Decizie nr.82 din 17.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.96a/2024 privind controlul constituţionalităţii articolelor 8 şi 24 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului (regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada suspendării din funcţia de judecător în legătură cu începerea urmăririi penale în privinţa persoanei care ocupă această funcţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a  sesizării nr. 96a/2024 privind  controlul  constituţionalităţii

articolelor 8 şi 24 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului

(regimul juridic al incompatibilităţilor în perioada suspendării din funcţia

de judecător în legătură cu începerea urmăririi penale în privinţa

persoanei care ocupă această funcţie)

nr. 82  din  17.07.2025

 (în vigoare 17.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 409-412 art. 102 din 31.07.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 24 aprilie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) şi 25 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Consiliul Superior al Magistraturii îi solicită Curţii să exercite controlul de constituţionalitate al articolelor 8 şi 24 din Legea privind statutul judecătorului.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"[…]

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 8

Restricţiile de serviciu ale judecătorului

"(1) Funcţia de judecător este incompatibilă cu:

a) orice altă funcţie sau activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie şi în organele colegiale din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

b) mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administraţiei publice locale;

c) activitatea de întreprinzător, desfăşurată personal sau prin intermediul unui terţ;

d) calitatea de membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale.

(2) Judecătorul poate colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-i interzis ca în studiile, articolele şi intervenţiile sale să se pronunţe cu privire la problemele curente de politică internă.

(3) Judecătorul nu este în drept să prezinte reprezentanţilor mass-media informaţii despre cauzele aflate în procedură de examinare în instanţa judecătorească decât prin intermediul persoanei responsabile pentru relaţiile cu mass-media.

(3¹) Este interzisă comunicarea judecătorilor cu participanţii la proces sau cu alte persoane, inclusiv cu persoane cu funcţii de demnitate publică, dacă o astfel de comunicare este legată de dosarul aflat în procedura judecătorului şi are loc în alt mod decât cel prevăzut de regulile de procedură. Comunicarea este interzisă din momentul de înregistrare a dosarului în instanţa de judecată şi până la emiterea hotărârii irevocabile privind dosarul. Orice comunicare în afara şedinţelor de judecată se face în scris şi se anexează obligatoriu la dosar.

(3²) Judecătorului îi este interzis:

a) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, cu excepţia situaţiilor stabilite în Codul de etică şi de conduită profesională al judecătorului;

b) să fie membru al unui partid politic sau să desfăşoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detaşării din funcţie.

(4) Judecătorul care a fost ales în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, a fost ales deputat în Parlament, consilier în autoritatea administraţiei publice locale sau a fost numit membru al Guvernului, în termen de 30 de zile de la data validării/acceptării mandatului, depune cerere de demisie în condiţiile articolului 26. În cazul în care judecătorul nu depune cerere de demisie, după expirarea termenului de 30 de zile acesta este eliberat de drept din funcţia de judecător.

[Articolul 8 alineatul (3²) a fost completat prin Legea nr.226 din 31 iulie 2024, în vigoare din 5 septembrie 2024.]

Articolul 24

Suspendarea din funcţie

"(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:

a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă;

b) este recunoscut absent fără veste prin hotărâre judecătorească definitivă;

c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea publică sau autoritatea administraţiei publice locale;

d) i se acordă concediu de maternitate şi pentru îngrijirea copilului pe un termen de până la 3 ani.

(1¹) Judecătorul este suspendat de drept din funcţie până la eliberarea sa din funcţie dacă:

a) evaluarea performanţelor sale a eşuat – din ziua adoptării hotărârii corespunzătoare a Colegiului pentru selecţia şi evaluarea judecătorilor;

b) colegiul disciplinar a propus eliberarea din funcţie, iar suspendarea acestuia este proporţională cu situaţia care a stat la baza ei. La solicitarea judecătorului, Consiliul Superior al Magistraturii poate amâna suspendarea până la examinarea propunerii de eliberare din funcţie;

c) este numit în funcţia de judecător la Curtea Constituţională sau la o instanţă judecătorească internaţională.

