Decizie nr.83 din 07.06.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.102b/2019 privind interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova (data de la care se calculează termenul de trei luni de inactivitate a Parlamentului în vederea dizolvării sale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE

de inadmisibilitate a sesizării nr.102b/2019 privind interpretarea articolului 85

alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2)

şi 103 din Constituţia Republicii Moldova

(data de la care se calculează termenul de trei luni de

 inactivitate a Parlamentului în vederea dizolvării sale)

nr. 83  din  07.06.2019

 (în vigoare 07.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 134 din 28.06.2019

* * *

Abrogat: 15.06.2019 (revizuită și anulată)

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.16 din 15.06.2019

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Mihai POALELUNGI, preşedinte,

dnei Raisa APOLSCHII,

dlui Aurel BĂIEŞU,

dlui Corneliu GURIN,

dlui Artur REŞETNICOV,

dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 22 mai 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 7 iunie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. Pe 22 mai 2019, dl Igor Dodon, Preşedintele Republicii Moldova, i-a adresat Curţii Constituţionale o sesizare privind interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova, ridicând următoarea problemă:

"Dacă termenul de trei luni prevăzut de articolul 85 alin.(1) din Constituţie, termen în care Parlamentul nou-ales se află în imposibilitatea formării Guvernului sau procedura de adoptare a legilor este blocată, se calculează de la data validării alegerilor parlamentare sau de la data constituirii/întrunirii legale a Parlamentului?"

A. Legislaţia pertinentă

2. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 63

Durata mandatului [Parlamentului]

"[...]

(2) Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri.

(3) Mandatul Parlamentului se prelungeşte până la întrunirea legală a noii componenţe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

[...]"

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

"(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces."

Articolul 85

Dizolvarea Parlamentului

"(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.

[...]"

Articolul 103

Încetarea mandatului [Guvernului]

"(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.

(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

3. Autorul sesizării a menţionat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, termenul de trei luni prevăzut de articolul 85 alin.(1) din Constituţie este aplicabil ambelor motive care justifică dizolvarea legislativului, i.e. imposibilitatea formării Guvernului şi blocarea procedurii de adoptare a legilor.

4. În motivarea sesizării, Preşedintele Republicii Moldova a susţinut că, în eventualitatea imposibilităţii formării Guvernului, termenul menţionat curge de la data apariţiei circumstanţelor care determină formarea unui nou Guvern. Una dintre aceste circumstanţe este expirarea mandatului Guvernului, care, potrivit articolului 103 alin.(1) din Constituţie, are loc la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. Totuşi, potrivit articolului 63 alin.(3) din Constituţie, mandatul Parlamentului se prelungeşte până la întrunirea legală a noii componenţe, iar potrivit articolului 69 alin.(2), calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales.

5. Prin urmare, având în vedere aceste dispoziţii constituţionale, în eventualitatea în care un Parlament nou ales se află în imposibilitatea formării Guvernului, nu este clar dacă termenul de trei luni a cărui expirare îi conferă Preşedintelui competenţa dizolvării acestui Parlament se calculează de la data validării alegerilor sau de la data întrunirii Parlamentului în prima şedinţă. De asemenea, în opinia autorului sesizării, este incertă şi modalitatea de calculare a termenului în discuţie în situaţia în care Parlamentul nou ales se află în imposibilitatea adoptării legilor.

B. Aprecierea Curţii

6. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

7. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, interpretarea Constituţiei ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

8. Curtea menţionează că articolul 25 lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională îi conferă Preşedintelui Republicii Moldova competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

9. Curtea constată că autorul sesizării solicită interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova, prin prisma întrebării menţionate la § 1 din prezenta decizie.

10. Analizând circumstanţele prezentate de către Preşedintele Republicii Moldova, Curtea consideră că răspunsul la întrebarea ridicată de acesta în sesizare rezultă din interpretarea anterioară oferită de către Curte articolelor invocate şi chiar din textul Constituţiei.

11. Curtea a menţionat că dizolvarea Parlamentului este permisă, conform procedurilor prevăzute de Constituţie, în situaţiile în care organul legislativ şi reprezentativ suprem nu-şi mai poate exercita funcţiile şi, astfel, nu mai poate exprima voinţa alegătorilor. Din aceste motive, prin dizolvarea Parlamentului şi prin desfăşurarea alegerilor anticipate, alegătorilor li se oferă posibilitatea de a soluţiona pe cale constituţională conflictul dintre autorităţi. În acelaşi timp, competenţa Preşedintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul constituie o garanţie constituţională, care permite soluţionarea şi deblocarea unei crize instituţionale (HCC nr.30 din 1 octombrie 2013, §§ 41-42).

