Decizie nr.79 din 14.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.264a/2025 pentru controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.420 din 31 octombrie 2025 şi nr.468 din 10 decembrie 2025 (instituirea funcţiei de emisar special)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.264a/2025 pentru controlul constituţionalităţii

Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr.420 din 31 octombrie 2025

şi nr. 468  din  10 decembrie 2025

(instituirea funcţiei de emisar special)

nr. 79  din  14.05.2026

 (în vigoare 14.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 224-226 art. 95 din 28.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională pe 19 decembrie 2025, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de către dna Diana Caraman şi dnii Igor Dodon, Gaik Vartanean şi Vasile Costiuc, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.420 din 31 octombrie 2025 privind desemnarea dlui Nicolae Popescu în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene şi parteneriate strategice şi a Decretului nr.468 din 10 decembrie 2025 privind desemnarea dlui Dorin Recean în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare şi rezilienţă.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 88

Alte atribuţii

"Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

[…]

d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

[…]."

4. Prevederile Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.420 din 31 octombrie 2025 sunt următoarele:

"Art.1. - Domnul Nicolae POPESCU se desemnează, de la data de 10 noiembrie 2025, în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene şi parteneriate strategice.

Art.2. - Emisarul special va îndeplini atribuţiile în baza mandatului din anexă."

5. Prevederile Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.468 din 10 decembrie 2025 sunt următoarele:

"Art.1. - Domnul Dorin RECEAN se desemnează în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare şi rezilienţă.

Art.2. - Emisarul special îşi va îndeplini atribuţiile în baza mandatului din anexă.

Art.3. – Prezentul decret intră în vigoare la data semnării."

6. Prevederile Regulamentului Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.411 din 21 octombrie 2025, sunt următoarele:

"Art.18. - (1) În vederea realizării atribuţiilor constituţionale ale Preşedintelui Republicii Moldova şi promovării intereselor statului în domenii specifice, Preşedintele desemnează, prin decret, emisari speciali pentru îndeplinirea unor misiuni speciale.

(2) Emisarul special acţionează în numele şi din însărcinarea directă a Preşedintelui Republicii Moldova, în limitele mandatului conferit de acesta.

(3) Emisarul special reprezintă Preşedintele Republicii Moldova în relaţiile cu autorităţile publice din ţară şi din străinătate, cu organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare, precum şi cu alte persoane juridice sau fizice, în limitele mandatului conferit.

(4) Emisarul special nu deţine calitatea de personal al Cabinetului Preşedintelui Republicii Moldova şi îşi desfăşoară activitatea cu titlu gratuit.

(5) În exercitarea mandatului, emisarul special are obligaţia de a respecta Constituţia Republicii Moldova, actele normative, precum şi dispoziţiile Preşedintelui Republicii Moldova.

(6) Mandatul emisarului special încetează prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.

(7) Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova ţine evidenţa emisarilor speciali şi asigură suportul logistic necesar desfăşurării activităţii acestora.

[Art.18 în redacţia Decretului Preşedintelui nr.419-X din 31.10.2025, în vigoare din 31.10.2025]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

7. Autorii sesizării afirmă că prin Decretul nr.420 din 31 octombrie 2025 Preşedintele Republicii Moldova a instituit funcţia de emisar special pentru afaceri europene şi parteneriate strategice, iar prin Decretul nr.468 din 10 decembrie 2025 – funcţia de emisar special pentru dezvoltare şi rezilienţă, fără ca aceste funcţii să fie prevăzute expres în Constituţie sau într-un act normativ cu forţă juridică superioară. Ei susţin că asemenea funcţii publice nu pot fi create prin decrete prezidenţiale.

8. În acest sens, autorii susţin că nici Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, nici Legea nr.80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi nici Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nu prevăd funcţia de "emisar special", fapt care ar demonstra lipsa bazei legale pentru instituirea acesteia.

9. Autorii sesizării subliniază că, potrivit Constituţiei, atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova sunt stabilite în mod limitativ şi nicio dispoziţie constituţională nu-i acordă dreptul de a crea funcţii noi cu caracter politico-administrativ, cu competenţe în domeniul politicii externe, al dezvoltării sau al rezilienţei statului, în afara cadrului legal adoptat de Parlament.

