Decizie nr.57 din 04.05.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.126a/2023 privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.126a/2023 privind controlul

constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.92 din

27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui

mandat de deputat în Parlament

nr. 57  din  04.05.2023

 (în vigoare 04.05.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.179-181 art. 88 din 30.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 mai 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 4 mai 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 2 mai 2023, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995, de dna Reghina Apostolova, dna Marina Tauber, dl Denis Ulanov, dl Vadim Fotescu şi dl Petru Jardan.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament.

ÎN FAPT

3. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, dl Ilan Şor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 196 alin.(4) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal şi i-a fost aplicată pedeapsa închisorii pe un termen de şapte ani şi şase luni.

4. În cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, dl Ilan Şor a fost ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

5. Ulterior, ca urmare a examinării apelurilor formulate împotriva sentinţei Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 21 iunie 2017, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat, la 13 aprilie 2023, o decizie prin care dl Ilan Şor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor de escrocherie şi spălarea banilor în proporţii deosebit de mari, fiind condamnat la pedeapsa închisorii pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

6. La 27 aprilie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.92 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament.

7. Prin această Hotărâre, Parlamentul a luat act de Decizia (dispozitivul) Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2023, pronunţată în privinţa dlui Ilan Şor, deputat.

8. De asemenea, Parlamentul a constatat încetarea de drept a mandatului dlui Ilan Şor şi a declarat vacant un mandat de deputat în Parlament, care aparţine Partidului politic "Şor".

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 63

Durata mandatului

"(1) Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

[…]."

Articolul 68

Mandatul reprezentativ

"(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul."

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

"(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 466

Rămânerea definitivă a hotărârii instanţei

de judecată şi punerea ei în executare

"(1) Hotărârea instanţei de judecată într-o cauză penală devine executorie la data când a rămas definitivă.

[…]

(3) Hotărârile instanţei de apel rămân definitive la data pronunţării deciziei în apel.

[…]."

Articolul 467

Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive şi al

ordonanţelor procurorului privind încetarea urmăririi penale

"(1) Hotărârile judecătoreşti definitive şi ordonanţele procurorului privind încetarea urmăririi penale sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice din ţară şi au putere executorie pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.

[…]."

11. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 16

Restricţii privind exercitarea drepturilor electorale

"[…]

(2) Nu pot fi alese:

[…]

c) persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. Organele electorale sunt informate despre existenţa antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne şi/sau de către Autoritatea Naţională de Integritate;

[…]."

12. Prevederile Hotărârii Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament sunt următoarele:

"În temeiul art.69 alin.(2) şi art.120 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi al art.2 alin.(7) din Legea nr.39/1994 despre statutul deputatului în Parlament,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. – Se ia act de Decizia (dispozitivul) Curţii de Apel Chişinău din data de 13 aprilie 2023, pronunţată în privinţa deputatului în Parlament Ilan ŞOR, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.190 alin.(5) şi art.243 alin.(3) lit.b) din Codul penal nr.985/2002, fiind condamnat la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Art.2. – Se constată încetarea de drept a mandatului de deputat în Parlament al domnului Ilan ŞOR.

Art.3. – Se declară vacant un mandat de deputat în Parlament, care aparţine Partidului Politic "Şor".

Art.4. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

13. Autorii consideră că Parlamentul a adoptat Hotărârea contestată fără a avea vreo bază legală. De asemenea, autorii consideră că Parlamentul a aplicat în mod eronat Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 20 ianuarie 2015 pentru interpretarea articolului 1 alin.(3) combinat cu articolele 69 şi 70 din Constituţie, în care s-a menţionat că, în cazul condamnării pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie şi/sau condamnării la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, deputatul se află în stare de ineligibilitate, fiind incompatibil cu calitatea de deputat, mandatul acestuia încetând de drept. De altfel, în privinţa dlui Ilan Şor nu a fost pronunţată vreo hotărâre irevocabilă de condamnare, Decizia Curţii de Apel Chişinău având doar un caracter definitiv, putând fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie.

14. Potrivit autorilor, prin Decizia Curţii de Apel Chişinău nu i-a fost aplicată interdicţia de a ocupa funcţii publice sau de demnitate publică. În eventualitatea în care Curtea Supremă de Justiţie va casa Decizia Curţii de Apel Chişinău, mandatul său nu va putea fi restabilit. În acest sens, autorii consideră că se încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la o cale efectivă de atac.

15. Pentru că mandatul deputatului a fost încetat înainte de termen, până la pronunţarea unei hotărâri irevocabile, autorii sesizării susţin că se încalcă principiul prezumţiei nevinovăţiei şi dreptul de a nu fi sancţionat de două ori pentru aceeaşi faptă.

