BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Hotărâri

Decizie nr.74 din 12.06.2014 cu privire la monitorizarea buletinelor de ştiri la capitolul respectării drepturilor copiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
12.06.2014

CONSILIUL COORDONATOR
AL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la monitorizarea buletinelor de ştiri la capitolul respectării

drepturilor copiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare

nr. 74  din  12.06.2014

 (în vigoare 25.07.2014) 

Monitorul Oficial nr.209-216 art.1027 din 25.07.2014

* * *

"Prioritatea interesului superior al copilului", instituită legislativ prin Convenţia cu privire la drepturile copilului (adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la care Republica Moldova a aderat în anul 1990), obligă toţi actorii sociali să respecte şi să creeze condiţiile necesare aplicării drepturilor copilului în toate situaţiile, domeniile, indiferent de spaţiu sau timp. Asigurarea interesului superior al copilului în domeniul mass-media audiovizuală implică responsabilitatea celor trei factori decisivi: părinţi, producători de servicii media audiovizuale şi instituţii de reglementare. Pentru CCA promovarea "interesului superior al copilului" este o preocupare constantă şi una din activităţile prioritare.

Ţinând cont de dezvoltarea pieţei audiovizuale autohtone şi puterea de penetrare a televiziunii;

Având în vedere evoluţia cadrului normativ cu privire la protecţia copiilor şi drepturilor acestora în domeniul audiovizual:

• Legea cu privire la drepturile copilului nr.338 din 15.12.1994;

• Codul audiovizualului nr.260 din 27.07.2006;

• Decizia CCA nr.98 din 19 iulie 2012 cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecţiei copiilor (publicată în MO nr.177-180, art.nr.1080, din 24.08.2012);

• Decizia CCA nr.99 din 19 iulie 2012 cu privire la respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale (publicată în MO nr.177-180, art.nr.1081, din 24.08.2012);

• Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei nr.30 din 07.03.2013, în vigoare din 05.07.2013;

• Legea cu privire la publicitate nr.1227 din 27.06.1997;

• Convenţia Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră, Strasbourg, 5.V.1989 (ratificată prin Legea "Pentru ratificarea Convenţiei europene cu privire la televiziunea transfrontalieră" nr.1555, din 19.12.2002, publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 31.12.2002), art.7 alin.(2);

• Codul de conduită al radiodifuzorilor, adoptat prin Decizia CCA nr.127 din 26.12.2007 (publicat la 01.02.2008 în Monitorul Oficial nr.21-24), art.11, 14;

• Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova 2011 şi alte acte legislative;

Obligaţi, în calitate de autoritate publică, de a asigura condiţii pentru ca în domeniul audiovizualului copiii să fie trataţi cu respect şi demnitate, să-şi exercite dreptul de a-şi exprima opiniile şi ideile;

Conştienţi de necesitatea de a conjuga eforturile tuturor structurilor în vederea garantării "interesului superior al copilului",

CCA consideră oportună derularea unui proiect de colaborare cu Asociaţia Presei Independente şi UNICEF în vederea evaluării respectării drepturilor copilului şi aplicării normelor legale în domeniul audiovizualului. În acest scop se propune realizarea unei sesiuni de monitorizare a principalelor buletine de ştiri de la cîteva posturi de televiziune pe o perioadă de trei luni.

Criteriile de selectare a instituţiilor mass-media supuse monitorizării:

1. gradul de acoperire a teritoriului naţional;

2. ponderea emisiunilor de ştiri în grila de emisie conform concepţiei generale a serviciilor de programe;

3. rezultatele evaluărilor şi monitorizărilor anterioare cu privire la respectarea art.6 din Codul audiovizualului;

4. orele de prime-time (de maximă audienţă).

