Decizie nr.84 din 08.06.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (procedura de contestare a sancţiunilor disciplinare aplicate funcţionarilor publici)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.62g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(3) din Legea

nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică

şi statutul funcţionarului public

(procedura de  contestare a  sancţiunilor

disciplinare aplicate funcţionarilor publici)

nr. 84  din  08.06.2021

 (în vigoare 08.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-167 art.119 din 09.07.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 22 martie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 8 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către dl avocat Nicolae Frumosu, în interesele dnei Elena Frumosu, în dosarul nr.3a-1076/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dnii Anatolie Minciună, Ecaterina Palanciuc şi Veronica Negru, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 8 septembrie 2018, dl Ion Varta a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale a Arhivelor. Prin Ordinul nr.84-p din 14 iunie 2019, dl Ion Varta a fost sancţionat disciplinar, fiindu-i aplicată sancţiunea destituirii din funcţia publică.

4. Dl Ion Varta a formulat o acţiune în instanţa de judecată prin care a solicitat anularea ordinului referitor la destituirea sa din funcţia publică şi restabilirea sa în funcţia deţinută anterior. Totuşi, având în vedere vacanţa funcţiei de director al Agenţiei Naţionale a Arhivelor, ca urmare a desfăşurării unui concurs, Ministerul Justiţiei a angajat-o în această funcţie pe dna Elena Frumosu. Aşadar, dna Elena Frumosu a intervenit, în calitate de terţ interesat, în procesul intentat de către dl Ion Varta.

5. Prin hotărârea judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 22 iulie 2020, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea dlui Ion Varta.

6. Nefiind de acord cu hotărârea judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, din 22 iulie 2020, dl Ion Varta a contestat-o cu apel la Curtea de Apel Chişinău.

7. În cadrul examinării cauzei în procedura apelului, pe 24 februarie 2021, dl avocat Nicolae Frumosu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

8. Printr-o încheiere din 24 februarie 2021, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 60

Termenul de acţiune şi contestarea sancţiunii disciplinare

"[…]

(3) Actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi atacat de către funcţionarul public în instanţa de contencios administrativ în modul stabilit de lege."

11. Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 163

Neefectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile

"Procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă:

a) actul administrativ individual este emis de către Guvern, un consiliu local sau Adunarea Populară a Găgăuziei;

b) decizia cu privire la cererea prealabilă înrăutăţeşte situaţia unei persoane faţă de situaţia din decizia iniţială;

c) legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanţa de judecată."

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei afirmă că, interpretate în mod coroborat cu prevederile Codului administrativ, dispoziţiile contestate nu stabilesc, cu suficientă precizie, dacă este necesară parcurgerea procedurii prealabile în vederea contestării actelor prin care au fost aplicate sancţiuni disciplinare. Prin urmare, în opinia autorului excepţiei, norma nu întruneşte exigenţele de accesibilitate, previzibilitate şi claritate.

13. Mai mult, norma contestată nu ar corespunde principiului unităţii materiei legislative şi corelării normelor. De altfel, dispoziţiile contestate operează cu noţiunea de "instanţă de contencios administrativ", însă Codul administrativ instituie doar regula specializării judecătorilor în materie de contencios administrativ.

14. Autorul excepţiei consideră că declararea neconstituţionalităţii acestei norme va conduce la aplicabilitatea prevederilor Codului administrativ referitoare la condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni de contencios administrativ. Astfel, vor fi evitate interpretările contradictorii cu privire la necesitatea parcurgerii procedurii prealabile.

15. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate contravin articolelor 20 alin.(2) şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 60 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Prevederile contestate stabilesc că actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi atacat de către funcţionarul public în instanţa de contencios administrativ în modul stabilit de lege.

20. Autorul excepţiei ridică problema obligaţiei reclamantului, în baza dispoziţiilor contestate, de a parcurge sau nu procedura prealabilă în vederea contestării actului administrativ. În acest sens, articolul 207 alin.(2) lit.f) din Codul administrativ prevede că acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă dacă nu a fost epuizată procedura prealabilă. Având în vedere că obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate constituie o acţiune de contencios administrativ prin care se contestă un act de sancţionare disciplinară, prevederile contestate sunt aplicabile la soluţionarea acesteia, sub aspectul constatării admisibilităţii sau inadmisibilităţii acţiunii.

21. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.63 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, § 19; DCC nr.27 din 16 februarie 2021, § 16).

23. Autorul excepţiei a invocat încălcarea articolelor 20 alin.(2) şi 23 alin.(2) din Constituţie, susţinând că, fiind interpretate în mod coroborat cu prevederile Codului administrativ, dispoziţiile contestate nu stabilesc, cu suficientă precizie, dacă este necesară parcurgerea procedurii prealabile în vederea contestării actelor prin care au fost aplicate sancţiuni disciplinare.

24. Curtea reaminteşte că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.110 din 10 octombrie 2019, § 18 şi DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 18). În prezentul caz, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unei persoane terţe, i.e. ale reclamantului.

25. În acest sens, Curtea constată că este inadmisibilă utilizarea instrumentului excepţiei de neconstituţionalitate pentru apărarea unui drept care nu aparţine autorului excepţiei, în vederea realizării propriilor interese.

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a articolului 60 alin.(3) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicată de către dl avocat Nicolae Frumosu, în interesele dnei Elena Frumosu, în dosarul nr.3a-1076/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.