Decizie nr.71 din 07.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.222g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023 (claritatea textului "şi alte sfere ale vieţii")
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.222g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a
textului "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu
privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023
(claritatea textului "şi alte sfere ale vieţii")
nr. 71 din 07.05.2026
(în vigoare 07.05.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 222-223 art. 89 din 27.05.2026
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA, judecători,
cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 octombrie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 7 mai 2026, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023, ridicată de dl Vasile Plevan, în dosarul nr.5r-6699/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Arina Ialanji, judecător de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele cauzei
3. Prin Ordonanţa procurorului Procuraturii Ialoveni din 4 mai 2016 s-a refuzat pornirea urmăririi penale pe un pretins caz de viol, din motivul lipsei faptului infracţiunii. Această ordonanţă a fost menţinută prin Ordonanţa procurorului ierarhic superior din 24 noiembrie 2017.
4. Prin încheierea judecătorului de instrucţie din 2 februarie 2018 au fost anulate ordonanţele menţionate supra şi s-a dispus reexaminarea plângerii pe faptul infracţiunii de viol.
5. La 15 februarie 2018 a fost începută urmărirea penală în baza articolului 171 alin.(2) lit.b1) [violul] din Codul penal, iar la 28 septembrie 2018 cauza a fost expediată cu rechizitoriu pentru examinare în instanţa de judecată.
6. Între timp, avocatul părţii vătămate a depus o plângere la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, prin care a solicitat constatarea discriminării pe criterii de dizabilitate şi gen în accesul liber la justiţie şi protecţia egală în faţa legii pe baza unor concluzii formulate în Ordonanţa procurorului din 4 mai 2016 cu privire la refuzul de a porni urmărirea penală.
7. La 6 martie 2018, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (în continuare Consiliul) a emis Decizia nr.04/18, prin care a constatat în acţiunile unor procurori existenţa discriminări pe criterii de dizabilitate şi de sex la instrumentarea procesului penal.
8. La 8 iunie 2022, dl Vasile Plevan s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (în continuarea Centrul) cu o plângere prin care a solicitat verificarea acţiunilor membrilor Consiliului care au emis Decizia nr.04/18.
9. Printr-o decizie din 9 septembrie 2022, Centrul a constatat comiterea de către dnii Ian Feldam şi Andrei Brighidin şi de către dnle Oxana Gumennaia şi Lucia Gavriliţă a contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul contravenţional (depăşirea atribuţiilor de serviciu) şi a dispus încetarea procesului din cauza expirării termenului de prescripţie de tragere la răspundere contravenţională.
10. Dnii Ian Feldam şi Andrei Brighidin şi dnele Oxana Gumennaia şi Lucia Gavriliţă au formulat o contestaţie împotriva deciziei Centrului.
11. În procesul examinării contestaţiei, dl Vasile Plevan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023.
12. Printr-o încheiere din 15 octombrie 2025, judecătorul cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
"[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normativ."
Articolul 26
Dreptul la apărare
"(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."
14. Prevederile relevante ale Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii sunt următoarele:
Articolul 1
Scopul legii şi domeniul de aplicare
"(1) Scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, origine naţională, etnică şi socială, statut social, cetăţenie, limbă, religie sau convingeri, vârstă, sex, identitate de gen, statut matrimonial, orientare sexuală, dizabilitate, stare de sănătate, statut HIV, opinie, apartenenţă politică, avere, naştere sau orice alt criteriu.
(2) Prevederile prezentei legi nu se extind asupra şi nu pot fi interpretate ca aducînd atingere:
a) căsătoriei liber consimţite dintre bărbat şi femeie;
b) raporturilor de adopţie;
c) cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile religioase."
Articolul 1
Scopul legii şi domeniul de aplicare
"(1) Scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vîrstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.
(2) Prevederile prezentei legi nu se extind asupra şi nu pot fi interpretate ca aducând atingere:
a) familiei care se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre bărbat şi femeie;
b) raporturilor de adopţie;
c) cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile religioase."
[În redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023]
Articolul 2
Noţiuni generale
"În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
discriminare – orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi, interese legitime şi beneficii ale persoanei sau ale unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile protejate, reale sau presupuse, în afară de cazul în care acestea se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, printr-un scop legitim şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt proporţionale, adecvate şi necesare;
[...]"
15. Prevederile relevante ale Legii nr.298 din 21 decembrie 2012 cu privire la activitatea Consiliului de egalitate sunt următoarele:
Secţiunea a 5-a
Examinarea plângerilor
"[…]
65. Decizia Consiliului este un act oficial şi produce efecte juridice de la data comunicării ei părţilor. Decizia poate fi contestată direct în instanţa de judecată de persoana care se consideră vătămată în drepturi, în modul şi în termenul prevăzut de Codul administrativ, fără respectarea procedurii prealabile."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
16. Autorul sesizării susţine că textul "şi alte sfere ale vieţii" din norma contestată este lipsit de claritate şi previzibilitate, nefiind clar dacă acesta se extinde şi asupra activităţii autorităţilor judecătoreşti, inclusiv asupra activităţii profesionale a procurorilor.
17. Totodată, autorul excepţiei apreciază că lipsa de claritate şi caracterul imprevizibil al textului contestat afectează în mod direct exercitarea dreptului său la apărare, independenţa procurorului şi dreptul la muncă.
18. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1, 20, 23, 26, 43, 124 şi 1251 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la asigurarea egalităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023, care nu a mai făcut obiect al controlului de neconstituţionalitate.
23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează contestaţia împotriva unei decizii a Centrului prin care procesul contravenţional a fost încetat. Curtea admite că instanţa de judecată va ţine cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de constituţionalitate.
24. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 15).
25. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 124 (Procuratura) şi 1251 (Consiliul Superior al Procurorilor) din Constituţie.
26. Curtea reiterează că articolul 1 alin.(3) din Constituţie, care se referă la principiul preeminenţei dreptului, are un caracter general şi poate fi invocat dacă se constată aplicabilitatea sa împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.149 din 30 septembrie 2021, § 85).
27. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 23 din Constituţie, autorul sesizării susţine că imprevizibilitatea prevederilor contestate afectează dreptul la un proces echitabil, sub aspectul imposibilităţii persoanei de a-şi pregăti o apărare efectivă şi de a anticipa criteriile de judecată.
28. Curtea notează că dreptul de acces liber la justiţie reclamă o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor (a se vedea HCC nr.20 din 26 septembrie 2024, § 66). În prezenta cauză, textul contestat nu instituie o condiţie de acces la instanţă şi nu limitează posibilitatea părţilor de a contesta actele relevante. Articolul 23 din Constituţie protejează dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. Acest articol nu-i impune legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept substanţial. Pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea reţine că formularea lor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară (a se vedea HCC nr.24 din 10 august 2021, § 38).
29. Cu titlu preliminar, Curtea subliniază că respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului (a se vedea articolul 16 alin.(1) din Constituţie). Potrivit alineatului (2) al aceluiaşi articol, toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
30. Curtea notează că, pe baza obligaţiilor pozitive care decurg din articolul 16 din Constituţie, Parlamentul a adoptat Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii. Prin acest act normativ s-a urmărit prevenirea şi combaterea discriminării, precum şi asigurarea egalităţii tuturor persoanelor aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova în sferele politică, economică, socială, culturală şi alte sfere ale vieţii, fără nici un fel de deosebire bazată pe criteriile protejate de lege (a se vedea articolul 1 alin.(1) din Legea 121 din 25 mai 2012).
31. Legea cu privire la asigurarea egalităţii garantează respectarea principiului nediscriminării şi al egalităţii în domeniile politic, economic, social şi cultural. Totodată, Curtea observă că enumerarea domeniilor prevăzute la articolul 1 alin.(1) din lege nu are un caracter exhaustiv, exigenţele principiului nediscriminării extinzându-se şi asupra altor domenii sau situaţii care vizează exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în diverse sfere ale vieţii sociale.
32. Prin urmare, Curtea reţine că textul "şi alte sfere ale vieţii" utilizată în norma contestată reprezintă o formulare legislativă cu caracter general, concepută să asigure aplicarea principiului egalităţii şi nediscriminării în toate domeniile relevante ale vieţii sociale. Această formulare nu afectează calitatea legii, pentru că scopul normei este de a preveni şi de a combate în general discriminarea ca fenomen.
33. Curtea observă că autorul excepţiei îi solicită Curţii să stabilească dacă textul contestat îi permite Consiliului să stabilească cazuri de discriminare în activitatea procesuală a procurorilor. Sub acest aspect, Curtea reţine că stabilirea domeniului de aplicare a textului contestat reprezintă o problemă de aplicare a legii. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.59 din 22 aprilie 2021, § 31; DCC nr.132 din 16 august 2021, § 42). De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (Rohlena v. Cehia [MC], 27 ianuarie 2015, § 50-51).
34. Referitor la incidenţa articolelor 26, 43, 124 şi 1251 din Constituţie, Curtea reţine că autorul sesizării nu a demonstrat că expresia criticată i-a afectat dreptul la apărare sau dreptul la muncă. Articolul 43 din Constituţie nu devine incident prin simpla invocare a calităţii profesionale de procuror, atât timp cât norma contestată nu reglementează raporturi de muncă, condiţii de exercitare a funcţiei, încetarea funcţiei sau garanţii salariale. De asemenea, articolele 124 şi 1251 din Constituţie nu transformă orice dispută privind competenţa unei autorităţi de a examina o plângere de discriminare într-o problemă de constituţionalitate.
35. Autorul sesizării şi-a exprimat, în realitate, dubiile cu privire la competenţa Consiliului de a aprecia, în cauza sa, pretinse fapte de discriminare în legătură cu activitatea procesuală a procurorului. Curtea reţine că criticile formulate de autor nu scot în evidenţă contrarietatea dintre prevederile contestate şi normele constituţionale invocate, ci pun în discuţie interferenţa principiului non-discriminării şi activitatea procesuală a procurorilor.
36. Având în vedere considerentele menţionate supra, Curtea reţine că sesizarea nu pune în discuţie o ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20, 26 şi 43 din Constituţie şi nici o afectare directă a garanţiilor constituţionale privind Procuratura şi Consiliul Superior al Procurorilor, prevăzute de articolele 124 şi 1251 din Constituţie.
37. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 1 şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.
38. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi alte sfere ale vieţii" din articolul 1 alin.(1) din Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, în redactarea anterioară Legii nr.2 din 2 februarie 2023, ridicată de dl Vasile Plevan, în dosarul nr.5r-6699/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.71. Chişinău, 7 mai 2026. | |