Decizie nr.ASER-81 din 12.11.2019

CONSILIUL CONCURENŢEI

D E C I Z I E

nr. ASER-81  din  12.11.2019

 (în vigoare 21.02.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 55-61 art. 206 din 21.02.2020

* * *

Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art.41 alin.(1) lit.s) al Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012, art.21 alin.(3) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat şi al Hotărârii Parlamentului nr.331 din 30.11.2018 privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei,

DECIDE:

1. A aproba Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2018 (se anexează).

2. A prezenta Parlamentului şi Guvernului Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2018.

3. A publica Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2018 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

RAPORT

privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova

pentru anul 2018

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenţiei statului asupra mediului economic. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenţei şi pentru a direcţiona mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Referitor la măsurile de sprijin acordate în anul 2018, Consiliul Concurenţei a fost informat de către 281 de furnizori. Informaţia a fost prezentată de către APC şi instituţiile subordonate acestora şi de APL de nivelul I şi II.

Prezentul raport, fiind al VI raport din domeniu de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informaţie relevantă APC şi APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naţionale şi luarea deciziilor privind direcţionarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informaţională pentru diverse cercetări ştiinţifice.

Raportul conţine analiza atât a ajutoarelor existente, care au continuat a fi acordate în anul de raportare, cât şi ajutoarelor noi, ajutoarelor de minimis şi măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani în acordarea ajutoarelor de stat, ajutoarelor de minimis, măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate, precum şi reflectă implementarea SIRASM. Totodată, prezentul raport cuprinde informaţie privind realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere privind alinierea schemelor de ajutor de stat existent.

Unele măsuri de sprijin au fost oferite pentru mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, este necesară reflectarea dinamică a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2016-2018.

Datele raportate pentru perioada anilor 2016-2017 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat. În perioada de raportare furnizorii au informat Consiliul Concurenţei referitor şi la alte măsuri de sprijin acordate în anii 2016-2017. De menţionat că actualizarea şi corectarea datelor privind ajutorul de stat acordat în anii precedenţi este în conformitate cu Metodologia UE în domeniul ajutorului de stat. Totodată, informaţia privind valoarea ajutoarelor de stat şi de minimis oferită în anii 2017 şi 2018 va fi reactualizată în următoarele rapoarte privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova.

În aspect structural raportul este prezentat sub următorul conţinut:

În Capitolul I – analiza social-economică a Republicii Moldova pentru anul 2018.

În Capitolul II – analiza valorii, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în anul 2018. Totodată, în capitolul dat sunt prezentate schemele de ajutor de stat aliniate la prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

În Capitolul III – analiza valorii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea măsurilor de sprijin cu impact anticoncurenţial nesemnificativ, şi anume a ajutoarelor de minimis şi a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG în anul 2018.

În Capitolul IV – principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei şi care au fost în derulare în anul 2018.

Capitolul V – implementarea Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat".

În Anexa I – informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în anul 2018 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în anul de referinţă şi pentru perioada 2016-2018, pe obiective şi forme de acordare, este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informaţia privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare şi pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I

SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

În anul 2018, economia mondială a înregistrat o creştere de 3.7%, chiar dacă unele economii au înregistrat o performanţă mai slabă, în special Europa şi Asia.¹

În Republica Moldova, în anul 2018, PIB a înregistrat o valoare de 190016 mil. lei (preţuri curente de piaţă), fiind în creştere (în termeni reali) cu 4%, faţă de anul 2017 (semidifinitiv).²

__________________________

¹ O expansiune globală slăbită, Fondul Monetar Internaţional, Ianuarie 2019, https://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2019/01/11/weo-update-january-2019

² Produsul intern brut în anul 2018 şi trimestrul IV http://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6300

La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei naţionale, contribuţii pozitive mai importante având următoarele activităţi economice: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarele; activităţile de cazare şi alimentaţie publică (+1.2%); construcţiile (+1.1%); industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+0.7%); agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0.2%); informaţiile şi comunicaţiile (+0.2%).