Lista posturilor monitorizate:

1. Moldova 1

2. Prime

3. PRO TV CHIŞINĂU

4. TV 7

5. PUBLIKA TV

6. Jurnal TV

În conformitate cu prevederile Codului audiovizualului nr.260-XVI din 27.07.2006, Statutului CCA, aprobat prin Hotărîrea nr.433-XVI din 28.12.2006 a Parlamentului Republicii Moldova, deciziilor CCA nr.98 şi 99 din 19 iulie 2012 şi Legii cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei nr.30 din 07.03.2013, în vigoare din 05.07.2013, Consiliul Coordonator al Audiovizualului

DECIDE:

PREŞEDINTELE
CONSILIULUI COORDONATOR

AL AUDIOVIZUALULUI
Marian POCAZNOI
Nr.74. Chişinău, 12 iunie 2014.

Anexa nr.1

METODOLOGIA MONITORIZĂRII

Metodologia elaborată este destinată monitorizării programelor audiovizuale pentru a evalua modul în care este respectată legislaţia Republicii Moldova cu privire la asigurarea drepturilor copilului şi protecţiei copiilor.

Legea nr.30 din 07.03.2013 cu privire la protecţia copiilor de impactul negativ al informaţiilor publice în special, precum şi cadrul normativ naţional şi internaţional cu privire la protecţia copiilor conţin o serie de prevederi care vizează riscurile legate de cele două ipostaze principale în care copiii relaţionează cu mass-media:

• copilul protagonist al unei producţii media, participant la emisiuni radio şi TV;

• copilul consumator, expus la un conţinut mediatic.

Procedura de monitorizare se va desfăşura pe cele două registre situaţionale şi va evalua respectarea prevederilor legale pe cele două componente.

Atît Legea cu privire la protecţia copiilor de impactul negativ al informaţiilor publice (în continuare Legea nr.30 din 07.03.2013), cît şi Decizia CCA nr.98 din 19 iulie 2012 cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecţiei copiilor (în continuare Decizia CCA nr.98) conţin dispoziţii ce urmează a fi respectate la realizarea emisiunilor de ştiri: "Programele de ştiri şi de actualităţi se supun cerinţelor de protecţie a copiilor şi vizionării în familie" (art.5 alin.(4) din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.7 din Decizia CCA nr.98).

Cele două situaţii-cheie şi condiţiile impuse prin lege programelor de ştiri au determinat eşantionarea şi delimitarea obiectului monitorizării:

• unităţile de context – principalul buletin de ştiri din prime-time şi cel difuzat după ora 22.00 (în cazul în care acesta nu este difuzat şi în reluare);

• unităţile de înregistrare şi de analiză calitativă:

- reportajele şi materialele în care sînt vizaţi copiii;

- reportajele care conţin informaţie cu impact negativ asupra copiilor.

Eşantionul monitorizat va cuprinde principalul buletin de ştiri din prime-time şi buletinul difuzat după ora 22.00 (în cazul în care acesta nu este dat în reluare).

Metodologia de monitorizare va îmbina metodele calitative cu cele cantitative, acordînd prioritate celor calitative: analiza de conţinut şi studiul de caz. Indicatorii şi categoriile ce urmează a fi cuantificate şi tabelate de operatori sînt stabilite conform obligaţiilor instituite în sarcina radiodifuzorilor prin cadrul normativ.

I. Participarea la emisiuni radio şi TV, copilul protagonist al unui produs media

Participarea copiilor în cadrul unui program media este justificată şi necesară în vederea respectării şi asigurării dreptului copilului de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte (art.12 din Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului).

Principiile şi condiţiile de participare a copiilor la emisiuni radio şi TV sînt stipulate în articolele 2 şi 4 din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi în Decizia CCA nr.99 din 19 iulie 2012 cu privire la respectarea drepturilor şi protecţia copilului în programele audiovizuale (în continuare Decizia CCA nr.99).

Interdicţiile stabilite prin aceste acte normative vizează două categorii de mesaje jurnalistice:

• divulgarea datelor de identitate ale copiilor aflaţi în situaţii de risc sau în context negativ (art.4 din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.3, 7 din Decizia CCA nr.99);

• discriminarea sau orice referire defavorabilă pe criterii de origine etnică, naţionalitate, rasă, religie sau dizabilitate (art.4 alin.(2) lit.c) din Legea nr.30 din 07.03.2013); art.4. din Decizia CCA nr.99).