12. Totodată, Curtea a menţionat că mecanismul constituţional reglementat de articolul 85, conceput să nu permită declanşarea unei crize parlamentare şi a unui conflict între puterea legislativă şi puterea executivă, ar fi lipsit de efect în lipsa unui termen cert, la expirarea căruia Parlamentul ar urma să fie dizolvat. Astfel, Curtea a reţinut că termenul de trei luni, prevăzut de articolul 85 alin.(1), reprezintă un termen limită de dizolvare a Parlamentului, comun pentru ambele cazuri în care intervine o situaţie de criză sau de conflict, i.e.: imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor (HCC nr.30 din 1 octombrie 2013, §§ 52-53).

13. Cu privire la imposibilitatea formării Guvernului, Curtea a reţinut că termenul de trei luni este un termen general de formare a Guvernului, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor care au determinat necesitatea formării unui nou Guvern, curge indiferent de declanşarea procedurilor de formare a noului Guvern sau/şi de efectuarea procedurilor prevăzute de alineatul (2) al articolului 85 din Constituţie, include perioadele de consultare a fracţiunilor parlamentare şi a altor proceduri legale şi constituie termenul limită pentru formarea noului Guvern (HCC nr.30 din 1 octombrie 2013, § 64).

14. Potrivit articolelor 101, 103, 106, 106¹ din Constituţie, necesitatea formării unui nou Guvern intervine în cazul: (1) expirării legale a mandatului Guvernului; (2) exprimării votului de neîncredere de către Parlament; (3) imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita atribuţiile; (4) decesului sau demisiei Prim-ministrului.

15. În continuare, articolul 103 din Constituţie stabileşte că Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. Aceste dispoziţii constituţionale au fost transpuse şi în articolul 12 din Legea nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern, care stabileşte la alineatul (1) că mandatul Guvernului încetează de drept la data confirmării rezultatelor alegerilor pentru un nou Parlament şi validării de către Curtea Constituţională a mandatelor noilor deputaţi aleşi.

16. Astfel, data validării alegerilor reprezintă data expirării mandatului Guvernului, circumstanţă care determină necesitatea formării unui nou Guvern. Prin urmare, din textul clar al articolului 103 alin.(1) din Constituţie rezultă că termenul de trei luni (90 de zile) în care Parlamentul nou-ales trebuie să formeze Guvernul curge de la data validării alegerilor. Curtea observă, în acest caz, aplicabilitatea regulii In claris non fit interpretatio (textele clare nu au nevoie de o interpretare).

17. Cu privire la dizolvarea Parlamentului în cazul blocării procedurii legislative, Curtea consideră relevant să-şi reitereze jurisprudenţa anterioară în care a menţionat că niciun segment de timp cuprins între perioada de după expirarea mandatului Parlamentului precedent şi întrunirea Parlamentului nou ales nu echivalează cu prelungirea mandatului parlamentar, prevăzut la articolul 63 alin.(1) din Constituţie. Textul articolului 63 alin.(3) din Constituţie stabileşte pentru această perioadă interdicţii speciale pentru atribuţia constituţională de bază a Parlamentului, care este activitatea legislativă, limitându-l în dreptul de a modifica Constituţia sau de a reglementa raporturile juridice prin adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice (HCC nr.31 din 10 noiembrie 1997). Altfel spus, după alegerile parlamentare, Parlamentului nou-ales îi revine sarcina să înceapă cât mai curând procedura de examinare şi de adoptare a legilor.

18. În Hotărârea sa nr.40 din 24 decembrie 1998, Curtea a reţinut că noţiunea de "adoptare a legilor", prevăzută de articolul 85 alin.(1) din Constituţie, se referă la etapa finală a procesului legislativ şi constă în votarea proiectului de lege în vederea adoptării lui ca lege de către Parlament. În aceeaşi Hotărâre, Curtea a menţionat că prin "blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni", în sensul articolului 85 alin.(1) din Constituţie, se subînţeleg acţiunile unor deputaţi sau ale unor grupuri de deputaţi îndreptate spre tergiversarea procedurii de votare a proiectelor de legi, fapt care conduce la incapacitatea Parlamentului de a adopta timp de trei luni legi de o importanţă majoră în viaţa statului, legi care reglementează relaţii sociale de o importanţă deosebită sau care instituie principii şi norme fundamentale.

19. Prin urmare, Curtea menţionează că răspunsul la întrebarea ridicată decurge din textul Constituţiei şi din interpretarea oferită anterior prevederilor constituţionale în discuţie. De asemenea, având în vedere că, potrivit articolului 135 alin.(1) lit.f) din Constituţie, circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului trebuie constatate mai întâi de către Curtea Constituţională, fapt care constituie o garanţie aptă să asigure respectarea Constituţiei, Curtea conchide că sesizarea este nefondată.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, dl Igor Dodon, privind interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.