VAB pe economie a crescut cu 4.2% faţă de nivelul anului precedent, contribuind la creşterea PIB cu 3.6%. Volumul impozitelor pe produs s-a majorat cu 1.4% în raport cu anul precedent, contribuind la creşterea şi formarea PIB cu 0.2% şi cu 13.7%, corespunzător.

Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a datorat, în principal: consumului final al gospodăriilor populaţiei (+3.2%) şi formării brute de capital fix (+3.1%). O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3.4%), consecinţă a aportului mai semnificativ a volumului importurilor de bunuri şi servicii la formarea PIB faţă de cel al exporturilor de bunuri şi servicii şi a creşterii mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai redusă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.

În anul 2018, exporturile de mărfuri au totalizat 2.7 miliarde dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2017 cu 11.6%. În anul 2018, importurile de mărfuri au constituit 5.8 miliarde dolari SUA, volum superior celui înregistrat în anul 2017 cu 19.3%. Deficitul balanţei comerciale a constituit 3.1 miliarde dolari SUA, fiind cu 651.1 mil. dolari SUA (+27.1%) mai mare, comparativ cu cel înregistrat în anul 2017 ³

În anul 2018, populaţia activă a constituit 1290.7 mii persoane. Populaţia ocupată a constituit 1252.2 mii persoane, fiind în creştere faţă de nivelul anului 2017 (1207.5 mii). Numărul şomerilor, conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 38.4 mii persoane, fiind cu 13.2 mii persoane mai mic faţă de anul 2017. Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3%, fiind mai mică faţă de cea înregistrată în anul 2017 (4.1%).⁴

__________________________

³ Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în anul 2018*, http://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6256

⁴ Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj 2018, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2017 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2018_rom.pdf 

În anul 2018, rata medie anuala a inflaţiei indicelui preţului de consum a constituit 3%, fiind cu 3.6 p.p. inferioară celei din anul 2017. Pe parcursul anului 2018, rata anuală a inflaţiei a consemnat o traiectorie descendentă pronunţată. Această evoluţie a fost susţinută de aprecierea monedei naţionale faţă de valutele ţărilor – principali parteneri comerciali. Unele presiuni inflaţioniste au fost determinate de ajustarea accizelor şi stabilirea preţului minim de comercializare la ţigări. Totodată, presiunile din partea creşterii preţurilor la petrol pe piaţa internaţională din anul 2018 au fost parţial atenuate de dinamica ratei de schimb, dar şi de îngheţarea preţurilor-plafon la carburanţi în a doua parte a anului.⁵

În conformitate cu Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 57995.9 mil. lei, ceea ce constituie 99.8% în comparaţie prevederile anuale. În raport cu acumulările anului 2018, veniturile au crescut cu 8.7% faţă de 2017.⁶

__________________________

⁵ Raport anual 2018, BNM, http://bnm.md/files/RA_2018_ro.pdf 

⁶ Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018,  http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative 

În structura veniturilor publice naţionale, cea mai mare pondere au deţinut impozitele şi taxele – 64.9% (37660.2 mil. lei), din acestea: impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii – 26091.9 mil. lei, impozite pe venit – 9338.7 mil. lei, taxele asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe – 1665.8 mil. lei şi impozitele pe proprietate – 563.8 mil. lei. Ca pondere în PIB, impozitele şi taxele în anul 2018 au constituit – 19.8%, cu 0.5 p.p. mai mult faţă de nivelul anului 2017.⁶

În anul 2018, din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 64.6% revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi 36.9% – veniturilor administrate de către Serviciul Vamal.⁶

În anul 2018, au fost debursate granturi în sumă de 387.4 mil. lei, cu 621.4 mil. lei mai puţin faţă de anul 2017. În structura veniturilor bugetului public naţional, granturile au constituit circa 0.7% faţă de 1.9% în anul 2017. Granturile destinate susţinerii bugetului reprezintă circa 13.4%, iar 86.6% sunt destinate proiectelor finanţate din surse externe. Ponderea granturilor în PIB a constituit circa 0.2% faţă de 0.6% în anul 2017⁶.

