Decizie nr.76 din 01.06.2021 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.42g/2021 şi nr.43g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 173 alin.(2), a textului "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3) şi a articolelor 185 alin.(4), 267 şi 268 din Codul de procedură civilă

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.42g/2021 şi nr.43g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 173 alin. (2), a textului "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară

nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin. (3) şi a articolelor

185 alin. (4), 267 şi 268 din Codul de procedură civilă

nr. 76  din  01.06.2021

 (în vigoare 01.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-157 art.106 din 25.06.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate pe 26 februarie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi:

– articolul 173 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

– textul "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3) din Codul de procedură civilă;

– articolul 185 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în partea privării de posibilitatea de a solicita scoaterea cererii de pe rol după epuizarea etapei de pregătire a examinării cauzei;

– articolele 267 şi 268 din Codul de procedură civilă, în partea omisiunii de a reglementa clar şi accesibil procedura şi consecinţele refuzului instanţei de judecată de a scoate cererea de pe rol, inclusiv dreptul de a contesta imediat acest refuz.

2. La baza sesizărilor stă o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de dl avocat Sergiu Radu, în interesele dnei Tatiana Barbanoi, pârâtă în dosarul nr.2-1831/2019, şi, respectiv, în interesele dlui Ştefan Ciorici, pârât în dosarul nr.2-1833/2019, ambele pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

3. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dna judecător Veronica Cupcea din cadrul Judecătoriei Orhei, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea acestora într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, fiindu-i atribuit numărul 42g/2021.

A. Circumstanţele litigiilor principale

1. Circumstanţele cauzei civile nr.2-1831/2019

5. Pe 25 octombrie 2019, "Orhei-Vin" S.A. (aflată în procedura de reorganizare) a depus la Judecătoria Orhei, sediul central, o cerere de chemare în judecată împotriva dnei Tatiana Barbanoi, prin care a solicitat evacuarea dnei Tatiana Barbanoi şi a membrilor familiei sale, a bunurilor personale dintr-un imobil situat în satul Pelivan, raionul Orhei, fără acordarea unui alt spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

6. În procesul examinării cauzei, dl avocat Sergiu Radu a formulat, în interesele dnei Tatiana Barbanoi, o cerere reconvenţională, care a fost restituită prin Încheierea Judecătoriei Orhei, sediul central, din 3 februarie 2021.

7. În şedinţa de judecată din 15 februarie 2021, dl avocat Sergiu Radu a formulat, în interesele dnei Tatiana Barbanoi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 173 alin.(2), a textului "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3) şi a articolelor 185 alin.(4), 267 şi 268 din Codul de procedură civilă.

8. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

2. Circumstanţele cauzei civile nr.2-1833/2019

9. Pe 25 octombrie 2019, "Orhei-Vin" S.A. (aflată în procedura de reorganizare) a depus la Judecătoria Orhei, sediul central, o cerere de chemare în judecată împotriva dlui Ştefan Ciorici şi dnei Tamara Ciorici, prin care a solicitat evacuarea pârâţilor şi a membrilor familiei lor, a bunurilor personale dintr-un imobil situat în satul Pelivan, raionul Orhei, fără acordarea unui alt spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

10. În şedinţa de judecată din 15 februarie 2021, dl avocat Sergiu Radu a formulat, în interesele dlui Ştefan Ciorici, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 173 alin.(2), a textului "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3) şi a articolelor 185 alin.(4), 267 şi 268 din Codul de procedură civilă.

11. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]".

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

13. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 172

Intentarea acţiunii reconvenţionale

"(1) Până la începerea dezbaterilor judiciare, pârâtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acţiune reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială.

(2) Intentarea acţiunii reconvenţionale se face conform regulilor generale de intentare a acţiunii. Dispoziţiile privind administrarea probelor se aplică în mod corespunzător."

Articolul 173

Condiţiile primirii acţiunii reconvenţionale

"(1) Judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională dacă:

a) aceasta urmăreşte compensarea pretenţiei iniţiale;

b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;

c) ea şi acţiunea iniţială sunt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.

(2) Dacă, în cazurile menţionate la alin.(1) lit.a) şi c), se constată că numai acţiunea principală poate fi judecată, instanţa o judecă separat.

(3) Dacă cererea depusă ca reconvenţională nu se încadrează în niciun temei prevăzut la alin.(1) din prezentul articol sau este depusă peste termenul stabilit la art.172, instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs, cu posibilitatea depunerii acesteia în condiţii generale."

Articolul 185

Actele judecătorului de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare

"[…]

(4) Participanţii la proces, doar în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, pot solicita, sub sancţiunea decăderii din acest drept, încetarea procesului în temeiul art.265 lit. a), c¹), e), g) şi h) sau scoaterea cererii de pe rol în temeiul art.267 lit.a), c), e) şi h)."

