Decizie nr.97 din 30.09.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "organele specializate ale administraţiei publice locale" din articolul 423/10 alin.(1) din Codul contravenţional

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate

a textului “organele specializate ale administraţiei publice locale” din

 articolul 423¹⁰ alin.(1) din Codul contravenţional

nr. 97  din  30.09.2019

 (în vigoare 30.09.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 306-309 art. 189 din 11.10.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă pe 26 iunie 2019,

Înregistrată pe aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 30 septembrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “organele specializate ale administraţiei publice locale” din articolul 423¹⁰ din Codul contravenţional, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.4-477/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, pe 26 iunie 2019, de către dna judecător Cristina Cheptea de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află cauza contravenţională în privinţa Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr.53/181, constatată prin procesul-verbal cu privire la contravenţia prevăzută la articolul 179 din Codul contravenţional [Construcţii neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţiile existente].

4. Constatarea presupusei contravenţii s-a efectuat în baza articolului 423¹⁰ din Codul contravenţional de către agentul constatator desemnat prin dispoziţia Primarului general al mun. Chişinău.

5. Pe 19 iunie 2019, în cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul APLP nr.53/181, dl Nicolae Ghenciu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului “organele specializate ale administraţiei publice locale” din alin.(1) al articolului 423¹⁰ din Codul contravenţional.

6. Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

8. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 179

Construcţii neautorizate şi intervenţii neautorizate la construcţiile existente

“Executarea construcţiilor de orice categorie, a lucrărilor de modificare, reamenajare, consolidare şi reparaţie capitală a clădirilor şi edificiilor, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţie, fără autorizaţie de construcţie, precum şi a construcţiilor ce cad sub incidenţa legislaţiei privind calitatea în construcţii fără licenţă eliberată în modul stabilit,

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 210 la 270 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”

Articolul 423¹⁰

Administraţia publică locală

“(1) Contravenţiile prevăzute la art.104¹, 126¹, 154, art.157 alin.(1)–(3), (5)–(10), art.178, 179, 180¹, 181, art.273 pct.9), 9¹), 11), 15) şi 16), art.326 alin.(1) şi (1¹) şi art.364 alin.(1) se constată de către organele specializate ale administraţiei publice locale.

(2) Sunt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale primarul, viceprimarul, arhitectul-şef, şefii şi şefii adjuncţi ai subdiviziunilor specializate din cadrul administraţiei publice locale, specialiştii principali şi specialiştii superiori din cadrul acestora desemnaţi de către primar.

(3) Procesele-verbale cu privire la contravenţiile prevăzute la art.126¹, 154, art.157 alin.(7) şi (8), art.273 pct.9), 9¹), 11), 15) şi 16) se remit spre examinare comisiei administrative, iar procesele-verbale cu privire la contravenţiile prevăzute la art.104¹, 178 şi 179 se remit spre examinare în fond instanţei de judecată competente.

(4) În cazul constatării contravenţiilor prevăzute la art.178 şi 179, agentul constatator este în drept să dispună sistarea executării lucrărilor de construcţie şi să solicite instanţei de judecată aplicarea măsurii de siguranţă prevăzute la art.439⁶.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Potrivit afirmaţiilor autorului sesizării sintagma “organele specializate ale administraţiei publice locale” cu care se operează în alin.(1) art.423¹⁰ din Codul contravenţional, diferă de cea utilizată în Legea nr.136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chişinău, şi anume, “subdiviziunile administraţiei publice municipale”, iar acest fapt permite interpretarea diferită a terminologiei juridice invocate.

10. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul a invocat faptul că textul contestat este lipsit de claritate, precizie şi previzibilitate. Autorul consideră că terminologia utilizată în Codul contravenţional trebuie să fie constantă, uniformă şi să corespundă celei utilizate în Legea 136 din 17 iunie 2016.

11. În speţă, Curtea relevă că, invocând încălcarea articolelor 1 alin.(3), 7, 15, 20, 23 şi 26 din Constituţie, autorul în esenţă, critică lipsa de claritate şi previzibilitate a prevederilor contestate, motivând că destinatarul legii nu este protejat prin lege (clară) împotriva eventualelor abuzuri din partea autorităţilor publice locale.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.4-477/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul “organele specializate ale administraţiei publice locale” din alin.(1) al articolului 423¹⁰ din Codul contravenţional.