Cheltuielile publice au însumat 59608.9 mil.lei în anul 2018, ceea ce reprezintă 31.4% din PIB şi un grad de realizare de 92.3% din prevederile anuale. Comparativ cu anul 2017 cheltuielile bugetului public naţional au înregistrat o creştere cu 9.3%, iar raportate la PIB, o majorare cu 0.9 p.p faţă de anul 2017.⁶

Bugetul public naţional în anul 2018 a înregistrat un deficit în sumă de 1613 mil.lei. Ca pondere în PIB, acesta a constituit 0.85%, cu 2.52 p.p mai puţin faţă de prognoza precizată şi cu 0.21 p.p mai puţin faţă de anul 2017.⁶

Politica statului în domeniul ajutorului de stat a fost determinată, inclusiv de evoluţia principalilor indicatori macroeconomici.

Capitolul II

ANALIZA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

2.1.Caracterizare generală

Acţiunile prioritare în domeniul ajutorului de stat pentru anul 2018 au fost: întreprinderea eforturilor în vederea alinierii schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat; intensificarea colaborării cu Ministerul Finanţelor în vederea eficientizării mecanismului de raportarea şi notificare a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale; colaborarea cu furnizorii în vederea modificării actelor juridice a SIEG, prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public; dezvoltarea şi optimizarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat şi ridicarea culturii concurenţiale în partea ce ţine de ajutor de stat atât în cadrul autorităţilor publice cât şi a întregii societăţi. Rezultatele acestor acţiuni sunt reflectate în prezentul raport.

Ajutorul de stat, descris în prezentul capitol, cuprinde totalitatea măsurilor de sprijin raportate pentru anul 2018, şi anume: ajutoarele existente (ajutoarele de stat care au început a fi implementate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat) şi ajutoarele de stat noi (orice ajutor de stat care nu este un ajutor existent, inclusiv modificările ajutoarelor existente).

În conformitate cu art.342 alin.(1) din Acordul de Asociere, de la 01.01.2016 Republica Moldova urmează să prezinte un raport la fiecare doi ani, urmând metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat. Cu referire la cele expuse mai sus şi în conformitate cu experienţa UE⁷ în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în prezentul raport ajutorul de stat este examinat separat de măsurile de sprijin acordate pentru SIEG şi ajutorul de minimis.

__________________________

⁷ Scoreboard - observaţii conceptuale şi metodologice: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html 

Pentru a realiza o imagine cât mai cuprinzătoare privind ajutoarele de stat raportate, valoarea ajutorului de stat prezentată în Tabelul 1 include ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru prestarea SIEG şi valoarea estimată a măsurilor de sprijin acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

Informaţia prezentată pentru perioada anilor 2016-2017 este diferită de datele pentru aceiaşi ani prezentată în rapoartele anterioare. Aceasta se datorează faptului că unele din datele raportate pentru perioada anilor 2016-2017 au fost actualizate şi corectate de către furnizori. Totodată, au fost prezentate informaţii suplimentare de către furnizori privind măsurile noi de sprijin acordate în perioada anilor 2016-2017.

Valoarea estimată a ajutorului de stat pentru anul 2018 a fost calculată ţinând cont de schemele de ajutor de stat aliniate, de prevederile legislaţiei UE în domeniu şi informaţia prezentată pentru anii precedenţi. Pentru anul 2018, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administrative din subordinea acestuia (Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat) au prezentat informaţia incompletă referitor la măsurile de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale. Informaţia incompletă se datorează, inclusiv mecanismului de evidenţă a măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale insuficient pentru furnizarea informaţiei necesare la examinarea acestora prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat. Decalajul dintre valoarea ajutorului de stat raportată şi estimată s-a micşorat în raport cu anii precedenţi, aceasta a fost determinată, inclusiv de continuarea conlucrării Consiliul Concurenţei cu Ministerul Finanţelor în vederea asigurării raportării complete de către furnizor a ajutoarelor de stat oferite sub formă de facilităţi fiscale. Acţiunea prioritară în acest sens a continuat a fi alinierea schemelor de ajutor de stat existente acordate sub formă de facilităţi fiscale, în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat. În acest sens, pe parcursul anului 2018 au fost organizate şedinţe comune de lucru cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Serviciului Vamal şi Serviciului Fiscal de Stat.