Articolul 267

Temeiurile scoaterii cererii de pe rol

"Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:

a) reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, inclusiv prin mediere;

b) cererea a fost depusă de o persoană care, în cauza civilă respectivă, nu are capacitate de exerciţiu al drepturilor procedurale civile;

c) cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită;

d) litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta;

e) există o convenţie de arbitraj prin care părţile decid să soluţioneze litigiul pe cale arbitrală, iar pârâtul în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în judecată;

f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea cauzei în absenţa lor;

g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sunt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea cauzei în absenţa sa, iar pârâtul nu solicită soluţionarea cauzei în fond;

h) soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţământul soţiei în timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător;

i) persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) şi art.73 alin.(3), nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant;

j) persoanele indicate la art.72 şi 73 au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă;

k) instanţa a amânat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de instanţă;

k¹) în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare se constată că reclamantul nu a achitat taxa de stat în cuantumul prevăzut de lege;

l) la examinarea cauzei în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti;

l¹) părţile au solicitat examinarea cauzei de către judecata arbitrală, în condiţiile legii;

m) în alte cazuri prevăzute de lege."

Articolul 268

Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol

"(1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească. În ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267.

(2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.

(3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

(4) La cererea reclamantului sau a pârâtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. Cererea privind anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol se soluţionează în baza dosarului şi a materialelor anexate la cerere, fără citarea participanţilor la proces. Instanţa care examinează cererea poate dispune citarea participanţilor la proces pentru a se pronunţa cu privire la respectiva cerere.

(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate

14. În argumentarea sesizărilor, autorul acestora susţine că articolul 173 alineatele (2)-(3) din Codul de procedură civilă facilitează doar interesele reclamantului şi îl dezavantajează pe pârât, pentru că pârâtul nu are pârghii procedurale pentru a-şi apăra poziţia sa. Prin urmare, nu există posibilitatea de a examina concomitent cererea de chemare în judecată formulată de reclamant şi acţiunea reconvenţională înaintată de pârât. Aceste prevederi lasă la marja discreţionară a instanţei de judecată acceptarea acţiunii reconvenţionale.

15. Autorul sesizărilor menţionează că prevederile articolelor 267 şi 268 din Codul de procedură civilă nu reglementează clar şi accesibil procedura şi consecinţele refuzului instanţei de judecată de a scoate cererea de pe rol, inclusiv dreptul de a contesta imediat acest refuz. Astfel, imprevizibilitatea prevederilor contestate îi limitează persoanei garanţiile prevăzute de Constituţie.

16. Potrivit autorului sesizărilor, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 16, 22, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicate de reprezentantul părţilor în proces (a se vedea § 2 supra), sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 173 alin.(2), textul "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3), articolul 185 alin.(4), în partea privării de posibilitatea de a solicita scoaterea cererii de pe rol după epuizarea etapei de pregătire a examinării cauzei, articolele 267 şi 268 din Codul de procedură civilă, în partea omisiunii de a reglementa clar şi accesibil procedura şi consecinţele refuzului instanţei de judecată de a scoate cererea de pe rol, inclusiv dreptul de a contesta imediat acest refuz.

21. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma criticilor invocate de autorul sesizărilor.

22. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze civile care au ca obiect examinarea unor cereri de chemare în judecată privind evacuarea persoanelor şi a bunurilor personale dintr-un imobil, fără acordarea unui alt spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată (a se vedea § 5 şi § 8 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate în cauzele pe care le examinează.

23. Sub acest aspect, Curtea observă că autorul sesizărilor a invocat articolele 16 [egalitatea], 22 [neretroactivitatea legii], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie, fără a oferi argumente care să demonstreze caracterul neconstituţional al prevederilor contestate. Aşadar, Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

24. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să expună normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă între norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea, în acest sens, DCC nr.116 din 13 octombrie 2020, § 22; DCC nr.158 din 22 decembrie 2020, § 27; DCC nr.27 din 16 februarie 2021, § 19).

25. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.156 din 22 decembrie 2020, § 16; DCC nr.27 din 16 februarie 2021, § 17; DCC nr.33 din 25 martie 2021, § 37).

26. Mai mult, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate îşi exprimă, prin argumentele invocate, dezacordul cu felul în care au fost interpretate şi aplicate prevederile contestate în cauzele respective. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.6 din 11 ianuarie 2021, § 26; DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 47).

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 173 alin.(2), a textului "instanţa o restituie părţii printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de recurs" din articolul 173 alin.(3) şi a articolelor 185 alin.(4), 267 şi 268 din Codul de procedură civilă, ridicate de către dl avocat Sergiu Radu, în interesele dnei Tatiana Barbanoi, pârâtă în dosarul nr.2-1831/2019, şi, respectiv, în interesele dlui Ştefan Ciorici, pârât în dosarul nr.2-1833/2019, ambele pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.