Decizie nr.115 din 15.07.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare (evaluarea bunurilor sechestrate de către executorul judecătoresc)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare

(evaluarea bunurilor sechestrate de către

executorul judecătoresc)

nr. 115  din  15.07.2021

 (în vigoare 15.07.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art.153 din 06.08.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 20 mai 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 iulie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă" din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare, ridicată de dl Nicolae Galici, parte în dosarul nr.25-506/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Ecaterina Silivestru, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 14 septembrie 2020 debitorul Nicolae Galici a contestat în instanţă procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 8 septembrie 2020, emis în procedura de executare silită nr.073-964/20, pretinzând că executorul judecătoresc a stabilit greşit valoarea imobilului sechestrat prin procesul-verbal menţionat.

4. În şedinţa de judecată, dl Nicolae Galici a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unui text din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare, care stabileşte că evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă.

5. Prin încheierea sa din 30 aprilie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

Articolul 21

Executorul judecătoresc

"(1) Executorul judecătoresc este unica persoană autorizată să efectueze executarea silită a documentelor executorii.

[…]."

Articolul 22

Drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc

"(1) Executorul judecătoresc este în drept:

a) să emită acte procedurale în limitele competenţei prevăzute de lege;

[…]

l) să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vândă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate;

[…]

(2) Executorul judecătoresc este obligat să întreprindă măsurile prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor executorii şi să explice participanţilor la procesul de executare drepturile şi obligaţiile lor."

Articolul 74

Modalităţile de executare silită

"Executarea silită se efectuează prin:

c) urmărirea bunurilor debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri şi prin vânzarea sau administrarea lor silită;

[…]."

Articolul 117

Evaluarea bunurilor

"(1) Evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă. Executorul judecătoresc este obligat să înştiinţeze în scris părţile despre faptul determinării valorii bunurilor supuse sechestrului şi să explice dreptul acestora de a apela la un evaluator în cazul în care nu sunt de acord cu valoarea determinată de executor.

(2) Dacă evaluarea bunurilor este dificilă ori debitorul sau creditorul nu este de acord cu valoarea bunului determinată de executorul judecătoresc, acesta din urmă va antrena în evaluare un evaluator în domeniu.

(3) În cazul în care debitorul sau terţul împiedică accesul evaluatorului la bunul supus evaluării, debitorul sau terţul este lipsit de dreptul de a contesta valoarea stabilită a bunului, iar repararea prejudiciilor rezultate din eventuala diminuare a valorii poate fi pretinsă de la debitor sau terţ.

(4) În cazul în care nici o parte în procedura de executare nu contestă în termen preţul stabilit de executorul judecătoresc, evaluarea se prezumă a fi corectă şi definitivă.

(5) Cheltuielile de evaluare a bunurilor efectuată de evaluator le suportă persoana care a contestat valoarea determinată de executorul judecătoresc."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În argumentarea excepţiei, autorul susţine că textul "evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă" din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare îi încalcă dreptul la un proces echitabil şi la proprietate privată. Potrivit autorului excepţiei, prevederile legii referitoare la statutul executorului judecătoresc nu-i conferă executorului judecătoresc competenţa evaluării valorii bunurilor. De altfel, potrivit Legii privind activitatea de evaluare, doar evaluatorii şi întreprinderile de evaluare sunt abilitate cu competenţa evaluării bunurilor.

9. Autorul excepţiei precizează că executorul judecătoresc nu posedă cunoştinţe care să-i permită să evalueze bunurile, fapt care determină concluzia lipsei de obiectivitate a aprecierilor sale privind preţul unui bun. De altfel, în sensul Legii privind activitatea de evaluare, pot realiza activitatea de evaluare doar subiectele care posedă calificarea corespunzătoare şi care sunt certificaţi în acest domeniu.

10. În concluzie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dreptul executorului judecătoresc de a evalua bunuri fără a deţine calificarea corespunzătoare conduce la încălcarea dreptului său de proprietate, garantat de articolul 46 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, din moment ce textul contestat al articolului 117 alin.(1) din Codul de executare nu stabileşte cu o precizie suficientă atribuţiile executorului judecătoresc la evaluarea bunurilor, acesta încalcă şi principiul preeminenţei dreptului. În esenţă, autorul excepţiei afirmă încălcarea articolelor 1 alin.(3), 20, 23 alin.(2), 26 şi 46 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de executare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către debitor într-un proces din faţa instanţei de judecată (a se vedea § 4 supra), este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie textul "evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă" din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare.

15. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor prezentei sesizări.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect soluţionarea contestaţiei de anulare a procesului-verbal privind aplicarea sechestrului, care conţine menţiunea referitoare la valoarea de piaţă a bunurilor sechestrate. Curtea admite că instanţa de judecată va analiza temeinicia contestaţiei aplicând şi textul de lege contestat. Aşadar, textul de lege contestat ar putea fi aplicat în cauza în care a fost ridicată excepţia.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.24 din 2 martie 2020, § 18).

18. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate încalcă articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare] şi 46 alin.(1) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] din Constituţie.

19. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie nu poate fi analizat în mod individual, ci poate interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.19 din 24 septembrie 2019, § 16). Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 23 din Constituţie, Curtea precizează că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

20. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate invocate din perspectiva articolului 26 din Constituţie, care stabileşte dreptul la apărare, Curtea constată că autorul nu a formulat o critică veritabilă de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.33 din 19 martie 2020, § 31).

21. Curtea reţine că legislatorul i-a recunoscut executorului judecătoresc, prin textul contestat, competenţa evaluării bunurilor sechestrate în procedura de executare silită. Chiar dacă executorul judecătoresc este învestit cu o asemenea competenţă, Curtea constată că norma care o reglementează are o sferă de aplicare restrânsă, stabilind în mod limitativ atât cazurile, cât şi condiţiile în care executorul judecătoresc poate evalua bunurile sechestrate. Articolul 117 alineatul (1) din Codul de executare stabileşte, inter alia, că evaluarea se realizează la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă, iar dacă este necesar, executorul ar putea să antreneze fie un specialist, fie un expert, în condiţiile articolelor 56 şi 58 din Codul de executare, care să contribuie la evaluarea bunurilor sechestrate.

22. Curtea reţine că Codul de executare obligă executorul judecătoresc să notifice părţile despre determinarea valorii bunurilor sechestrate şi să le explice dreptul lor de a apela la un evaluator [articolul 117 alin.(1) teza a doua]. În cazul în care evaluarea bunurilor este dificilă ori debitorul sau creditorul nu este de acord cu valoarea bunului determinată de executorul judecătoresc, acesta din urmă va antrena în evaluare un evaluator în domeniu [articolul 117 alin.(2)]. De asemenea, Curtea constată că Codul de executare conţine şi alte mijloace de protecţie a intereselor patrimoniale ale părţilor în procedura de executare, stabilind, spre exemplu, că procesul-verbal de sechestrare a bunurilor poate fi contestat în instanţa de judecată în termen de şapte zile de la data întocmirii sau comunicării lui [articolul 118 alin.(5)].

23. Curtea Europeană a menţionat că, deşi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie nu stabileşte, în mod expres, obligaţii procedurale, dreptul naţional trebuie să-i ofere persoanei posibilitatea de a-şi prezenta cazul său în faţa unei autorităţi competente să se pronunţe în privinţa măsurii care îi afectează dreptul de proprietate (a se vedea Vrzić v. Croaţia, 12 iulie 2016, § 110). Sub acest aspect, Curtea Europeană a reţinut că articolul 1 al Protocolului nr.1 la Convenţie obligă statele contractante să instituie proceduri judiciare care implică garanţii procedurale suficiente şi care le permit, prin urmare, tribunalelor naţionale să hotărască în mod efectiv şi corect cu privire la orice litigii privind dreptul de proprietate dintre indivizi sau dintre indivizi şi stat (a se vedea Zagrebačka banka d.d. v. Croaţia, 12 decembrie 2013, § 267).

24. Curtea constată că astfel de exigenţe sunt prevăzute în dreptul naţional şi, aşa cum a fost menţionat supra la § 22, ele sunt apte să protejeze dreptul de proprietate privată al debitorului în procedura de executare silită. Prin urmare, Curtea respinge criticile de neconstituţionalitate invocate din perspectiva articolului 46 alin.(1) din Constituţie.

25. Curtea reţine că autorul excepţiei a invocat şi faptul că textul de lege contestat afectează caracterul echitabil al procedurii din faţa instanţei de judecată. Cu privire la acest aspect al sesizării, Curtea menţionează că nu întrevede cum este afectat caracterul echitabil al procedurii. Curtea observă că textul contestat nu-i neagă autorului excepţiei dreptul de a ataca în instanţa de judecată procesul-verbal de sechestru şi nici nu stabileşte condiţii care ar face ca procedurile să fie inechitabile. De altfel, în cadrul procedurii judecătoreşti, autorului îi sunt garantate atât posibilitatea de a prezenta probe privind netemeinicia procesului-verbal de sechestru, cât şi posibilitatea realizării elementelor dreptului său la un proces echitabil.

26. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "evaluarea bunurilor supuse sechestrului se efectuează de către executorul judecătoresc la preţurile medii de piaţă din localitatea respectivă" din articolul 117 alin.(1) din Codul de executare, ridicată de dl Nicolae Galici, parte în dosarul nr.25-506/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.