10. De asemenea, autorii susţin că baza juridică a acestor funcţii se regăseşte într-un Regulament al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, aprobat prin decret prezidenţial, fapt contrar principiului legalităţii, pentru că un regulament nu poate crea norme primare şi nu poate institui funcţii publice noi, ci poate doar să detalieze aplicarea legii.

11. Autorii evidenţiază că atribuţiile acordate emisarilor speciali – reprezentarea statului în plan internaţional, cooperarea cu autorităţi publice, coordonarea politicilor strategice şi promovarea intereselor Republicii Moldova – sunt competenţe specifice executivului. Ei consideră că este încălcat principiul separaţiei puterilor în stat prin extinderea nejustificată a rolului Preşedintelui Republicii Moldova.

12. În opinia autorilor, instituirea acestor funcţii prin acte infra-legale creează riscul eludării controlului parlamentar asupra organizării autorităţilor publice şi asupra cheltuielilor bugetare aferente, afectând astfel principiile statului de drept şi supremaţiei Constituţiei.

13. În consecinţă, autorii sesizării susţin că Decretele nr.420 din 31 octombrie 2025 şi nr.468 din 10 decembrie 2025 au fost emise cu încălcarea articolelor 1 alin.(3), 6, 7 şi 88 din Constituţia Republicii Moldova.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării nr.264a/2025, Curtea constată următoarele.

15. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Curtea exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii decretelor Preşedintelui Republicii Moldova.

16. Curtea observă că autorii contestă două decrete prezidenţiale cu caracter individual.

17. Curtea a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa că nu orice act cu caracter individual emis de o autoritate constituţională intră, per se, în sfera controlului de constituţionalitate, această competenţă fiind limitată la actele care privesc funcţii de rang constituţional care au un rol fundamental pentru ordinea juridică constituţională.

18. Astfel, prin Decizia nr.126 din 28 noiembrie 2019, Curtea a reţinut că hotărârile Parlamentului cu caracter individual care produc efecte juridice concrete constituie acte administrative individuale, iar criticile ce vizează conformitatea acestora cu legislaţia infraconstituţională reprezintă chestiuni de legalitate, care excedează controlului de constituţionalitate şi ţin de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Curtea a subliniat că, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, există remedii judiciare efective pentru contestarea unor asemenea acte, fapt care exclude intervenţia Curţii Constituţionale în lipsa unei probleme veritabile de ordin constituţional. În consecinţă, Curtea a conchis că sesizările care urmăresc, în esenţă, verificarea modului de aplicare a legii prin acte administrative individuale nu întrunesc condiţiile de admisibilitate, întrucât controlul Curţii vizează exclusiv conformitatea actelor cu Constituţia, nu legalitatea lor (a se vedea §§ 24-26 din decizia menţionată).

19. Într-un alt caz care a stat la baza Deciziei nr.149 din 30 septembrie 2021, Curtea a examinat o sesizare privind controlul constituţionalităţii unui decret al Preşedintelui Republicii Moldova prin care fusese constatată încetarea de drept a mandatului unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Curtea a reţinut că intervenţia sa este justificată pentru că decretul contestat privea componenţa unei autorităţi cu rol constituţional, respectiv Consiliul Superior al Procurorilor (a se vedea § 42 din decizia menţionată).

20. Aceste considerente sunt valabile şi pentru prezenta cauză. Decretele Preşedintelui Republicii Moldova nr.420 din 31 octombrie 2025 şi nr.468 din 10 decembrie 2025, care constituie obiecte ale sesizării, au caracter individual şi vizează desemnarea unor emisari speciali. Aceste funcţii nu sunt stabilite de Constituţie şi nu au un rol fundamental în ordinea constituţională a statului. Prin urmare, Curtea nu poate declanşa controlul de constituţionalitate al acestor Decrete, deoarece chestiunile sesizate de autorii sesizării ţin de legalitatea actelor administrative.

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) litera a), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.a), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea pentru controlul constituţionalităţii Decretului nr.420 din 31 octombrie 2025 privind desemnarea domnului Nicolae Popescu în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene şi parteneriate strategice şi a Decretului nr.468 din 10 decembrie 2025 privind desemnarea domnului Dorin Recean în funcţia de emisar special al Preşedintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare şi rezilienţă, depusă de către dna Diana Caraman şi d-nii Igor Dodon, Gaik Vartanean şi Vasile Costiuc.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.