Decizie nr.61 din 22.04.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.261g/2021privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din articolele 5 alin.(2), 104 alin.(1) şi 105 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (competenţa instanţei de insolvabilitate de a judeca litigiile ce ţin de masa debitoare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.261g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor texte din articolele 5

alin.(2), 104 alin.(1) şi 105 alin.(1) din Legea

insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(competenţa instanţei de insolvabilitate de

a judeca litigiile ce ţin de masa debitoare)

nr. 61  din  22.04.2022

 (în vigoare 22.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-169 art. 85 din 03.06.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 noiembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 aprilie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "a litigiilor ce ţin de masa debitoare" din articolul 5 alin.(2) şi a cuvântului "poate" din articolul 104 alin.(1) şi articolul 105 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Oleg Iovu, administratorul de insolvabilitate al S.R.L. "Comalion LCA", în dosarul nr.2i-83-10/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Natalia Iordachi de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 4 iunie 2020, administratorul de insolvabilitate al S.R.L. "Comalion LCA" a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva domnilor Grigore Platica şi Ivan Negară cu privire la constatarea nulităţii actelor juridice, declararea rezoluţiunii contractului, repararea prejudiciului şi compensarea cheltuielilor de judecată.

4. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 10 iunie 2020, cererea de chemare în judecată a fost acceptată spre examinare.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 28 ianuarie 2021, reprezentanţii pârâţilor au solicitat strămutarea cauzei la instanţa de insolvabilitate.

6. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 3 februarie 2021 a fost admisă cererea pârâţilor, cauza fiind strămutată la Judecătoria Chişinău, sediul central, pe rolul căreia se află procedura de insolvabilitate a S.R.L. "Comalion LCA".

7. Pe 8 octombrie 2021, dl Oleg Iovu a ridicat, în interesele S.R.L. "Comalion LCA", excepţia de neconstituţionalitate a textului "a litigiilor ce ţin de masa debitoare" din articolul 5 alin.(2) şi a cuvântului "poate" din articolul 104 alin.(1) şi articolul 105 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

8. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 5

Competenţa instanţei de judecată

"(1) Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate cu competenţa jurisdicţională stabilită în Codul de procedură civilă şi în prezenta lege.

(2) Instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

(3) Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei.

[…]".

Articolul 104

Anularea unor acte juridice

"(1) După intentarea procedurii de insolvabilitate, administratorul/lichidatorul sau oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni (inclusiv acţiuni reconvenţionale) în vederea anulării următoarelor acte juridice:

a) orice act juridic încheiat de către debitor în ultimii 2 ani precedenţi înaintării cererii introductive cu intenţia de a împiedica, a întârzia sau a complica posibilitatea de stingere a creanţelor creditorilor, care a afectat drepturile creditorilor;

b) transferurile de bunuri sau asumarea de obligaţii cu titlu gratuit din partea debitorului, făcute în ultimii 2 ani precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia asumării unor obligaţii morale sau a actelor pentru binele public (de sponsorizare) în care generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său;

c) transferurile de bunuri sau asumarea de obligaţii de către debitor, făcute în ultimii 2 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care prestaţia debitorului este vădit mai mare decât cea primită;

d) transferurile de bunuri de la debitor către un creditor, efectuate în ultimele 6 luni precedente înaintării cererii introductive, care au avut ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului;

e) transferurile de bunuri de la debitor către un creditor, efectuate în ultimele 6 luni precedente înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care s-au făcut pentru stingerea unei datorii care nu ajunseră la scadenţă;

f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care era neasigurată în ultimele 6 luni precedente înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului în perioada indicată la art.105;

g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive.

[…]".

Articolul 105

Anularea unor acte juridice încheiate cu persoanele afiliate

"(1) După intentarea procedurii de insolvabilitate, administratorul/ lichidatorul sau oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni (inclusiv acţiuni reconvenţionale) în vederea anulării actelor juridice încheiate de debitor în ultimii 2 ani precedenţi înaintării cererii introductive, dacă acestea sunt în dauna intereselor creditorilor, cu următoarele persoane:

a) cu un asociat în comandită sau cu un asociat care deţine cel puţin 20% din capitalul social al debitorului, atunci când debitorul este societate în comandită sau societate în nume colectiv;

b) cu un asociat (acţionar) care deţine cel puţin 20% din capitalul social al debitorului, atunci când debitorul este societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;

c) cu o persoană care se încadrează în prevederile art.247 alin.(1);

d) cu un coproprietar – asupra unui bun comun indivizibil;

e) cu administratorul sau lichidatorul;

f) cu soţul, rudele şi afinii de gradul întâi şi doi ai persoanei fizice care cade sub incidenţa lit.a)–e), cu soţul acestor rude şi afini;

g) cu persoana juridică în care persoana fizică care cade sub incidenţa lit.a)–e) şi/sau persoanele afiliate acesteia fie deţin mai mult de 20% din capitalul social sau din drepturile de vot, fie sunt membri ai organului de conducere.

(2) Persoana îndreptăţită poate invoca anulabilitatea actului juridic pentru temeiurile prevăzute la alin.(1) în termen de 6 luni de la data în care a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulabilităţii, dar nu mai târziu de 12 luni de la intentarea procedurii de insolvabilitate.

