Decizie nr.82 din 18.07.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.28g/2023 şi nr.29g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 126 alin.(1)-(1/1) şi 190 alin.(5)-(6) din Codul penal (stabilirea proporţiilor mari şi deosebit de mari [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 28g/2023 şi nr. 29g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 126

alin. (1) - (1¹) şi 190 alin. (5) - (6) din  Codul  penal

(stabilirea proporţiilor mari şi deosebit de mari [2])

nr. 82  din  18.07.2023

 (în vigoare 18.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 302-305 art. 116 din 11.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 9 februarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolul 126 alin.(1)-(1¹) şi 190 alin.(5)-(6) din Codul penal, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, în interesele dnei Aliona Tufan, parte în dosarul nr.21r-2556/2021, şi în interesele dlui Gheorghe Gaşper, parte în dosarul nr.1a-2407/2021, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de complete formate din dnii judecători Silvia Gîrbu, Sergiu Daguţa, Igor Mânăscurtă şi din dnii judecători Iurie Iordan, Silvia Gîrbu şi Sergiu Daguţa de la Curtea de Apel Chişinău.

3. Având în vedere obiectul sesizărilor şi motivele similare care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea cazurilor într-un singur dosar, în baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, fiindu-i atribuit numărul 28g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

a) Circumstanţele cauzei penale nr.21r-2556/2021

(sesizarea nr.28g/2023)

4. La 4 iunie 2015, Judecătoria Botanica, municipiul Chişinău, a pronunţat o sentinţă prin care dna Aliona Tufan a fost recunoscută vinovată de comiterea traficului de influenţă, cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari. Instanţa de judecată i-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 5 000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de trei ani. Sentinţa primei instanţe a fost contestată în apel de către procuror şi de avocatul dnei Aliona Tufan.

5. La 3 decembrie 2015, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul avocatului şi a admis apelul procurorului. Instanţa de apel a casat sentinţa în partea stabilirii pedepsei penale şi a pronunţat o nouă hotărâre prin care i-a stabilit dnei Aliona Tufan pedeapsa cu închisoare pe un termen de patru ani. Executarea pedepsei cu închisoare a fost amânată până la atingerea vârstei de 8 ani a copilului.

6. La 14 iunie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursul dnei Aliona Tufan şi a menţinut decizia instanţei de apel din 3 decembrie 2015.

7. La 29 iulie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.207, prin care a modificat mecanismul de stabilire a proporţiilor mari şi deosebit de mari. Legislatorul a prevăzut ca bază de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul comiterii faptei (20 de salarii pentru determinarea proporţiilor mari şi 40 de salarii pentru determinarea proporţiilor deosebit de mari).

8. La 20 iunie 2019, dna Aliona Tufan a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, o cerere cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile pe baza articolelor 10 [efectul retroactiv al legii penale] şi 10¹ [aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive] din Codul penal. Dna Aliona Tufan a solicitat, inter alia, reîncadrarea juridică a faptelor stabilite prin decizia instanţei de apel din 3 decembrie 2015 şi aplicarea retroactivă a legii penale.

9. La 12 noiembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis parţial cererea dnei Aliona Tufan. Instanţa de judecată a menţionat că în rezultatul modificărilor operate la articolul 126 [proporţii deosebit de mari, proporţii mari, daune considerabile şi daune esenţiale] din Codul penal, suma de 138 880 lei se încadrează în categoria proporţiilor mari şi, prin urmare, a reîncadrat faptele dnei Aliona Tufan în articolul 326 alin.(2) lit.c) [trafic de influenţă cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii mari] din Codul penal şi a menţinut pedeapsa cu închisoarea stabilită prin decizia instanţei de apel din 3 decembrie 2015. Dna Aliona Tufan şi avocaţii săi au contestat cu recurs încheierea primei instanţe la Curtea de Apel Chişinău.

10. La 17 februarie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul dnei Aliona Tufan, a casat încheierea primei instanţe şi a trimis cauza la rejudecare de către un alt complet al acestei instanţe.

11. La 29 octombrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a reîncadrat acţiunile dnei Aliona Tufan de la articolul 326 alin.(3) lit.a) din Codul penal la articolul 326 alin.(2) lit.c) din Codul penal, cu menţinerea pedepsei stabilite prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 3 decembrie 2015. Dna Aliona Tufan a contestat cu recurs această încheiere.

12. În cadrul şedinţei de examinare a recursului, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean au solicitat, în interesele dnei Aliona Tufan, ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului "stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolul 126 alin.(1)-(2) din Codul penal.

