Decizie nr.7 din 23.01.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, a articolului 15 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi a articolului 18 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (evaluarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2024 pr8ivind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului II  din  Legea nr. 180 din 7 iulie 2023, a articolului 15 alin. (8) din

Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor

şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie

şi a articolului 18 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996

cu  privire la  Consiliul  Superior al  Magistraturii

(evaluarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie)

nr. 7  din  23.01.2025

 (în vigoare 23.01.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.100-103 art. 20 din 28.02.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 august 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 23 ianuarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, a articolului 15 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi a articolului 18 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dl avocat Ghenadie Bambuleac, în interesele dlui Anatolie Ţurcan, parte în dosarul 3-15/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul examinării sesizării, doamna judecătoare Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis admiterea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. La 8 iulie 2024, dl Anatolie Ţurcan a formulat în faţa Curţii Supreme de Justiţie o contestaţie împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la nepromovarea evaluării externe.

5. La 16 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a primit contestaţia pentru examinare şi a stabilit data examinării acesteia în şedinţă publică.

6. La 29 iulie 2024, dl avocat Ghenadie Bambuleac a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.

7. Printr-o Încheiere din 2 august 2024, un complet de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, format din dnele Stela Procopciuc şi Stella Bleşceaga şi dl Vladislav Gribincea, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

"Parlamentul are următoarele atribuţii de bază.

[...]

c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;

[...]."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.180 din 7 iulie 2023 pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

"[...]

Art.II. - Articolul 7 alineatul (1) din Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.117–118, art.192), cu modificările ulterioare, se interpretează după cum urmează:

în sensul literei d), membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu deţină şi nici să nu fi deţinut funcţia de deputat în Parlament sau de membru al Guvernului în Republica Moldova în ultimii 3 ani;

în sensul literei e), membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani.

[...]".

10. Prevederile relevante ale Legii nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

Articolul 15

Audierea

"[...]

(8) Recuzarea concomitentă a tuturor membrilor Comisiei de evaluare este interzisă."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 18

Recuzarea şi autorecuzarea

"(1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii nu poate participa la examinarea problemei şi urmează să fie recuzat dacă există împrejurări care exclud participarea lui la examinare sau împrejurări ce ar trezi îndoieli privind obiectivitatea lui. În cazul în care există astfel de împrejurări, membrul Consiliului este obligat să declare autorecuzarea.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

12. Autorul sesizării susţine că Legea nr.180 din 7 iulie 2023, care reprezintă un act normativ de interpretare a Legilor nr.26/2022 şi nr.65/2023, a completat, de fapt, prin articolul II una dintre condiţiile pe care trebuie să le întrunească membrii Comisiei de evaluare. La modul concret, legislatorul a interpretat criteriul de membru al unui partid politic în ultimii trei ani în sensul că se referă doar la calitatea de membru într-un partid politic din Republica Moldova în ultimii trei ani. Astfel, autorul consideră că legislatorul şi-a depăşit atribuţia reglementată de articolul 66 lit.c) din Constituţie, iar prevederea contestată din legea de interpretare este neconstituţională.

13. Totodată, în opinia autorului, membrii Comisiei de evaluare au fost desemnaţi contrar prevederilor legale. Mai mult, articolul 15 alin.(8) din Legea nr.65/2023 nu stabileşte motive pentru recuzarea membrului Comisiei de evaluare. Astfel, autorul consideră că este lipsit de dreptul la un tribunal instituit prin lege, pe care îl consideră aplicabil şi în cazul când e vorba de evaluare în faţa Comisiei de evaluare. De asemenea, în lipsa garanţiilor unui proces echitabil, autorul susţine că este încălcat şi articolul 28 în coroborare cu articolul 1 alin.(3) din Constituţie.

14. De asemenea, autorul susţine că articolul 18 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu recunoaşte alte motive pentru recuzarea sau autorecuzarea membrilor Consiliului, care le-ar putea pune în discuţie imparţialitatea. Aşadar, în opinia sa, norma este contrară articolelor 1 alin.(3), 20 şi 28 din Constituţie.