(3) Actele juridice menţionate la alin.(1) sunt prezumate, până la proba contrară, a fi în dauna intereselor creditorilor.

(4) Hotărârea privind admiterea sau respingerea cererii de declarare a nulităţii actelor juridice menţionate la alin.(1) poate fi atacată cu recurs de participanţii la proces.

(5) În cazul în care administratorul/lichidatorul nu-şi dă acordul, în termenul indicat de creditor, pentru înaintarea de către creditor a acţiunii în anulare conform prezentului articol, creditorul poate cere instanţei de insolvabilitate autorizarea înaintării acţiunii în anulare, cu trecerea cheltuielilor de judecată în contul cheltuielilor procesului de insolvabilitate.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei susţine că normele contestate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Autorul menţionează că textul "a litigiilor ce ţin de masa debitoare" din articolul 5 alin.(2) din Legea contestată este incert, deoarece nu stabileşte la ce categorii de litigii face referinţă: de menţinere a masei debitoare sau de întregire a masei debitoare? În acest caz, instanţa de insolvabilitate va dobândi o competenţă exclusivă pentru toate litigiile în care una dintre părţi este o persoană juridică insolvabilă.

12. Autorul menţionează că cuvântul "poate" se referă la dreptul justiţiabilului de a alege instanţa în care poate să formuleze o acţiune, după caz instanţa de drept comun sau instanţa de insolvabilitate. Prin urmare, acest cuvânt se referă la dreptul discreţionar procesual civil al persoanei de a formula o acţiune. În acest caz, persoana juridică insolvabilă a formulat o acţiune referitoare la un contract încheiat anterior intentării insolvabilităţii în instanţa de drept comun, deoarece litigiul nu se referă la masa debitoare. Ulterior, instanţa a strămutat cauza civilă la instanţa de insolvabilitate pe baza normelor contestate. Această strămutare a reprezentat un abuz permis de cuvântul "poate" conţinut în articolele 104 şi 105 din Legea insolvabilităţii. Astfel, instanţele de judecată îşi declină competenţele în mod nejustificat.

13. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 16, 20 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl Oleg Iovu, administratorul de insolvabilitate al S.R.L. "Comalion LCA", în dosarul nr.2i-83-10/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "a litigiilor ce ţin de masa debitoare" din articolul 5 alin.(2), cuvântul "poate" din articolul 104 alin.(1) şi articolul 105 alin.(1) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea constată că textele criticate nu au constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

19. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

20. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 1 alin.(3), 4 şi 16 din Constituţie nu pot fi analizate în mod individual, ci pot interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea DCCnr.67 din 18 mai 2021, § 22; DCC nr.115 din 15 iulie 2021, § 19). Totodată, Curtea menţionează că pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, prevăzut de articolul 23 alin.(2) din Constituţie trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.118 din 13 octombrie 2020, § 22).

21. Curtea observă că autorul excepţiei menţionează că neclaritatea textelor contestate a condus la strămutarea cauzei din instanţa de drept comun în instanţa de insolvabilitate, iar acest fapt ar presupune o modificare a competenţei jurisdicţionale a instanţelor.

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că strămutarea nu este o procedură de soluţionare în fond a cauzei, ci o procedură specială, care ţine de buna administrare a justiţiei. Curtea subliniază că procedura de soluţionare a strămutării cauzei nu ia forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicţional, ci vizează o chestiune de administrare a actului de justiţie (DCC nr.109 din 10 octombrie 2019, § 17).

23. În acest context, Curtea menţionează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un cadru prestabilit de legislator, cu respectarea unor exigenţe. Mai mult, potrivit articolului 5 din Legea insolvabilităţii şi articolului 355 din Codul de procedură civilă, procesul de insolvabilitate se declanşează de către instanţă şi decurge sub supravegherea ei, iar actele instanţei de insolvabilitate pot fi contestate cu recurs în instanţa ierarhic superioară. Normele procedurale instituie condiţii pentru a preveni eventualele abuzuri de drept procedural şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.

24. Cu privire la contestarea cuvântului "poate" autorul consideră că acesta lasă la discreţia administratorului/lichidatorului sau a oricărui creditor care are un interes legitim posibilitatea depunerii unei acţiuni în instanţa de insolvabilitate sau în instanţa de drept comun. Curtea observă că prevederile contestate stabilesc că acţiunile de anulare a unor acte juridice încheiate cu persoane terţe se depun în instanţa de insolvabilitate. Curtea reţine că prevederile contestate stabilesc în mod clar instanţa competentă să judece acţiunile de anulare a unor acte juridice încheiate cu persoanele stabilite de lege. Prin urmare, Curtea consideră că articolul 20 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

25. De asemenea, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul afirmă o eventuală contradicţie între articolul 5 alin.(2) şi articolul 5 alin.(5) lit.g), precum şi cuvântul "poate" conţinut în articolele 104 şi 105 din Legea insolvabilităţii. Pretinsa incompatibilitate dintre două sau mai multe norme conţinute în aceeaşi lege sau în legi diferite nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.64 din 13 mai 2021, § 19).

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "a litigiilor ce ţin de masa debitoare" din articolul 5 alin.(2), cuvântului "poate" din articolul 104 alin.(1) şi din articolul 105 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl Oleg Iovu, administratorul de insolvabilitate al S.R.L. "Comalion LCA", în dosarul nr.2i-83-10/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.