Discriminarea este interzisă expres prin art.6 alin.(1) din Codul audiovizualului: "Radiodifuzorului îi este interzisă difuzarea de programe care conţin orice formă de incitare la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex". Astfel, "divulgarea datelor de identitate" şi "discriminarea" vor fi principalele variabile. Operatorii vor viziona reportajele şi vor stabili dacă aceste interdicţii au fost sau nu respectate, marcînd în tabel valorile, respectiv: "interdicţie respectată"/"interdicţie încălcată". În cazul identificării abaterilor prin "divulgarea identităţii", operatorii vor indica şi procedeul folosit: "divulgarea datelor verbale sau grafice" sau/şi "divulgarea imaginilor video şi foto".

În atenţia operatorilor de monitorizare vor fi situaţiile în care se pot afla copiii reflectaţi în subiectele mass-media şi care sînt prevăzute de dispoziţiile Legea nr.30 din 07.03.2013 şi Deciziei CCA nr.99:

1. copil bănuit, acuzat ori condamnat pentru săvîrşirea unei infracţiuni sau contravenţii, dacă acesta nu se ascunde de organele de drept ori de instanţele judecătoreşti, sau ale unui copil care este victima unei infracţiuni ori contravenţii (art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.10, 11 din Decizia CCA nr.99);

2. copil care fie şi-a provocat leziuni corporale ori a încercat să o facă, fie s-a sinucis ori a făcut o tentativă de sinucidere (art.4 alin.(1) lit.b) din Legea nr.30 din 07.03.2013); copil implicat în acte de autovătămare corporală de orice natură, inclusiv în tentative de suicid sau în sinucideri (art.4 alin.(2) lit.e) din Legea nr.30 din 07.03.2013); art.7 din Decizia CCA nr.99);

3. copil infectat cu HIV sau bolnav de SIDA (art.4 alin.(2) lit.e) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.8 din Decizia CCA nr.99);

4. copil în contextul unor fenomene sociale negative (art.4 alin.(1) lit.c) din Legea nr.30 din 07.03.2013; copii implicaţi în situaţii cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, abuz sexual, abuz fizic sau psihic, dispute familiale, sinucideri, consum de droguri, abuz de alcool etc.), inclusiv în calitate de victime sau martori (art.4 alin.(2) lit.d) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7 din Decizia CCA nr.99); copil decedat (art.4 alin.(2) lit.a) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.3 din Decizia CCA nr.99).

În baza acestor prevederi a fost elaborată Lista de coduri pentru situaţiile care necesită asigurarea protecţiei copiilor în cadrul emisiunilor şi alte ipostaze în care aceştia sînt reflectaţi:

1. Cr – bănuit/acuzat, delincvent, din categoria de risc (art.4. alin.(1) lit.a) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7, 11 din Decizia CCA nr.99);

2. CVas – victimă abuz sexual (art.4. alin.(2) lit.d) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7 din Decizia CCA nr.99);

3. CS – suicid/tentative (art.4 alin.(1) lit.b) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7 din Decizia CCA nr.99);

4. CbH – bolnav HIV (art.4 lit.f) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.8 din Decizia CCA nr.99);

5. CB – bolnav (copiii cu arsuri sau alte maladii);

6. Cdr – situaţie de suferinţă, situaţii jenante sau dificile, situaţii de context negativ (divorţ, părinţi săraci, alcoolici, situaţii dificile) (art.4 din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7 din Decizia CCA nr.99);

7. Cds – discriminat pe motiv de rasă, etnie, religie, limbă, condiţie socială etc. (art.6 alin.(1) din Codul audiovizualului; art.4 alin.(2) lit.c) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.4. din Decizia CCA nr.99);

8. Cv – victimă (art.4 alin.(2) lit.d) Legea nr.30 din 07.03.2013; art.7, 9 din Decizia CCA nr.99);

9. Cm – copiii care apar doar ca imagine de fundal sau pentru a ilustra un reportaj;

10. Co – care exprimă o opinie (art.12. Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului; art.2 din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.1, 2 din Decizia CCA nr.99).

