Decizie nr.64 din 26.09.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr.109g/2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 26 alin.(6) lit.b) din Legea privind partidele politice (finanţarea partidelor politice)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.109g/2016 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 26 alin.(6) lit.b)

din Legea privind partidele politice (finanţarea partidelor politice)

nr. 64  din  26.09.2016

 (în vigoare 26.09.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 347-352 art. 78 din 07.10.2016

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dl Igor DOLEA,

Dl Victor POPA,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 19 septembrie 2016,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 26 septembrie 2016 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(6) lit.b) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de Maia Sandu în dosarul nr.2-4325/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 19 septembrie 2016 de către judecătorul Mihai Murguleţ, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, se află acţiunea înaintată de E.L. împotriva partidului politic “Partidul Acţiune şi Solidaritate” cu privire la anularea refuzului acceptării donaţiei.

4. În data de 16 septembrie 2016, în cadrul şedinţei de judecată, preşedintele partidului politic “Partidul Acţiune şi Solidaritate”, Maia Sandu, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(6) lit.b) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

5. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării la adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

“(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

“(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

[…]”

7. Prevederile relevante ale Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (publicată în M. O., 2008, nr.42-44/119) sunt următoarele:

Articolul 26

Donaţiile

“[…]

(6) Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către:

a) cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani, cetăţenii limitaţi în capacitatea de exerciţiu sau declaraţi incapabili printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată;

b) persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova din veniturile obţinute din afara ţării;

c) cetăţenii străini, apatrizi, persoanele anonime sau cele care donează în numele unor terţi;

d) autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie;

e) persoanele juridice care, la data efectuării donaţiei, au datorii restante mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondul asigurărilor medicale obligatorii;

f) persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate;

g) alte state şi organizaţii internaţionale, inclusiv organizaţiile politice internaţionale;

h) organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere sau religioase.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298-XIII din 24 iulie 1997), sunt următoarele:

Articolul 11

Libertatea de întrunire şi de asociere

“1. Orice persoană are dreptul la libertate de întrunire paşnică şi la libertate de asociere, inclusiv a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei ori a drepturilor şi a libertăţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale să fie impuse exercitării acestor drepturi de către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat.”

Articolul 14

Interzicerea discriminării

“Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin normele contestate se încalcă principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor şi dreptul de asociere liberă în partide politice.

10. Autorul sesizării susţine că interdicţia donaţiilor din partea cetăţenilor Republicii Moldova din veniturile obţinute în afara ţării creează o situaţie discriminatorie între cetăţeni.

11. Totodată, autorul sesizării susţine că interdicţia impusă de norma criticată se răsfrânge şi asupra calităţii de membru de partid. Or, neachitarea cotizaţiilor sau a donaţiilor de către membrii de partid poate genera excluderea din partid.

12. Astfel, potrivit autorului sesizării, prevederile a căror neconstituţionalitate se invocă încalcă prevederile art.4, 8, 16 alin.(2), 41 alin.(1) din Constituţie, art.11, 14 din Convenţia Europeană şi art.1 din Protocolul nr.12 la Convenţia Europeană.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de Maia Sandu în dosarul nr.2-4325/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea statuează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. În acest sens, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate este un instrument de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicata doar în cadrul unui proces declanşat în instanţele de drept comun. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar ca un incident în cadrul examinării acţiunii principale. Acest principiu presupune faptul că acţiunea principală trebuie să aibă la bază un litigiu real, iar norma contestată urmează să aibă incidenţă asupra soluţionării cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.

18. În speţă, Curtea reţine că un membru al Partidului Acţiune şi Solidaritate a acţionat în instanţă Partidul Acţiune şi Solidaritate, pe motivul că partidul din care face parte nu acceptă o donaţie din partea sa.

19. Curtea reţine că obiectul acţiunii principale, aflat pe rolul instanţei de judecată, îl constituie obligarea unei persoane juridice să accepte o donaţie. Curtea menţionează că legislaţia civilă nu prevede posibilitatea obligării donatarului să accepte o donaţie, donaţia fiind un act juridic ce se încheie doar prin liberul consimţământ al părţilor. Curtea subliniază că nimeni nu poate fi obligat să accepte o donaţie, cu atât mai mult, aceasta nu o poate face instanţa de judecată.

20. Curtea reţine că din circumstanţele cauzei rezultă în mod clar faptul că între părţi, în esenţă, nu există un litigiu de natură civilă, donaţia fiind împiedicată de o normă legală, care instituie anumite interdicţii în materia finanţării partidelor politice. Prin urmare, acţiunea înaintată în instanţa de fond nu are la bază un litigiu real, ci a urmărit în mod evident scopul de a contesta la Curtea Constituţională prevederile art.26 alin.(6) lit.b) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

21. Ţinând cont de cele menţionate mai sus, Curtea constată că acţiunea înaintată în instanţa de judecată are caracter fictiv, scopul acesteia fiind de a solicita controlul constituţionalităţii art.26 alin.(6) lit.b) din Legea privind partidele politice, făcând uz de mecanismul excepţiei de neconstituţionalitate, fapt care contravine conceptului instituţiei excepţiei de neconstituţionalitate.

22. Curtea subliniază că, în lipsa unui litigiu real, excepţia de neconstituţionalitate comportă caracterul camuflat al unei actio popularis. Prin urmare, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentei speţe este abuzivă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(6) lit.b) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, ridicată de Maia Sandu în dosarul nr.2-4325/16, pendinte la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.