16. În opinia autorilor sesizării, încetarea mandatului dlui Ilan Şor. fără o bază legală, îi încalcă dreptul de a fi ales şi încalcă principiul nulităţii mandatului imperativ.

17. În viziunea autorilor, decizia de condamnare a dlui Ilan Şor nu a dobândit puterea lucrului judecat necesar pentru încetarea mandatului, pentru că poate fi contestată cu recurs. Autorii consideră că Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 20 ianuarie 2015 este inaplicabilă în cazul mandatului dlui Ilan Şor.

18. Potrivit autorilor, Hotărârea Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament este contrară articolelor 1 alin.(3), 6, 20, 21, 38, 63, 68, 69 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

20. În conformitate cu articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii au prerogativa sesizării Curţii Constituţionale

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, în prezenta cauză a Hotărârii Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament, ţine de competenţa Curţii. Hotărârea în discuţie nu a mai constituit obiectul unor sesizări la Curtea Constituţională.

22. Curtea observă că autorii sesizării susţin, în principal, că mandatul deputatului urmează a fi declarat vacant doar după ce hotărârea de condamnare a rămas irevocabilă, şi nu definitivă. În acest sens, autorii consideră că Parlamentul a aplicat în mod eronat Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 20 ianuarie 2015.

23. Curtea menţionează că, potrivit articolului 120 din Constituţie, respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti este obligatorie.

24. Potrivit articolului 466 alin.(1) din Codul de procedură penală hotărârea instanţei de judecată într-o cauză penală devine executorie la data la care a rămas definitivă. Potrivit alin.(3) al articolului menţionat, hotărârile instanţei de apel rămân definitive la data pronunţării deciziei în apel. Articolul 467 din Codul de procedură penală stabileşte că hotărârile judecătoreşti definitive şi ordonanţele procurorului privind încetarea urmăririi penale sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice din ţară şi au putere executorie pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.

25. În prezenta cauză, Curtea constată că pentru declararea de către Parlament a vacanţei unui mandat de deputat a servit decizia definitivă a Curţii de Apel, prin care dl Ilan Şor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 190 alin.(5) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal.

26. În Hotărârea nr.32 din 17 noiembrie 2016, Curtea a menţionat că respectarea hotărârilor judecătoreşti se manifestă prin obligativitatea executării acestora. Astfel, deşi în această hotărâre au fost supuse controlului constituţionalităţii unele prevederi ale Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, Curtea a conchis, cu titlu de principiu, că restrângerea domeniului de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive la cele irevocabile este contrară prevederilor articolului 120 din Constituţie (a se vedea DCC nr.97 din 19 decembrie 2016, § 21).

27. Totodată, Curtea a reţinut că executarea, chiar şi imediată, a unei hotărâri definitive (e.g. după examinarea apelului) nu împiedică formularea recursului, iar dreptul la un proces echitabil nu garantează, în sine, dreptul la suspendarea automată a executării unei hotărâri judiciare nefavorabile (ibidem, § 22).

28. Cu privire la invocarea de către autorii sesizării a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.2 din 20 ianuarie 2015, Curtea subliniază că obiectul acesteia l-a constituit, în esenţă, întinderea imunităţii parlamentare şi posibilitatea încetării mandatului, fără consimţământul deputatului, în cazul condamnării acestuia prin sentinţă definitivă, inclusiv de către o instanţă judecătorească a unui stat străin (§ 21). Astfel, prin această hotărâre Curtea nu a examinat caracterul definitiv sau irevocabil al hotărârilor judecătoreşti şi etapa de executare a acestora (ibidem, § 23).

29. De asemenea, în Hotărârea nr.2 din 20 ianuarie 2015, Curtea a notat că, în lipsa unor reglementări legale exprese, încălcarea condiţiilor de eligibilitate după validarea mandatului constituie, mutatis mutandis, motiv de incompatibilitate absolută cu calitatea de deputat în Parlament, mandatul urmând a înceta de drept, pentru motive ce derivă din condiţiile fundamentale inerente principiului constituţional al preeminenţei dreptului. Constatate sau apărute pe parcursul exercitării mandatului, condiţiile de ineligibilitate urmează a fi înţelese, mutatis mutandis, ca fiind temeiuri de incompatibilitate cu statutul deputatului (§ 129, 131).