13. Printr-o încheiere din 13 decembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

b) Circumstanţele cauzei penale nr.1a-2407/2021

(sesizarea nr.29g/2023)

14. La 12 noiembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a pronunţat o sentinţă prin care dl Gheorghe Gaşper a fost recunoscut vinovat de comiterea a două escrocherii în formă agravată (în proporţii deosebit de mari). Instanţa de judecată i-a aplicat dlui Gheorghe Gaşper o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracţiuni sub formă de închisoare pe un termen de nouă ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de administrare a afacerilor pe un termen de patru ani. Sentinţa primei instanţe a fost contestată cu apel.

15. În cadrul şedinţei de examinare a apelului, dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean au solicitat, în interesele dlui Gheorghe Gaşper, ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului "stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolul 190 alin.(5)-(6) din Codul penal.

16. Printr-o încheiere din 19 decembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

17. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

18. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

daune considerabile şi daune esenţiale

"(1) Se consideră proporţii mari valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

(1¹) Se consideră proporţii deosebit de mari valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

[...]"

Articolul 190

Escrocheria

"(1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menţinere în eroare, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1000 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

[...]

(5) Acţiunile prevăzute la alin.(1)–(4), dacă valoarea bunurilor depăşeşte 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei, se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

(6) Acţiunile prevăzute la alin.(1)–(4), dacă valoarea bunurilor depăşeşte 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei, se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

[Art.190 în redactarea Legii nr.247 din 29.07.2022, în vigoare 26.08.2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

19. Autorii excepţiilor de neconstituţionalitate susţin că prevederile articolului 126 alin.(1) şi (2) din Codul penal, care stabilesc proporţiile mari şi deosebit de mari în funcţie de cuantumul salariului mediu lunar pe economie stabilit de Guvern, în vigoare la momentul săvârşirii faptei, sunt imprevizibile şi afectează principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile.

20. În acest sens, autorii menţionează că prevederile contestate operează cu un semn variabil de evaluare stabilit pe baza unei hotărâri de Guvern, valabil pentru un an de zile. Astfel, în fiecare an, prevederile în discuţie pot stabili o situaţie mai favorabilă sau nefavorabilă pentru persoana vizată, fapt care impune necesitatea comparării în fiecare an a cuantumului salariului mediu în economie prognozat în raport cu situaţia cauzei supuse judecării, prin prisma principiului lex mitior.

21. Autorii susţin că textul "stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din normele în discuţie este neconstituţional, deoarece valoarea salariului mediu în economie prognozat stabilit la momentul comiterii faptei este mai mic decât cel stabilit la momentul judecării cauzei, inclusiv la momentul executării pedepsei penale şi, prin urmare, se aplică o lege penală care înrăutăţeşte situaţia persoanei.

22. Autorii susţin că, potrivit principiului lex mitior, în aceste cauze penale instanţele de judecată trebuiau să compare legea penală în vigoare la momentul comiterii faptei (legea veche) şi legea penală în vigoare la momentul examinării cauzelor (legea nouă), inclusiv salariul mediu lunar pe economie de la momentul examinării cauzei.

23. Din aceleaşi considerente, autorii susţin că şi prevederile articolului 190 alin.(5)-(6) din Codul penal nu corespund exigenţelor calităţii legii şi împiedică aplicarea legii penale mai favorabile.

24. În opinia autorilor, textele contestate sunt contrare articolelor 20, 22, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

25. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

26. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

27. Curtea notează că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de avocaţii părţilor în cele două procese sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

28. Deşi autorii sesizării nr.28g/2023 au solicitat verificarea constituţionalităţii articolului 126 alin.(1) şi (2) din Codul penal, Curtea observă că argumentele acestora se referă la textul "[...] stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" care se regăseşte la alineatele (1) şi (1¹) ale articolului 126 din Codul penal, precum se arată şi în încheierea instanţei de judecată. Aşadar, Curtea reţine că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie textul "[...] stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolele 126 alin.(1)-(1¹) şi 190 alin. (5)-(6) din Codul penal.