(2) În cazul suspendării din funcţie a judecătorului, salariul acestuia se plăteşte în condiţiile legii.

(3) Suspendarea din funcţie a judecătorului din cauzele enumerate la alin.(1), cu excepţia lit.a), nu atrage anularea inviolabilităţii personale şi a garanţiilor materiale şi sociale.

(4) În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), dacă nu a fost probată vinovăţia judecătorului sau a fost pronunţată o hotărâre de achitare ori de încetare a procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru suspendarea sa din funcţie în baza alin.(1¹), suspendarea din funcţie încetează şi judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior.

(4¹) Pe perioada suspendării din funcţie, în temeiul prevăzut la alin.(1) lit.a), judecătorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), c) şi d), în partea ce ţine de exercitarea unei funcţii sau activităţi în sectorul privat. Această perioadă nu constituie vechime în funcţia de judecător."

[Articolul 24 alineatul (4¹) a fost completat prin Legea nr.155 din 19 iunie 2025, în vigoare din 4 iulie 2025.]

(5) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), la expirarea termenului pentru care judecătorul a fost suspendat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia de judecător pe care a deţinut-o până la suspendare sau, cu consimţământul judecătorului, i se acordă o altă funcţie de judecător echivalentă.

(6) Hotărârea privind suspendarea din funcţie a judecătorului, adoptată în temeiul alin.(1), poate fi atacată în Curtea Supremă de Justiţie în condiţiile legii."

[Articolul 24 alineatul (1¹) a fost modificat prin Legea nr.340 din 24 noiembrie 2023, în vigoare din 7 decembrie 2023.]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării susţine că articolele 8 şi 24 din Legea privind statutul judecătorului îi interzic judecătorului suspendat din funcţie să se angajeze într-o altă funcţie publică sau privată sau să desfăşoare orice altă activitate remunerată în perioada suspendării sale din funcţie. Spre exemplu, în cazul suspendării în legătură cu intentarea unui proces penal, această restricţie acţionează până când hotărârea din cauza respectivă rămâne definitivă. Autorul menţionează că, de regulă, soluţiile judecătoreşti în astfel de cauze devin definitive peste mult timp. Totuşi, pe întreaga durată a procesului penal, judecătorul este privat de dreptul de a desfăşura vreo activitate remunerată. În acest sens, autorul sesizării susţine că reglementarea unei restricţii generale de angajare în câmpul muncii reprezintă o ingerinţă disproporţionată în exerciţiul dreptului la muncă, deoarece îl lipseşte pe judecătorul suspendat din funcţie de orice posibilitate de a-şi câştiga resursele necesare pentru întreţinerea sa şi-l plasează într-o situaţie financiară precară.

6. În acest context, autorul sesizării afirmă că prevederile contestate încalcă articolele 23, 43, 47, 49 alin.(2), 50 alin.(1) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

7. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

8. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

9. Articolul 25 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională îi acordă Consiliului Superior al Magistraturii prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

10. Curtea reţine că autorul sesizării solicită controlul constituţionalităţii articolelor 8 şi 24 din Legea privind statutul judecătorului în întregul lor. Totuşi, acesta formulează argumente de neconstituţionalitate doar în raport cu norma de la articolul 8 alin.(1) lit.a) din Lege, care stabileşte că funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie sau activitate remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice, de creaţie şi în organele colegiale din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice. Totodată, autorul sesizării critică faptul că restricţia menţionată mai sus se aplică faţă de judecătorul suspendat din funcţie pe baza motivului stabilit la articolul 24 alin.(1) lit.a) din Lege, care prevede suspendarea judecătorului din funcţie în cazul declanşării urmăririi penale în privinţa sa, până când hotărârea din acea cauză rămâne definitivă. Astfel, Curtea constată că normele care prevăd interdicţia practicării unor activităţi salarizate de către judecătorul suspendat din funcţie din cauza începerii urmăririi penale în privinţa sa, aşa cum contestă autorul în sesizare, rezultă din aplicarea coroborată a articolelor 8 alin.(1) lit.a) şi 24 alin.(1) lit.a) din Lege. Prin urmare, doar aceste prevederi reprezintă obiect al controlului, iar celelalte reglementări nu constituie obiect al controlului.

