Decizie nr.80 din 06.09.2017 de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2017 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din alin.(1) şi a alin.(2) din art.869 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (nulitatea dobânzilor excesive în contractele de împrumut)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2017 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din alin.(1) şi a alin.(2)

din art.869 din Codul civil al Republicii Moldova

nr.1107-XV din 6 iunie 2002

(nulitatea dobânzilor excesive în contractele de împrumut)

nr. 80  din  06.09.2017

 (în vigoare 06.09.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 434-439 art. 142 din 15.12.2017

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Tudor PANŢÎRU, preşedinte,

Dl Aurel BĂIEŞU,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 24 iulie 2017,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 septembrie 2017 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei” din alineatul (1) şi a prevederilor alineatului (2) din articolul 869 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002, ridicată de avocatul Corneliu Vlad, în dosarul nr.2-3240/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 24 iulie 2017 de către judecătorul Veronica Jomiru-Niculiţă din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, se află acţiunea înaintată de O.S. împotriva L.Z. cu privire la încasarea sumei împrumutului şi a dobânzii aferente.

4. În referinţa înaintată, avocatul pârâtei a invocat că prin contract s-a stabilit o dobândă nerezonabilă faţă de rata de bază a Băncii Naţionale şi a solicitat, în temeiul art.869 alin.(2) din Codul civil, recunoaşterea nulităţii dobânzii în partea care depăşeşte rata de bază a Băncii Naţionale.

5. În şedinţa de judecată, avocatul reclamantului, Corneliu Vlad, a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la §1 din prezenta decizie.

6. Prin încheierea din 13 iulie 2017, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

“(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]”

8. Prevederile relevante ale Codului civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 (M. O., 2002, nr.82-86, art.661) sunt următoarele:

Articolul 667

Libertatea contractului

“(1) Părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor. Dacă, în scopul protecţiei intereselor prioritare ale societăţii sau ale unui individ, efectele unui contract depind de încuviinţarea autorităţilor statului, limitările şi condiţionările trebuie reglementate prin lege.

[…]”

Articolul 869

Dobânda în baza contractului de împrumut

“(1) În baza contractului de împrumut, părţile pot prevedea şi plata unei dobânzi, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei.

(2) Înţelegerea asupra dobânzii prin care se încalcă dispoziţia alin.(1) este nulă.

[…]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că legislaţia civilă este întemeiată pe recunoaşterea libertăţii contractuale şi inadmisibilităţii imixtiunii în afacerile private. Astfel, autorul menţionează că plafonarea prin lege a cuantumului dobânzilor la contractele de împrumut limitează voinţa participanţilor la raporturile civile, contrar principiului libertăţii contractuale.

10. De asemenea, autorul susţine că prevederile contestate nu urmăresc un scop legitim, aducând atingere dreptului de proprietate al creditorului.

11. Autorul recunoaşte necesitatea unor asemenea reglementări în ipoteza când o parte a raportului contractual este un agent economic profesionist, nu însă şi în cazul când ambele părţi ale contractului sunt persoane fizice.

12. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 20, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocatul Corneliu Vlad, în dosarul nr.2-3240/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

17. Curtea observă că autorul excepţiei solicită controlul constituţionalităţii textului “care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei” din alineatul (1) şi a alineatului (2) din articolul 869 din Codul civil al Republicii Moldova, prin prisma articolelor 20, 46 şi 54 din Constituţie.

18. Referitor la pretinsa încălcare a art.20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie, Curtea constată lipsa unei legături de cauzalitate între prevederile acestui articol şi prevederile contestate. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că o prevedere legală poate constitui obiect al jurisdicţiei constituţionale doar în cazul în care normele constituţionale invocate au incidenţă asupra normelor contestate.

19. În ceea ce priveşte critica normelor contestate sub aspectul încălcării dreptului de proprietate prin limitarea legală a cuantumului dobânzilor la contractele de împrumut, Curtea Europeană a precizat în jurisprudenţa sa că noţiunea de “bunuri” poate acoperi atât “bunurile actuale”, cât şi valorile patrimoniale, înţelegându-se prin aceasta creanţele în virtutea cărora reclamantul poate pretinde că are cel puţin o “speranţă legitimă” de a obţine exerciţiul efectiv al unui drept de proprietate.

20. Referitor la noţiunea de “speranţă legitimă”, Curtea Europeană a stabilit că o creanţă poate fi considerată o “valoare patrimonială” doar atunci când are o bază suficientă în dreptul intern (cauza Kopecky v. Slovacia, hotărârea din 28 septembrie 2004, §52).

21. În speţă, dispoziţiile contestate stabilesc în mod clar nulitatea dobânzii la contractul de împrumut care nu se află într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, nu se poate reţine o speranţă legitimă de a obţine dobânda care depăşeşte în mod esenţial rata de bază a Băncii Naţionale.

22. Cu referire la alegaţiile autorului, potrivit cărora plafonarea prin lege a cuantumului dobânzilor contravine principiului libertăţii contractuale, Curtea observă că acest principiu este dezvoltat de art.667 din Codul civil, care stabileşte că părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele normelor imperative de drept, contracte şi pot stabili conţinutul lor.

23. În acest context, Curtea subliniază că libertatea contractuală poate fi valorificată numai în cadrul legal, cu respectarea unor limite rezonabile, impuse de raţiuni de ocrotire a unor interese publice şi private legitime.

24. Totodată, Curtea reţine că limitarea cuantumului dobânzilor la contractele de împrumut este un mecanism uzual de reglementare în sistemele de drept europene. Astfel, o analiză a reglementării contractului de împrumut în dreptul european arată că majoritatea statelor europene au stabilit o valoare maximă a dobânzilor, care este raportată la rata de bază a băncilor naţionale, în scopul evitării şi contracarării cămătăriei.

25. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi urmează a fi respinsă ca fiind vădit nefondată.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate:

- a textului “care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei” din alineatul (1) al articolului 869;

- a alineatului (2) din articolul 869 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002,

ridicată de avocatul Corneliu Vlad, în dosarul nr.2-3240/2017, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.