Principiile de bază privind reflectarea copiilor în mass-media, formulate în art.2 din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi în art.1, 2, 7 din Decizia CCA nr.99, condiţionează activitatea jurnaliştilor în funcţie de interesul superior al copilului – factorul determinant în alegerea formatului şi conţinutului materialelor din buletinele de ştiri. Pentru a evalua tematica reportajelor şi măsura în care scopul acestora urmăreşte interesul superior al copilului a fost elaborată lista codurilor tematice.

Lista codurilor tematice pentru materialele jurnalistice în care sînt reflectaţi copiii:

1. ACS – scopuri caritabile sau apel la caritate şi solidaritate;

2. AF – Acţiuni filantropice;

3. TS – Tentativă de suicid sau suicid;

4. AS – Abuz sexual;

5. V – Violenţă verbală, psihică sau fizică;

6. AD – consum de alcool sau droguri;

7. ID – infracţiuni, delicte, fraude, cazuri de încălcare a ordinii publice;

8. M – maladii şi afecţiuni de sănătate;

9. S – sărăcie şi alte condiţii sociale defavorabile (divorţ, alcoolism etc.);

10. Sdr – situaţii de suferinţă, context dramatic sau jenant, situaţii de risc sau pericol pentru viaţă sau sănătate, alte situaţii-limită;

11. E – educaţie, instruire, dezvoltare armonioasă;

12. PG – subiecte legate de distracţii şi probleme de interes general.

13. ALT – altele.

Una dintre măsurile de asigurare a protecţiei copiilor în relaţiile cu reprezentanţii mass-media prevăzute de lege este acordul părinţilor. Aşadar, divulgarea identităţii copiilor se admite în situaţiile în care se acţionează în interesul superior al copilului şi cu acordul părinţilor sau tutorilor legali: art.4 alin.(2) lit.d) din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.6, 7 din Decizia CCA nr.99. Pentru a evalua respectarea acestor prevederi, în tabelul de monitorizare a fost inclus indicatorul "părinţi/tutori". Alături de acest indicator au mai fost incluşi "specialiştii" şi "reprezentanţii instituţiilor publice abilitate" pe domeniul de competenţă. Necesitatea includerii acestor categorii este dictată de responsabilitatea ce le revine în asigurarea protecţiei şi respectării drepturilor copiilor, prevăzută şi de dispoziţiile legale: art.2. din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.11 din Decizia CCA nr.99.

În cazul depistării abaterilor, operatorii vor indica, la rubrica Comentarii, contextul în care s-a produs abaterea şi articolul din lege. Unele prevederi legale care nu au fost incluse în tabel vor fi analizate individual, de exemplu situaţiile prevăzute în:

Totodată, în cazul constatării unor abateri grave, vor fi efectuate studii de caz.

II. Expunerea la un conţinut mediatic, copilul-consumator

Cel de al doilea aspect al monitorizării vizează respectarea de către radiodifuzori a prevederilor legale cu privire la protecţia copiilor faţă de expunerea acestora la un conţinut mediatic care le-ar afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală. Dispoziţiile legale conţin interdicţii şi limitări. Codul audiovizualului din Republica Moldova stabileşte expres la art.6 alin.(2): "Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie, violenţă exagerată sau limbaj licenţios".

Articolul 5 din Legea cu privire la protecţia copiilor de impactul negativ al informaţiilor publice stabileşte condiţiile în care este limitată răspândirea informaţiei cu impact negativ asupra copiilor, precum şi Decizia CCA nr.98 din 19 iulie 2012 cu privire la clasificarea programelor audiovizuale în scopul protecţiei copiilor instituie obligativitatea radiodifuzorilor "de a pune la dispoziţia publicului informaţii suficiente privind intervalul orar de difuzare, recomandările şi avertizările acustice şi vizuale, astfel încît programele vizionate sau ascultate în familie ori numai de către copii să nu afecteze dezvoltarea fizică, mentală sau morală a acestora".

