr. 53  din  27.06.2017

 (în vigoare 27.06.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-420 art. 109 din 24.11.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 17 mai 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 iunie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate:

- a textului “dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii” de la litera c) alineatul (1) al articolului 201/1 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002;

- a textului “care au cauzat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din alineatul (1) al articolului 78 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008;

- a textului “care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din articolul 78/1 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008,

ridicată de avocata Doina Ioana Străisteanu în dosarul nr.10r-43/17, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 17 mai 2017 de către completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bălţi (Gheorghe Scutelnic, Oleg Moraru şi Ion Talpă), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 18 februarie 2015, lui N.C. i-a fost înaintată învinuirea pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.164 alin.(2) [răpirea unei persoane] şi art.201/1 alin.(1) [violenţa în familie] din Codul penal, iar la 24 decembrie 2015, i-a fost înaintată învinuirea şi în baza art.207 [scoaterea ilegală a copiilor din ţară] din Codul penal.

4. La 7 noiembrie 2016, N.C. a depus o cerere în adresa procurorului, prin care a solicitat liberarea de răspundere penală pentru învinuirea adusă în baza art.201/1 alin.(1) din Codul penal şi tragerea la răspundere contravenţională. În motivarea cererii, acesta a susţinut că prin Legea nr.196 din 28 iulie 2016 a fost modificat art.201/1 alin.(1) din Codul penal, astfel încât faptele lui nu mai constituie infracţiune.

5. Prin ordonanţa din 17 noiembrie 2016, procurorul C.Ş., din cadrul Procuraturii Sîngerei, a dispus scoaterea lui N.C. de sub urmărire penală pentru învinuirea adusă în temeiul art.201/1 alin.(1) din Codul penal, cu tragerea la răspundere contravenţională pentru comiterea faptei prevăzute de art.78 alin.(2) din Codul contravenţional (în redacţia articolului până la intrarea în vigoare a Legii nr.196 din 28 iulie 2016).

6. Nefiind de acord cu ordonanţa din17 noiembrie 2016, avocata Doina Ioana Străisteanu a depus o plângere către procurorul ierarhic superior. Prin ordonanţa din 5 decembrie 2016, procurorul ierarhic superior a respins plângerea depusă.

7. La 13 decembrie 2016, avocata a înaintat judecătorului de instrucţie o plângere în ordinea art.313 din Codul de procedură penală, prin care a solicitat anularea ordonanţelor din 17 noiembrie 2016 şi 5 decembrie 2016.

8. Prin încheierea din 6 februarie 2017, judecătorul de instrucţie din cadrul Judecătoriei Bălţi, sediul Sîngerei, a respins ca neîntemeiată plângerea depusă de avocată.

9. Încheierea judecătorului de instrucţie din 6 februarie 2017 a fost contestată la Curtea de Apel Bălţi.

10. La 5 aprilie 2017, în cadrul şedinţei de judecată, avocata Doina Ioana Străisteanu a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1 al prezentei decizii.

11. Prin încheierea din 3 mai 2017, Curtea de Apel Bălţi a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 134

Statutul [Curţii Constituţionale]

“[...]

(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.”

13. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în M.O., 2009, nr.72-74, art.195) sunt următoarele:

Articolul 201/1

Violenţa în familie

“(1) Violenţa în familie, adică acţiunea sau inacţiunea intenţionată, manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferinţă fizică, soldată cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral

[...]”

[Art.201/1 în redacţia Legii nr.167 din 9 iulie 2010]

Articolul 201/1

Violenţa în familie

“(1) Acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin:

a) maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

b) izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei;

c) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii

[...]”

[Art.201/1 în redacţia Legii nr.196 din 28 iulie 2016]

14. Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 (M.O., 2009, nr.3-6, art.15) sunt următoarele:

Articolul 78

Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale

(2) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale, maltratarea, aplicarea de lovituri, alte acţiuni violente care au provocat dureri fizice

[...]”

[Art.78 în redacţia Legii nr.233 din 11 octombrie 2013]

Articolul 78

Vătămarea integrităţii corporale

“(1) Maltratarea sau alte acţiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale

[...]”