Totodată, se precizează faptul că potrivit Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (2018-2020), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.609/2017, la baza politicii fiscale şi vamale pentru perioada 2019-2021 va sta Conceptul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului vamal. Acest document vizează armonizarea cadrului legislativ naţional la prevederile Directivelor Uniunii Europene şi perfecţionarea cadrului legislativ existent în baza calendarului de armonizare agreat.

În vederea promovării şi ridicării culturii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat, pe parcursul anului 2018, 322 de reprezentanţi din 191 de autorităţi publice centrale şi locale (5 APC, 186 APL) au fost instruiţi în cadrul a 78 de evenimente organizate de Consiliul Concurenţei (conferinţe, seminare, şedinţe consultative pe diferite subiecte). Întru asigurarea implementării prevederilor legislaţiei cu privire la ajutorul de stat pe întreg teritoriul ţării, angajaţii Consiliului Concurenţei au acordat asistenţă tehnică de specialitate APC şi APL de nivelul I şi II, în număr de 1571 consultaţii telefonice.

Valoarea ajutorului de stat raportată, pentru anul 2018, a fost de 1108120 mii lei sau 0.58% din PIB. Se observă o majorare, atât a valorii ajutorului de stat, cât şi a ponderii acesteia în PIB în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Evoluţia indicatorilor analizaţi în raport cu anul 2017 a fost determinată, inclusiv de implementarea noilor măsuri de sprijin şi majorarea valorii unor măsuri de sprijin raportate comparativ cu anul precedent. Deşi, ponderea ajutorului de stat în PIB sa majorat în anul 2018 în raport cu anul 2017, aceasta a continuat a fi până la 1% din PIB.

În anul 2018, ajutorul de stat a fost acordat la 2290 de persoane juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică.

Din suma totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2018, respectiv 1108120 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost de 454511 mii lei (41.02% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente şi măsurile de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei. În acest sens se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2018 s-a majorat faţă de anul 2017, atât ca valoare, cât şi ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportată, fapt datorat conformării furnizorilor la reglementările în domeniul ajutorului de stat (Figura nr.1).

Figura nr.1

Ajutorul de stat autorizat

Majorarea valorii ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2018 în raport cu anii precedenţi se datorează, inclusiv promovării culturii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat şi alinierii schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În continuare este prezentată evoluţia nivelului ajutorului de stat raportat, exceptând SIEG, ţinând cont de Metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Valoarea ajutorului de stat raportată pentru anul 2018 a continuat a fi mai mică decât cea înregistrată în anul 2016. Astfel, valoarea ajutorului de stat raportată pentru anul 2018 a diminuat cu 65.49% comparativ cu anul 2016. Diminuarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportată în anul 2018 comparativ cu anul 2016 s-a datorat, inclusiv alinierii unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1112/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, furnizorii de ajutor de stat urmau să prezinte separat valoarea măsurilor de sprijin acordate din resursele de stat şi din fondurile externe. În conformitate cu practica UE în domeniul ajutorului de stat, resursele acordate de către UE, de Banca Europeană de Investiţii, de Fondul European de Investiţii sau de instituţii financiare internaţionale sunt considerate resurse de stat în cazul în care autorităţile naţionale au putere discreţionară în ceea ce priveşte utilizarea resurselor respective (în special selecţia beneficiarilor). În anul 2018, ajutorul de stat acordat din fonduri externe a constituit 2.40% din valoarea ajutorului de stat raportat.

În anul 2018, ponderea ajutorului de stat raportat în PIB în Republica Moldova a constituit 0.49%. Acest indicator a diminuat cu 1.18 p.p. în anul 2018 în raport cu anul 2016. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de evoluţia valorii ajutorului de stat raportată pentru perioada 2016-2018 şi de majorarea valorii PIB.