16. În viziunea autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul contestat nu respectă exigenţele previzibilităţii şi clarităţii, deoarece nu exemplifică entităţile administraţiei publice locale ale municipiului Chişinău care sunt în drept să constate contravenţiile prevăzute în mod exhaustiv la articolul 423¹⁰ din Codul contravenţional.

17. Cu referire la critica de neconstituţionalitate raportată la articolul 23 din Constituţie, Curtea nu identifică elemente care ar susţine concluzia că ar fi fost încălcate criteriile referitoare la claritatea şi precizia normelor. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, prevederile articolului 23 din Constituţie nu-i impun legislatorului obligaţia de a defini toţi termenii folosiţi în cuprinsul normelor de drept (a se vedea DCC nr.46 din 5 aprilie 2019, § 20; DCC nr.63 din 25 aprilie 2019, § 16; DCC nr.78 din 21 mai 2019, § 15).

18. De asemenea, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (Del Río Prada v. Spania [MC], 21 octombrie 2013, § 92).

19. Pentru a fi previzibilă, o lege trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii discreţionare a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului (Sissanis v. România, 25 ianuarie 2007, § 66). Condiţia previzibilităţii este îndeplinită atunci când justiţiabilul poate cunoaşte, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe sau cu ajutorul unor jurişti profesionişti, care sunt consecinţele comiterii unei anumite fapte.

20. Astfel, nu poate fi acceptată concluzia autorului sesizării că destinatarii nu îşi pot adapta conduita în funcţie de conţinutul textului legal criticat, deoarece acesta este suficient de clar, semnificaţia textului contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanţei juridice de specialitate, ci şi din sensul obişnuit al acestuia.

21. Curtea menţionează că administraţia publică locală cuprinde totalitatea autorităţilor publice locale de nivelurile întâi şi al doilea constituite pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor. Autorul invocă Legea nr.136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chişinău, dar Curtea nu poate reţine acest argument, deoarece articolul 423¹⁰ din Codul contravenţional cuprinde reglementări generale referitoare la administraţia publică locală şi nu se referă doar la “subdiviziunile administraţiei publice municipale” din Chişinău. Or, potrivit alin.(1) art.110 din Legea Supremă: “Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii.”

22. De asemenea, conform articolului 21 alin.(1) lit.r) din Legea privind statutul municipiului Chişinău, în teritoriul administrat, pretorul contribuie la exercitarea controlului legalităţii construcţiilor din sector, informează primarul general şi sesizează Inspecţia de Stat în Construcţii privitor la încălcările depistate în sector. Prin urmare, pretura este organul administraţiei publice care administrează treburile în sectorul municipal încredinţat. Amintim că procesul-verbal cu privire la contravenţie (a se vedea § 3) a fost întocmit de către un agent constatator, angajat al Preturii sectorului Buiucani din municipiul Chişinău, în baza Dispoziţiei Primarului General al municipiului Chişinău.

23. Totodată, Curtea menţionează că, în cazul dat, prevederile contestate trebuie analizate şi interpretate împreună cu alin.(2) al articolului 423¹⁰ din Codul Contravenţional, care enumeră foarte clar şi exhaustiv subiecţii din cadrul subdiviziunilor specializate care sunt în drept să constate contravenţii şi să întocmească procese-verbale.

24. Mai mult, utilizarea de către legislator a termenilor “subdiviziunile administraţiei publice municipale” sau a “organele specializate ale administraţiei publice locale” într-un caz sau în altul nu schimbă esenţa actului normativ, deoarece în ambele situaţii aceşti termeni prezumă, fără echivoc, toate subdiviziunile şi organele administraţiei publice locale. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorului referitoare la claritatea normei.

25. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată şi, prin urmare, inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “organele specializate ale administraţiei publice locale” din alin.(1) al articolului 423¹⁰ din Codul contravenţional, ridicată de către dl Nicolae Ghenciu, parte în dosarul nr.4-477/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.