Codificarea este efectuată pentru variabilele ce corespund unor restricţii precise:

• obligativitatea avertizării verbale în cazul difuzării unor imagini cu impact negativ (art.5 alin.(4) din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.7 din Decizia CCA nr.98: "În cazul difuzării unor scene de violenţă sau cu impact emoţional negativ, avertizarea verbală a publicului este obligatorie");

• interdicţia de a repeta scenele violente (art.5 alin.(4) din Legea nr.30 din 07.03.2013 şi art.7 din Decizia CCA nr.98: "Mijloacele de informare în masă nu pot prezenta scene de violenţă în mod repetat în cadrul aceleiaşi producţii audiovizuale").

Aceste condiţii vizează câteva categorii de conţinut interzise sau limitate pentru care au fost stabilite codurile respective:

1. SV – scenele de violenţă fizică sau verbală (art.3 alin.(1) lit.a) din Legea nr.30 din 07.03.2013, art.6 lit.a) din Decizia CCA nr.98);

2. SM – imagini cu execuţii, corpuri mutilate, cadavre (art.3 alin.(1) lit.c) din Legea nr.30 din 07.03.2013);

3. DS – descrierea mijloacelor sau circumstanţelor suicidului (art.6 alin.(1) din Codul audiovizualului; art.3 alin.(1) lit.g) din Legea nr.30 din 07.03.2013);

4. SO – limbaj licenţios şi gesturi indecente obscene (art.3 alin.(1) lit.m) din Legea nr.30 din 07.03.2013; art.6 lit.b) din Decizia CCA nr.98);

5. D – discriminare (art.6 alin.(1) din Codul audiovizualului; art.3 alin.(3) din Legea nr.30 din 07.03.2013);

6. DD – detalii privind consumul de droguri (art.5 din Decizia CCA nr.98).

7. AC – accidente şi catastrofe;

8. OC – omoruri, crime.

Datele colectate vor fi supuse unei analize cantitative pentru a stabili:

• Numărul şi timpul total de ştiri care au drept participanţi copiii, raportat la numărul şi timpul total al programului;

• Numărul ştirilor care reflectă copiii în situaţii de risc sau în context vulnerabil (jenant, de suferinţă, negativ);

• Numărul şi timpul total al ştirilor care vizează mediul şi condiţiile de viaţă, interesele şi preocupările copiilor şi sînt realizate în interesul superior al copilului;

• Numărul ştirilor realizate cu respectarea legislaţiei cu privire la protecţia copiilor;

• Numărul ştirilor realizate cu abateri de la legislaţia cu privire la protecţia copiilor.

Datele colectate vor fi supuse unei analize calitative pentru a stabili:

• În ce măsură se respectă cadrul normativ în vigoare cu privire la protecţia copiilor în raport cu mass-media;

• Care prevederi legale sînt încălcate cel mai des, care condiţii cu privire la reflectarea copiilor sînt neglijate de realizatorii de ştiri;

• Categoria celor mai frecvente abateri;

• Care sînt temele abordate cel mai des de jurnalişti în raport cu copiii;

• În care situaţii vulnerabilitatea copiilor în raport cu realizatorii mass-media este evidentă;

• În ce fel de materiale se face cel mai des recurs la opinia specialiştilor şi reprezentanţilor instituţiilor responsabile;

• Ce fel de materiale jurnalistice despre copii au prioritate în buletinele de ştiri;

• Care procedee jurnalistice interzise sînt utilizate;

• Care este frecvenţa ştirilor cu scene sau imagini şocante şi care este temeiul care justifică difuzarea acestora;

• Dacă se atestă deosebiri în ceea ce priveşte difuzarea informaţiilor cu un conţinut şocant în buletinele de ştiri din prime-time şi cele difuzate după ora 22.00.