15. În fine, autorul consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 28 şi 66 lit.c) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, articolul 15 alin.(8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi articolul 18 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate sub aspectul criticilor avansate de autor.

20. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). În acest sens, Curtea va analiza aplicabilitatea prevederilor contestate la soluţionarea cauzelor de pe rolul Curţii Supreme de Justiţie.

21. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura de examinare a unei contestaţii împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la nepromovarea evaluării externe. Astfel, Curtea admite că prevederile contestate pot fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

22. În sesizare, autorul afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (statul Republica Moldova), 20 (accesul liber la justiţie) şi 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 66 lit.c) (atribuţiile de bază ale Parlamentului) din Constituţie.

23. Referitor la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea subliniază că acest articol comportă un caracter general şi nu poate reprezenta un reper individual şi separat (a se vedea DCC nr.79 din 4 iulie 2024, § 21).

24. Curtea reiterează că în cazul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia trebuie să demonstreze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.83 din 19 iulie 2024, § 24). Aşadar, Curtea va raporta fiecare normă contestată la dreptul fundamental pretins a fi încălcat, pentru a vedea dacă este demonstrată incidenţa dreptului respectiv.

25. Referitor la articolul 15 alin.(8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, autorul susţine că nu-i poate recuza pe membrii Comisiei de evaluare pentru că legea contestată nu prevede motive de recuzare sau de abţinere.

26. Curtea are în vedere rolul Comisiei de evaluare care nu este o autoritate publică în sensul prevederilor Codului administrativ. În linii generale, Comisia de evaluare colectează informaţiile relevante despre fiecare subiect evaluat, verifică aceste informaţii în sensul determinării corespunderii acestora criteriilor de integritate etică şi financiară, audiază subiectul evaluat în legătură cu informaţiile supuse verificării şi întocmeşte un raport de evaluare. Raportul Comisiei trebuie să fie motivat şi să conţină fapte relevante, motive şi propuneri privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către subiectul evaluat (articolul 16 alin.(1) din Legea nr.65/2023). Deşi legea nu prevede expres acest fapt, raportul Comisiei nu produce vreun efect juridic în privinţa subiectului evaluat. Raportul întocmit de Comisie este trimis Consiliului Superior al Magistraturii, care, la rândul său, are competenţa să-l accepte sau să-l respingă (a se vedea articolul 17 alin.(2) din Legea nr.65/2023). Autoritatea care decide cu privire la promovarea sau nepromovarea judecătorilor este Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel, aşa cum a menţionat Comisia de la Veneţia în opinia sa din 14 martie 2023, Comisia de evaluare are competenţe de investigare, iar raportul trimis către Consilii are caracter de recomandare (a se vedea CDL-AD(2023)005, §§ 6 şi 42), (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 143).

27. În acest sens, Curtea observă că Legea nr.65/2023 stabileşte că evaluarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie este efectuată, inter alia, în baza următoarelor principii: (i) independenţa Comisiei de evaluare; (ii) echitatea procedurii de evaluare (art.2 alin.(2)); "procedura de evaluare este stabilită de lege şi de regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare" (art.5 alin.(2)), precum şi că membrul comisiei de evaluare are obligaţia să nu desfăşoare activităţi care ar putea genera un conflict de interese şi acţiuni incompatibile cu calitatea de membru al Comisiei de evaluare şi să le declare în modul stabilit în regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare (articolul 10 alin.(1) lit.c)). În aplicarea coerentă a dispoziţiilor menţionate, articolul 10 § 1 din Regulamentul¹ de organizare şi funcţionare a comisiei de evaluare stabileşte că membrii comisiei de evaluare nu participă la activităţi care implică sau ar putea da naştere unui conflict de interese şi care sunt incompatibile cu calitatea de membru al Comisiei sau ar putea discredita Comisia sau ridica dubii cu privire la obiectivitatea acesteia.