30. Totodată, punctul 4 din dispozitivul Hotărârii nr.2 din 20 ianuarie 2015 stabileşte că, în sensul articolelor 1 alin.(3), 38 alin.(2), 69 şi 70 alin.(2) din Constituţie, persoana [...] care, în timpul mandatului, se va afla în unul din cazurile de ineligibilitate prevăzute de Codul electoral, este incompatibilă cu calitatea de deputat în Parlament, mandatul acesteia încetând de drept. În acest context, unul din motivele de ineligibilitate, potrivit articolului 16 alin.(2) lit.c) din Codul electoral, îl constituie condamnarea la închisoare (privaţiunea de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi existenţa antecedentelor penale nestinse pentru infracţiuni comise cu intenţie. Potrivit articolului 110 din Codul penal, antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării.

31. Prin urmare, Curtea nu poate da curs argumentelor autorilor sesizării referitoare la faptul că hotărârea contestată a fost adoptată în lipsa unei baze legale.

32. De asemenea, Curtea nu poate constata aplicabilitatea principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, dat fiind faptul că Parlamentul nu s-a pronunţat cu privire la vinovăţia deputatului, ci doar a luat act de Decizia (dispozitivul) Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2023, pronunţată în privinţa deputatului în Parlament, dl Ilan Şor, prin care acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 190 alin.(5) şi 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal, fiind condamnat la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

33. În acelaşi context, Curtea nu poate constata aplicabilitatea principiului ne bis in idem, care interzice sancţionarea unei persoane de două ori pentru una şi aceeaşi faptă. Pentru ca acest principiu să fie incident, este necesar să se constate (i) existenţa unei decizii definitive de achitare sau de condamnare; (ii) existenţa unui al doilea set de proceduri intentate în privinţa reclamantului (aspect care face referire la elementul bis); (iii) natura penală a procedurilor în discuţie; (iv) raportarea procedurilor penale la aceeaşi infracţiune (aspect ce face referire la elementul idem) presupusă a fi comisă de către reclamant (a se vedea Boman v. Finlanda, 17 februarie 2015, § 22-44) (DCC nr.122 din 3 august 2021, § 22). Încetarea de drept a mandatului ca urmare a constatării unei stări de incompatibilitate cu calitatea de deputat nu poate fi catalogată ca o procedură penală. În astfel de cazuri, încetarea mandatului nu urmăreşte un scop punitiv. Raţiunea acestei măsuri constă în faptul de a nu permite menţinerea în funcţie a unor persoane ce nu satisfac condiţiile de eligibilitate, contrar principiilor statului de drept şi ale democraţiei parlamentare (a se vedea HCC nr.2 din 20 ianuarie 2015, § 136). În principiu, ineligibilitatea sau pierderea unei funcţii elective nu intra în domeniul de aplicare al articolelor 6 şi 7 (sub aspect penal) din Convenţia Europeană. Pierderea unui mandat de deputat implică consecinţe de ordin politic, însă acestea sunt insuficiente pentru ca măsura să fie calificată drept pedeapsă penală (a se vedea Galan v. Italia (dec.) 18 mai 2021, § 82, 96). În cauza Paksas v. Lituania [MC], 6 ianuarie 2011, § 65-68, Curtea a considerat că procedura de destituire iniţiată împotriva Preşedintelui statului pentru o încălcare gravă a Constituţiei sau o încălcare a jurământului de Preşedinte, care a determinat încetarea mandatului şi neeligibilitatea acestuia, nu intră în sfera "penală", în sensul articolelor 6 şi 7 din Convenţie şi 4 din Protocolul nr.7 la Convenţie.

34. Referitor la pretinsa încălcare a dreptului de a fi ales, Curtea Europeană a notat, într-o cauză care viza pierderea unui mandat ca urmare a unei condamnări pentru infracţiuni de corupţie, că măsura nu urmărea scopul să agraveze consecinţele condamnării, ci să protejeze autoritatea în care a fost ales candidatul. Era rezonabil ca Parlamentul să fie împuternicit, în vederea menţinerii ordinii democratice, să-i excludă din rândul său pe membrii care, prin conduita lor criminală, nu corespundeau condiţiei respectării principiului legalităţii. În luarea măsurilor pentru restabilirea încrederii electoratului în instituţiile publice, un stat ar trebui să dispună de o marjă largă de apreciere. De asemenea, Curtea Europeană a identificat un consens european larg cu privire la încetarea mandatelor de deputat înainte de termen în cazul condamnării acestora (a se vedea Galan v. Italia (dec.), 18 mai 2021, § 121, 129).

35. Având în vedere cele menţionate, Curtea constată că sesizarea este nefondată şi, prin urmare, este inadmisibilă.

Pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dna Reghina Apostolova, dna Marina Tauber, dl Denis Ulanov, dl Vadim Fotescu şi dl Petru Jardan, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, referitoare la verificarea constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr.92 din 27 aprilie 2023 privind declararea vacanţei unui mandat de deputat în Parlament.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.