Decizie nr.75 din 21.05.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.94g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 335 alin.(1) din Codul penal (abuzul de serviciu în domeniul privat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.94g/2019 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 335 alin.(1) din Codul penal

(abuzul de serviciu în domeniul privat)

nr. 75  din  21.05.2019

 (în vigoare 21.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 230-237 art. 163 din 19.07.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 16 mai 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 21 mai 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova, ridicată de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr.1–1238/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională pe 16 mai 2019 de către dl judecător Denis Guzun din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Vasile Lesnic de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 335 alin.(1) din Codul penal [Abuzul de serviciu în domeniul privat].

4. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Vasile Nicoară a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal şi a articolului 291 din Codul de procedură penală.

5. Prin încheierea din 15 mai 2019, instanţa de judecată a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate doar în partea prevederilor contestate din articolul 335 alin.(1) din Codul penal şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării ei.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

7. Prevederile relevante al Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 327

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu

“(1) Folosirea intenţionată de către o persoană publică a situaţiei de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile […] drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[…].”

Articolul 335

Abuzul de serviciu

“(1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie a situaţiei de serviciu, a bunurilor organizaţiei în interes material, în alte interese personale sau în interesul terţilor, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

[…].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că textul “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal nu este suficient de previzibil pentru subiecţii cărora li se adresează, în măsura în care aceştia să-şi poată adapta conduita pentru a respecta legea penală.

9. Potrivit autorului excepţiei, în vederea asigurării respectării principiului legalităţii incriminării, textul “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal ar trebui interpretat prin raportare la atribuţiile de serviciu prevăzute de lege în cazul subiecţilor enumeraţi de articolul 335 alin.(1) din Codul penal. Altfel spus, atunci când o persoană este acuzată de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 335 alin.(1) din Codul penal, trebuie să se facă trimitere la legea care îi conferă subiectului infracţiunii atribuţia de serviciu pretins a fi fost folosită în mod abuziv.

10. Aşadar, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat contravine articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr.1–1238/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituite.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal, astfel cum se menţionează în încheierea instanţei de judecată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul solicită declararea neconstituţionalităţii textului de lege criticat făcând referire, în motivarea sesizării, la soluţia adoptată de Curte în Hotărârea nr.33 din 7 decembrie 2017, prin care textul “a situaţiei de serviciu” din alineatul (1) al articolului 327 din Codul penal a fost recunoscut constituţional, în măsura în care se referă la atribuţiile de serviciu acordate prin lege persoanei publice. Astfel, autorul excepţiei a pretins că textul de lege de la articolul 327 din Codul penal, care a fost recunoscut constituţional sub conditione, este similar cu textul de lege criticat în prezenta cauză.

16. Cu titlu preliminar, Curtea menţionează că în jurisprudenţa Curţii Europene s-a menţionat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conţinutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum şi de numărul şi de statutul destinatarilor săi (Kononov v. Latvia [MC], 17 mai 2010, § 235).

17. Cu privire la sfera şi statutul destinatarilor săi, Curtea constată că subiect al infracţiunii prevăzute de articolul 327 din Codul penal poate fi o persoană publică. Altfel spus, această normă incriminează abuzul de serviciu în sfera publică.

18. Totuşi, în cazul infracţiunii prevăzute de articolul 335, subiect al infracţiunii poate fi o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizaţie. Cu alte cuvinte, această infracţiune poate fi comisă doar în cadrul unor relaţii de drept privat.

19. Aşadar, având în vedere sfera de incidenţă a textului contestat, Curtea consideră, în mod rezonabil, că acesta nu se poate bucura de o precizie absolută. Sub acest aspect, Curtea Europeană a menţionat că persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudenţă mai mare în cadrul activităţii lor şi este de aşteptat ca acestea să-şi asume riscurile inerente activităţii lor. De exemplu, Curtea Europeană a reţinut că dacă managerul unui supermarket ar fi beneficiat de asistenţă juridică adecvată, el ar fi putut realiza că risca, în mod real, o condamnare pentru vânzarea ilegală a produselor medicinale (Cantoni v. Franţa, 15 noiembrie 1996, § 35). De asemenea, Curtea Europeană a ajuns la o concluzie similară în cazul unui manager al unei companii de vânzare a suplimentelor nutritive pentru comercializarea unui produs care conţinea un aditiv interzis (Ooms v. Franţa (dec.), 25 septembrie 2008).

20. De asemenea, Curtea menţionează că, spre deosebire de atribuţiile de serviciu ale persoanei publice, care pot fi stabilite de către legislator prin legi organice, în cazul atribuţiilor persoanelor care gestionează sau lucrează pentru entităţi private ar fi, practic, imposibilă enumerarea prin lege, având în vedere multitudinea obiectelor de activitate care pot fi desfăşurate de aceste entităţi.

21. Prin urmare, ţine de competenţa instanţelor de judecată să interpreteze, în mod rezonabil, întinderea noţiunii de situaţie de serviciu în contextul abuzului de serviciu incriminat de articolul 335 din Codul penal.

22. Totuşi, Curtea subliniază faptul că, deşi ţine de competenţa instanţelor de judecată să interpreteze şi să clarifice normele legale penale, acestea nu sunt îndreptăţite să recurgă la o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale. O asemenea abordare este interzisă de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană. În consecinţă, cerinţa interpretării stricte a normei penale urmăreşte protecţia persoanei împotriva arbitrarului (a se vedea DCC nr.126 din 15 noiembrie 2018, § 20–21).

23. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “a situaţiei de serviciu” din articolul 335 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova, ridicată de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr.1–1238/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.