11. Curtea observă că articolul 8 alin.(1) lit.a) din Lege nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, în timp ce articolul 24 alin.(1) lit.a) a fost examinat în Deciziile de inadmisibilitate nr.23 din 25 februarie 2019 şi nr.62 din 29 iunie 2023. În aceste decizii, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările care au stat la baza lor, reţinând că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, scopul suspendării din funcţie nu este unul punitiv, ci preventiv şi provizoriu. Această măsură urmăreşte protejarea interesului public prin suspendarea din funcţie a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni de serviciu, contribuind astfel la prevenirea altor posibile acte similare sau a consecinţelor acestora (a se vedea Ţehanciuc v. România (dec.), 22 noiembrie 2011, § 19).

12. Totodată, Curtea a reţinut că îndepărtarea temporară a unui judecător din exerciţiul funcţiei sale, în cazul începerii urmăririi penale împotriva acestuia, este justificată prin necesitatea protejării imaginii sistemului judiciar în ansamblu, eliminându-se astfel orice fel de suspiciuni care ar putea afecta percepţia asupra activităţii instanţelor. De asemenea, Curtea a notat că Legea cu privire la statutul judecătorilor prevede garanţii suficiente, i.e. posibilitatea contestării hotărârii privind suspendarea din funcţie şi repunerea în toate drepturile anterioare, inclusiv achitarea drepturilor salariale aferente perioadei de suspendare în cazul încetării procesului penal. În fine, Curtea nu a reţinut criticile referitoare la dreptul la muncă al judecătorului, deoarece măsura suspendării este una temporară (a se vedea DCC nr.62 din 29 iunie 2023, § 16 şi jurisprudenţa citată acolo).

13. În aceste condiţii, Curtea reţine că argumentele sesizării privind controlul constituţionalităţii articolului 24 alin.(1) lit.a) din Lege sunt similare celor analizate în deciziile menţionate anterior. Pentru că nu au intervenit elemente noi care să conducă la schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea constată că atât considerentele, cât şi soluţia din deciziile citate îşi menţin valabilitatea în această cauză.

14. Referitor la controlul constituţionalităţii articolului 8 alin.(1) lit.a) din Lege, Curtea reţine că această normă prevede interdicţia aplicabilă judecătorului de a practica alte activităţi salarizate, inclusiv în perioada suspendării din funcţie, ca urmare a începerii unei urmăriri penale împotriva sa. Cu excepţia activităţilor didactice, ştiinţifice, de creaţie şi a celor desfăşurate în organele colegiale ale autorităţilor sau instituţiilor publice, permise expres de lege, articolul menţionat instituie o interdicţie absolută, aplicabilă şi în situaţia în care judecătorul nu mai exercită efectiv atribuţiile judiciare.

15. Curtea constată că, la 19 iunie 2025, Parlamentul a adoptat Legea nr.155 pentru modificarea unor acte normative, prin care articolul 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului a fost completat cu alineatul (4¹) cu următorul conţinut: "Pe perioada suspendării din funcţie, în temeiul prevăzut la alin.(1) lit.a), judecătorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a), c) şi d), în partea ce ţine de exercitarea unei funcţii sau activităţi în sectorul privat."

16. Curtea reţine că modificările aduse articolului 24 din Legea cu privire la statutul judecătorului, prin Legea nr.155 din 19 iunie 2025 pentru modificarea unor acte normative, le recunosc judecătorilor suspendaţi din funcţie, ca urmare a începerii unei urmăriri penale, posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii în sectorul privat. Astfel, având în vedere faptul că articolul 24 alin.(4¹) din Lege a soluţionat problema de drept ridicată în sesizare, Curtea constată că aceasta a rămas fără obiect (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.27 din 31 octombrie 2019, §§ 36-38).

17. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie şi 27 alineatele (2), (3) literele b) şi c), 37, 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul de constituţionalitate al articolelor 8 şi 24 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, depusă de Consiliul Superior al Magistraturii.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.