Decizie nr.73 din 14.05.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.92g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 337 din Codul de procedură penală (consemnarea declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.92g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 337 din

 Codul de procedură penală

(consemnarea declaraţiilor părţilor şi ale

martorilor în şedinţa de judecată)

nr. 73  din  14.05.2019

 (în vigoare 14.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 161 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 8 mai 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 14 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 337 din Codul de procedură penală, ridicată de către dna judecător Natalia Clevadî, în dosarul nr.1–1603/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 8 mai 2019, de către dna judecător Natalia Clevadî, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Vladislav Musteaţă şi a S.R.L. “Pro Imobil Grup” de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 244 alin.(2) lit.b) din Codul penal [evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor]. În susţinerea acuzării, procurorul a solicitat, între altele, audierea a 100 de martori.

4. Printr-o încheiere din 22 aprilie 2019, dna judecător Natalia Clevadî a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 337 din Codul de procedură penală şi a dispus trimiterea unei sesizări la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…].”

6. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 20

Desfăşurarea procesului penal în termen rezonabil

“(1) Urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile.

(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei penale sunt:

1) complexitatea cazului;

2) comportamentul participanţilor la proces;

3) conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată;

3¹) importanţa procesului pentru cel interesat;

4) vârsta de până la 18 ani a victimei.

(3) Urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest, precum şi minori, se fac de urgenţă şi în mod preferenţial.

(4) Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului – de către instanţa respectivă.

[…].”

Articolul 336

Procesul-verbal al şedinţei de judecată

“[…]

(2) Pentru a asigura plenitudinea procesului-verbal, în cadrul şedinţelor de judecată se utilizează mijloace de înregistrare audio şi/sau video ori alte mijloace tehnice. Utilizarea mijloacelor tehnice pentru înregistrarea şedinţei de judecată se consemnează în procesul-verbal.

[…].”

Articolul 337

Consemnarea declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată

“(1) Declaraţiile inculpatului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi ale martorilor în şedinţa de judecată se consemnează în scris de grefier ca documente separate care se anexează la procesul verbal. Declaraţia scrisă se citeşte de către grefier, iar dacă persoana care a depus-o cere, i se oferă posibilitatea să o citească. Dacă persoana care a depus declaraţia confirmă conţinutul ei, o semnează pe fiecare pagină şi la sfârşit. Dacă persoana care a depus declaraţia nu poate semna sau refuză să o semneze, despre aceasta se face menţiune în declaraţia consemnată, indicându-se motivele refuzului.

(2) Declaraţia scrisă se semnează de preşedintele şedinţei şi de grefier, precum şi de interpret în cazul în care acesta a participat la declaraţie.

(3) Dacă persoana care a depus declaraţia revine asupra vreuneia din declaraţiile sale anterioare sau face completări, rectificări sau precizări, acestea se consemnează şi se semnează în condiţiile prezentului articol.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

7. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că, potrivit articolului 337 din Codul de procedură penală, declaraţiile inculpatului, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi ale martorilor în şedinţa de judecată sunt consemnate în scris de către grefier ca documente separate care se anexează la procesul-verbal al şedinţei. Totuşi, grefierul nu face cursuri speciale de dactilografiere şi, de regulă, acesta nu reuşeşte să noteze declaraţiile participanţilor la proces în ziua în care acestea au fost date. Mai mult, instanţele de judecată nu sunt dotate cu dispozitive tehnice speciale care ar permite dactilografierea “automată” a declaraţiilor participanţilor la proces. Astfel, consemnarea în scris a declaraţiilor părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată, în special atunci când numărul acestora este mare, ar putea conduce la încălcarea celerităţii procesului penal şi ar dăuna actului de înfăptuire a justiţiei.

8. În consecinţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că declaraţiile participanţilor la proces trebuie notate nu în aceeaşi zi în care au fost făcute, ci în termen de trei zile după şedinţa de judecată, în baza înregistrării audio a şedinţei în discuţie.

9. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1, 16, 18, 20, 24 şi 25 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dna judecător Natalia Clevadî, în dosarul nr.1–1603/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 337 din Codul de procedură penală. Acest articol stabileşte, între altele, că declaraţiile inculpatului, ale părţii vătămate, ale părţii civile, ale părţii civilmente responsabile şi ale martorilor în şedinţa de judecată sunt consemnate în scris de către grefier ca documente separate care se anexează la procesul verbal al şedinţei.

14. Deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate a menţionat că prevederile contestate ar contraveni articolelor 1, 16, 18, 20, 24 şi 25 din Constituţie, în realitate acesta a formulat critici de neconstituţionalitate din perspectiva pretinsei încălcări a celerităţii procesului penal. Prin urmare, problema abordată în prezenta sesizare trebuie examinată prin prisma articolului 20 din Constituţie.

15. Celeritatea procesului judiciar trebuie privită într-un context mai general, al unei bune administrări a justiţiei.

16. Curtea notează că articolul 20 din Constituţie, împreună cu articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, îi garantează persoanei examinarea cauzei sale într-un termen rezonabil. În materie penală, acest drept urmăreşte ca persoana să nu fie subiectul unei acuzări pentru o perioadă îndelungată de timp. Perioada pentru care se aplică acest drept vizează ansamblul procedurilor în discuţie.

17. În vederea evaluării termenului rezonabil de desfăşurare a procesului penal, articolul 20 alin.(2) din Codul de procedură penală prevede următoarele criterii: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanţilor la proces; 3) conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată; 3¹) importanţa procesului pentru cel interesat; 4) vârsta de până la 18 ani a victimei.

18. Totodată, alineatul (3) al aceluiaşi articol stabileşte că urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest, precum şi minori, se fac de urgenţă şi în mod preferenţial.

19. Curtea reţine că respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către procuror, iar la judecarea cazului – de către instanţa de judecată.

20. Curtea Europeană a menţionat în jurisprudenţa sa că nerespectarea “termenului rezonabil” de judecare a cauzei ar putea pune în pericol eficienţa şi credibilitatea justiţiei (Scordino v. Italia (nr.1), [MC], 29 martie 2006, § 224).

21. În prezenta cauză, Curtea subliniază că numărul mare de martori trebuie luat în calcul la evaluarea termenului rezonabil. Totuşi, instanţa de judecată nu este obligată să cheme şi să audieze orice martor (Jorgic v. Germania [MC], 12 iulie 2007, § 82) indicat de către procuror sau de către apărător, mai ales atunci când acel martor nu va spune nimic nou, ci va reitera ceea ce au declarat şi alţi martori. În cazul Murtazaliyeva v. Rusia [MC], 18 decembrie 2018, § 158, Curtea Europeană a stabilit că cererea de a examina un martor trebuie să fie motivată în mod suficient, iar declaraţiile trebuie să fie pertinente pentru obiectul acuzaţiei, i. e. pentru “stabilirea adevărului” sau pentru “posibilitatea sa de a influenţa soluţia unui proces” ori “de a consolida în mod obiectiv poziţia apărării sau a acuzării”. Mai mult, decizia de a nu examina martorul trebuie să nu submineze caracterul echitabil general al procedurilor. Instanţelor de judecată le revine sarcina să aplice aceste principii în fiecare caz concret.

22. De asemenea, Curtea menţionează că lipsa cursurilor speciale de dactilografiere a declaraţiilor sau lipsa dispozitivelor tehnice pentru dactilografiere “automată” a declaraţiilor nu poate constitui un motiv pentru a constata neconstituţionalitatea prevederilor criticate. Aceste probleme ţin de implementarea legii, adică de capacitatea administrativă a autorităţilor.

23. Curtea reţine că declaraţiile inculpatului, ale părţii vătămate, ale părţii civile, ale părţii civilmente responsabile şi ale martorilor în şedinţa de judecată ar putea fi dactilografiate ulterior în baza înregistrării audio. Dispoziţiile contestate nu impun consemnarea în scris a declaraţiilor participanţilor la proces exact în ziua în care acestea au fost făcute.

24. În fine, legislatorului îi revine sarcina de a aprecia dacă ar trebui sau nu consemnate în scris declaraţiile părţilor şi ale martorilor în şedinţa de judecată, de vreme ce şedinţele de judecată se înregistrează audio, şi, în consecinţă, să facă modificările legislative corespunzătoare.

25. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 337 din Codul de procedură penală trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 337 din Codul de procedură penală, ridicată de către dna judecător Natalia Clevadî, în dosarul nr.1–1603/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.