[Art.78 în redacţia Legii nr.196 din 28 iulie 2016]

Articolul 78/1

Violenţa în familie

“Maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale

[...]”

15. Prevederile relevante ale Legii nr.45-XVI din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (M.O., 2008, nr.55-56, art.178) sunt următoarele:

Articolul 2

Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

“violenţă în familie – acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral;

[...]

violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derâdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţământ; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că prin Legea nr.196 din 28 iulie 2016 a fost dezincriminată violenţa psihologică în familie.

17. În acest sens, autorul excepţiei de neconstituţionalitate menţionează că modificările operate în legea penală şi contravenţională sunt în contradicţie cu prevederile Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi a violenţei faţă de femei, potrivit cărora statele au obligaţia pozitivă de a incrimina toate formele de violenţă în familie, inclusiv cea psihologică.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002 şi a Codului contravenţional nr.218-XVI din 24 octombrie 2008, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocata Doina Ioana Străisteanu în dosarul nr.10r-43/17, pendinte la Curtea de Apel Bălţi, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

21. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

22. În speţă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele: “dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii” de la litera c) alineatul (1) al articolului 201/1 din Codul penal; “care au cauzat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din alineatul (1) al articolului 78 şi “care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din articolul 78/1 din Codul contravenţional.

23. Curtea subliniază că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o problemă juridică, a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă. Astfel, Curtea reiterează că aplicabilitatea normei contestate pentru soluţionarea litigiului principal este o condiţie primordială pentru admisibilitatea sesizării şi examinarea acesteia în fond.

24. Curtea reţine că obiectul acţiunii principale, aflat pe rolul instanţei de judecată, îl constituie examinarea recursului împotriva încheierii judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei mun. Bălţi, sediul Sîngerei, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea avocatei Doina Ioana Străisteanu împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală.

25. Curtea observă că atât în plângerea împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală, cât şi în sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate autorul susţine necesitatea incriminării violenţei psihologice în familie.

26. În acelaşi timp, Curtea constată că prevederile contestate de la lit.c) alin.(1) al art.201/1 din Codul penal vizează urmările prejudiciabile ale ipotezei de violenţă economică în familie.

27. Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile criticate de autorul excepţiei, care reglementează urmările prejudiciabile ale violenţei economice în familie, nu au incidenţă asupra soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.

28. Mai mult, Curtea observă că elementele noţiunii de “violenţă psihologică” stabilite în art.2 din Legea nr.45 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt incriminate la lit.b) alin.(1) art.201/1 din Codul penal.

29. De asemenea, referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art.78 şi 78/1 [în redacţia Legii nr.196 din 28 iulie 2016] din Codul contravenţional, Curtea observă că aceasta vizează o abordare in abstracto a problemelor de aplicare a legii, care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind o actio popularis, care este inoperabilă în cadrul soluţionării cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate, spre deosebire de controlul ordinar al constituţionalităţii normelor. Or, în speţă au fost aplicate prevederile art.78 din Codul contravenţional până la intrarea în vigoare a Legii nr.196 din 28 iulie 2016.

30. Totodată, Curtea reţine că, în motivarea excepţiei, autorul nu a indicat dispoziţiile din Constituţie în raport cu care prevederile contestate ar fi în contradicţie.

31. Prin urmare, instanţa de jurisdicţie constituţională nu îşi poate aroga competenţa să se pronunţe asupra unei asemenea excepţii, deoarece s-ar substitui părţii în ceea ce priveşte invocarea motivului de neconstituţionalitate ridicat. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil potrivit prevederilor constituţionale şi legale care reglementează competenţa instanţei de jurisdicţie constituţională.

32. În contextul celor menţionate supra, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a textului “dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii” de la litera c) alineatul (1) al articolului 201/1 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002;

- a textului “care au cauzat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din alineatul (1) al articolului 78 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008;

- a textului “care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale” din articolul 78/1 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008,

ridicată de avocata Doina Ioana Străisteanu în dosarul nr.10r-43/17, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.