____________________________

¹ https://cdn.prod.website-files.com/65dc9c889b671cd4987c7b51/660bc22e43cbaae3b1af2134_1.pdf 

28. De asemenea, Curtea are în vedere garanţiile aplicabile în faţa Comisiei de evaluare. Astfel, Legea prevede obligaţia notificării subiectului evaluării despre iniţierea procedurii de evaluare, dreptul subiectului evaluat de a-şi da demisia, de a avea acces la informaţiile acumulate de Comisie, de a prezenta probe, de a oferi explicaţii, în cadrul audierii, cu privire la dubiile comunicate, de a fi asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de evaluare, de a fi audiat în şedinţă închisă, de a nu se autoincrimina şi de a solicita recuzarea membrului comisiei de evaluare. De asemenea, comisia de evaluare trebuie să motiveze raportul de evaluare (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 146).

29. Totodată, Curtea reţine că lipsa unor motive sau circumstanţe concrete pentru recuzarea membrului comisiei de evaluare nu prezintă vreo problemă din perspectiva accesului liber la justiţie sau a dreptului la viaţa intimă şi privată. Dimpotrivă, această situaţie instituie o garanţie suplimentară pentru persoana vizată, i.e. de a cere recuzarea membrului comisiei de evaluare în cazurile în care poate argumenta şi proba că există motive sau circumstanţe care pun la îndoială imparţialitatea acestuia.

30. Mai mult, Curtea subliniază că noţiuni precum "imparţialitate" şi "conflicte de interese" sunt frecvent utilizate în legislaţia naţională şi internaţională, inclusiv în jurisprudenţa CEDO, fără a necesita o enumerare exhaustivă a circumstanţelor aplicabile. Acest cadru normativ flexibil permite interpretarea şi aplicarea prevederilor în funcţie de specificul fiecărui caz. Prin urmare, Curtea declară inadmisibil acest capăt al sesizării.

31. Referitor la articolul II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, Curtea observă că prin prevederile acestuia legislatorul a interpretat, inter alia, dispoziţia articolului 7 alin.(1) lit.e) din Legea nr.65/2023 şi a stabilit că "membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani".

32. Prin adoptarea Legii nr.180/2023 legislatorul a făcut uz de prerogativa sa constituţională prevăzută la articolul 66 lit.c), potrivit căreia Parlamentul interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor pe întregul teritoriu al ţării. Nimic din textul articolului II al Legii contestate nu poate fi interpretat în sensul că acesta ar restrânge în exerciţiu dreptul accesului liber la justiţie sau că ar atenta la viaţa privată a unui potenţial subiect al evaluării. Prin urmare, în acest capăt al sesizării, Curtea nu poate reţine incidenţa articolelor 20, 28 şi 66 lit.c) din Constituţie.

33. Referitor la articolul 18 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, autorul susţine că motivele de recuzare nu trebuie să se limiteze doar la împrejurări, ci şi la faptele care ar putea ridica îndoieli privind obiectivitatea membrului Consiliului Superior al Magistraturii.

34. În acest context, Curtea nu vede cum ar fi afectate articolele 20 şi 28 din Constituţie, de vreme ce recuzarea membrului Consiliului Superior al Magistraturii este admisă dacă există: i) împrejurări care exclud participarea lui la examinare sau ii) împrejurări ce ar trezi îndoieli privind obiectivitatea lui. Sensurile relevante ale termenului "împrejurări", inclusiv sinonimele acestui termen, sunt conţinute de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.

35. Totodată, Curtea observă că sub aparenţa unor critici referitoare la afectarea normelor constituţionale, autorul îşi manifestă dezacordul în privinţa evaluării sale. Astfel, autorul ridică, în acest caz, o problemă de aplicare şi interpretare a legii, chestiune care nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.86 din 25 iulie 2024, § 27).

36. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Având în vedere cele menţionate, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului II din Legea nr.180 din 7 iulie 2023, a articolului 15 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi a articolului 18 alin.(1) din Legea nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, ridicată de dl avocat Ghenadie Bambuleac, în interesele dlui Anatolie Ţurcan, parte în dosarul 3-15/2024, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.