29. Curtea reţine că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două proceduri penale.

30. În primul caz, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul examinării unei cereri de aplicare a legii penale mai favorabile ca urmare a modificării Codului penal în privinţa modului de stabilire a proporţiilor pentru calificarea faptei incriminate. Curtea reţine că persoana a fost găsită vinovată de comiterea traficului de influenţă în proporţii mari, iar aceste proporţii au fost stabilite pe baza prevederilor criticate. Prin urmare, Curtea admite că textul contestat din articolul 126 din Codul penal este aplicabil la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

31. În al doilea caz, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în procedură de apel. Deşi la momentul pronunţării sentinţei de condamnare de către prima instanţă prevederile contestate nu erau în vigoare, Curtea admite că instanţa de apel ar putea pune în discuţie, pe baza principiului lex mitior, prevederile în vigoare şi despre care se pretinde că ar favoriza condamnatul. Aşadar, Curtea admite că prevederile contestate din articolul 190 din Codul penal în redactarea Legii nr.247 din 29 iulie 2022 ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

32. Curtea menţionează că o altă condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este ca dispoziţiile contestate să nu fi constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, pct.1 din dispozitiv; DCC nr.109 din 6 septembrie 2022, § 20).

33. Curtea observă că articolul 126 din Codul penal a constituit anterior obiectul sesizărilor nr.159g/2016 şi nr.45g/2018. Asupra unor critici similare, Curtea a pronunţat Deciziile nr.2 din 19 ianuarie 2017 şi nr.38 din 8 mai 2018. Referitor la prevederile articolului 190 din Codul penal, Curtea observă că acestea au fost contestate în faţa Curţii Constituţionale, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate.

34. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20).

35. Autorii sesizărilor susţin că textul contestat din prevederile în discuţie încalcă articolele 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

36. Cu privire la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acestea sunt aplicabile doar în coroborare cu un drept fundamental incident (a se vedea HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

37. Referitor la articolul 20 din Constituţie, Curtea observă că autorii nu au argumentat în ce măsură prevederile contestate afectează accesul liber la justiţie.

38. Referitor la articolele 22 şi 23 din Constituţie, autorii pretind că atât articolul 190 alin.(5)-(6) din Codul penal, cât şi articolul 126 alin.(1) şi (1¹) din Codul penal, care stabilesc proporţiile mari şi deosebit de mari în funcţie de cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat stabilit de Guvern, în vigoare la momentul săvârşirii faptei, sunt imprevizibile şi afectează principiul retroactivităţii legii penale mai favorabile.

39. Curtea observă că critici de neconstituţionalitate similare au fost analizate prin Deciziile de inadmisibilitate nr.2 din 19 ianuarie 2017 şi nr.38 din 8 mai 2018 (a se vedea § 33 supra).

40. Cu titlu preliminar, Curtea notează că prin Legea nr.207 din 29 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative au fost modificate, inter alia, prevederile articolului 126 alin.(1) din Codul penal, care reglementează categoria "proporţiilor mari" şi "deosebit de mari". Astfel, la stabilirea proporţiilor mari şi deosebit de mari, legislatorul a prevăzut ca bază de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărârea Guvernului, în vigoare la momentul săvârşii faptei.

41. Curtea menţionează că, în conformitate cu articolul 8 din Codul penal, caracterul infracţional al faptei şi pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

42. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor legale enunţate, momentul în raport cu care se stabileşte cuantumul proporţiilor mari şi deosebit de mari are o reglementare clară şi nu creează incertitudini. Curtea a negat argumentul potrivit căruia textul "în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolul 126 alin.(1) şi (1¹) al Codului penal ar contraveni principiului previzibilităţii legii, garantat de articolul 23 din Constituţie (a se vedea DCC nr.2 din 19 ianuarie 2017, § 23).

43. Referitor la criticile autorilor excepţiei precum că prevederile contestate încalcă articolul 22 din Constituţie şi afectează aplicarea principiului lex mitior, Curtea observă că aceştia invocă, în realitate, o problemă de interpretare şi aplicare a legii penale.

44. Curtea reiterează că efectul retroactiv al legii penale ţine de aplicabilitatea noii legi penale mai favorabile în raport cu legea anterioară. O eventuală problemă de aplicare a legii mai favorabile de către instanţele de drept comun nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale în cazurile din categoria din care face parte prezenta cauză (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.38 din 8 mai 2018, §18; DCC nr.48 din 6 aprilie 2021, § 40).

45. Curtea notează că considerentele menţionate supra sunt valabile şi în cazul prevederilor criticate din articolul 190 alin.(5)-(6) din Codul penal.

46. Dat fiind faptul că nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea constată că sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările nr.28g/2023 şi nr.29g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârşirii faptei" din articolul 126 alin.(1)-(1¹) şi 190 alin.(5)-(6) din Codul penal, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba şi Ivan Ungurean, în interesele dnei Aliona Tufan, parte în dosarul nr.21r-2556/2021, şi în interesele dlui Gheorghe Gaşper, parte în dosarul nr.1a-2407/2021, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.