BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.84 din 25.07.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.14g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă (formularea recursului împotriva încheierii primei instanţe odată cu fondul cauzei)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
25.07.2024

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 14g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 423

alin. (2)  din  Codul  de  procedură  civilă

(formularea recursului împotriva încheierii

primei instanţe odată cu fondul cauzei)

nr. 84  din  25.07.2024

 (în vigoare 25.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 392-394 art. 137 din 12.09.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ludmila Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 ianuarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 iulie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna Olga Babără şi dl Adrian Guriţanu, reprezentanţii Băncii Comerciale "Moldindconbank" SA, parte în dosarul nr.2rc-174/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din doamnele Ana Panov şi Viorica Mihaila şi domnul Vitalie Cotorobai, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorii excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 29 iulie 2020, BC "Moldindconbank" SA a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva SRL "SI Consulting" şi SRL "Terilmarc", având-o ca intervenient accesoriu pe SA "Liga-2", cu privire la constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a drepturilor litigioase, constatarea rezoluţiunii raportului de cesiune şi obligarea restituirii creanţei băneşti şi accesoriilor acesteia.

5. La 10 august 2022, SA "Liga-2" a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva BC "Moldindconbank" SA cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin asigurarea acţiunii şi ridicarea sechestrului de pe bunuri. Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al şedinţei de judecată din 23 septembrie 2022, instanţa de judecată a admis intervenirea în proces a SA "Liga-2" în calitate de intervenient principal.

6. Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al şedinţei de judecată din 29 martie 2023 instanţa de judecată a respins cererea BC "Moldindconbank" SA referitoare la scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată formulată de SA "Liga-2".

7. Prin încheierea din 19 aprilie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis cererile privind ridicarea excepţiei de tardivitate formulate de către reprezentantul pârâţilor SRL "SI Consulting" şi SRL "Terilmarc" şi reprezentantul intervenientului principal SA"Liga-2".

8. La 4 mai 2023, BC "Moldindconbank" SA a formulat un recurs împotriva încheierii din 19 aprilie 2023 şi încheierilor din 23 septembrie 2022 şi 29 martie 2023.

9. La 5 ianuarie 2024, dl Adrian Guriţanu, reprezentantul BC "Moldindconbank" SA, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

10. Prin încheierea din 23 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 423

Recursul împotriva încheierii primei instanţe

"(1) Încheierea dată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părţi şi de ceilalţi participanţi la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.

(11) Instanţa de judecată care a emis încheierea susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, îl expediază, împreună cu copia certificată a dosarului sau prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, instanţei ierarhic superioare competente. Recursul depus împotriva încheierii suspendă executarea acesteia, cu excepţiile stabilite de lege.

(2) Împotriva celorlalte încheieri pronunţate în primă instanţă nu se poate face recurs decât odată cu fondul cauzei.

(3) Actele de contestare a încheierii judecătoreşti care se atacă odată cu fondul cauzei se anexează la dosar, iar prin încheiere protocolară se consemnează că acesteia nu i se dă curs până la examinarea fondului."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorii excepţiei susţin că prevederile contestate din articolul 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "împotriva celorlalte încheieri pronunţate în primă instanţă nu se poate face recurs decât odată cu fondul cauzei", încalcă dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un recurs efectiv, deoarece recurentul nu are posibilitatea de a contesta încheierea de admitere a intervenientului principal în proces şi de a solicita remedierea unor greşeli ale instanţei de judecată care a soluţionat cererea de intervenţie principală. Autorii sesizării consideră că legislaţia procesual civilă nu reglementează modalitatea de atacare a încheierii de admitere a intervenţiei intervenientului principal, fapt care contravine articolelor 20, 23, 26, 114, 115 şi 119 din Constituţie.

14. De asemenea, autorii excepţiei susţin că emiterea de către instanţa de judecată a unei încheieri care nu poate fi supusă controlului de nicio instanţă încalcă dreptul la un remediu efectiv.

15. Prin urmare, autorul excepţiei pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 20, 23, 26, 114, 115 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentanţii unei părţi în proces şi este formulată de subiecţii cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile articolului 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă. Dispoziţiile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui recurs formulat împotriva unor încheieri ale instanţei de judecată. Pentru că articolul 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă se referă la procedura examinării recursului împotriva încheierii primei instanţe, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate la soluţionarea cauzei.

22. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, § 20).

23. Curtea reţine că autorii excepţiei au invocat articolele 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 114 (înfăptuirea justiţiei), 115 (instanţele judecătoreşti) şi 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

24. Analizând sesizarea, Curtea nu identifică argumente care să demonstreze o ingerinţă în articolele 23, 26, 114 şi 115 din Constituţie. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea l-ar substitui pe autorul acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.179 din 14 decembrie 2023, § 25).

25. Referitor la existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de articolele 20 şi 119 din Constituţie, Curtea observă că autorii excepţiei susţin că prevederile contestate încalcă drepturile recurentului la accesul liber la justiţie şi la un remediu efectiv prin omisiunea reglementării în Codul de procedură civilă a modalităţii de a ataca încheierea prin care a fost admisă cererea de intervenţie principală.

26. Potrivit articolului 423 alin.(1) din Codul de procedură civilă, încheierea dată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în mod separat faţă de hotărâre, de către părţi şi de ceilalţi participanţi la proces, în cazurile prevăzute de cod şi de alte legi, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului. De asemenea, articolul 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă prevede că împotriva celorlalte încheieri pronunţate în primă instanţă nu se poate face recurs decât odată cu fondul cauzei.

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană, se referă doar la materia penală. Curtea reiterează că acest drept se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.38 din 24 martie 2022, § 23; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 21). Faptul că încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra unei cereri referitoare la admiterea intervenirii în proces a unui participant în calitate de intervenient principal nu poate fi contestată separat, ci odată cu fondul cauzei, nu ridică o problemă din perspectiva dreptului de acces liber la justiţie şi a dreptului la un remediu efectiv, garantate de Constituţie.

28. Astfel, Curtea reţine că legislatorul a stabilit posibilitatea atacării cu recurs a unor incheieri pronunţate în primă instanţă odată cu fondul cauzei, fapt care denotă unele garanţii procedurale manifestate prin existenţa căilor de atac împotriva acestor încheieri ale instanţei de judecată. Prin urmare, Curtea nu constată incidenţa articolelor 20 şi 119 din Constituţie în prezenta cauză.

29. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 423 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dna Olga Babără şi dl Adrian Guriţanu, reprezentanţii Băncii Comerciale "Moldindconbank" SA, parte în dosarul nr.2rc-174/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.