Exprimat în euro, în anul 2018 valoarea ajutorului de stat a înregistrat o descreştere cu 61.65% în raport cu anul 2016. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de deprecierea monedei euro în raport cu leul moldovenesc.

În anul 2018 s-a majorat şi ajutorul de stat pe cap de locuitor în raport cu anul 2017, fiind în creştere cu 38.48%. Totodată, valoarea indicatorului analizat a diminuat cu 65.44% faţă de anul 2016.

În anul 2017 a fost aprobat Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020. Unul din obiectivele specifice a Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020este instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării şi monitorizării ajutorului de stat pentru reducerea ponderii ajutorului de stat în PIB până la 1% către anul 2020, astfel ajutoarele de stat ar trebui să fie mai puţine, dar mai bine direcţionate.

Ajutoarele de stat trebuie să fie oferite astfel, încât să fie asigurată direcţionarea mai eficientă a resurselor publice, contribuind la corectarea eşecurilor pieţei şi la dezvoltarea economiei naţionale. Important este faptul că, întotdeauna, trebuie să existe o legătură cauzală între oferirea ajutoarelor de stat şi eşecurile de piaţă cărora acestea li se adresează.

Acordarea ajutoarelor de stat este justificabilă doar în zonele/domeniile în care se manifestă diferite eşecuri de piaţă, iar cuantumul/nivelul ajutoarelor acordate trebuie să fie proporţional cu nivelul eşecului care trebuie compensat.

Orice sume excedentare oferite întreprinderilor au potenţialul de a acorda acestora un avantaj economic nejustificat, de natură a afecta, în mod excesiv, concurenţa de pe piaţă. În această situaţie, efectele negative ale oferirii ajutoarelor de stat tind să depăşească efectele pozitive ale acordării lor.

Oportunitatea acordării ajutoarelor, cuantumul acestora, precum şi modalitatea concretă sau instrumentul cel mai potrivit de acordare trebuie să fie stabilite prin studii şi analize de oportunitate derulate înainte de instituirea efectivă a măsurii de sprijin.

Potrivit bunelor practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat⁸ se recomandă de a reduce nivelul general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puţin de 1% în PIB, fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei.

__________________________

⁸ COMMUNICATION TO THE SPRING EUROPEAN COUNCIL "Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy" (COM(2005) 24, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52005DC0024&from=EN) 

2.2. Alinierea schemelor de ajutor de stat existent în conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat

Potrivit art.341 din Acordul de Asociere, unul din angajamentele asumate de Republica Moldova este alinierea schemelor de ajutoare de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat, în termen de 8 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Excepţie constituie schemele de ajutoare de stat instituite în temeiul Legii nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere pentru care perioada a fost prelungită până la 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere.

Pe parcursul activităţii au fost aliniate mai multe măsuri de sprijin implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanţelor, a continuat alinierea schemelor de ajutor de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale. Totodată, au fost aliniate şi schemele de ajutor de stat acordate sub alte forme, precum sunt: subvenţiile şi/sau subsidiile şi reducerile la preţuri de bunuri şi servicii furnizate. În continuare sunt prezentate măsurile de sprijin examinate:

• Măsura de sprijin privind cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-05 din 24.01.2019)

Măsura de sprijin a fost acordată în conformitate cu Legea nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat, Hotărârea Guvernului nr.1262/2018 cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, Hotărârea Guvernului nr.574/2013 cu privire la parteneriatul public–privat pentru serviciile de dializă, Hotărârea Guvernului nr.1020/2011 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare şi Hotărârea Guvernului nr.1116/2010 cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate.

În cadrul examinării măsurii de sprijin s-a constat că aceasta constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat. Totodată, ca urmare a evaluării compatibilităţii ajutorului de stat conform pct.9 din Regulamentul privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013, s-a constatat că ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG şi că ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificat concurenţa, ajutorul produce efecte pozitive în favoarea populaţiei.

• Măsura de sprijin privind acordarea facilităţilor fiscale şi vamale la importul de mărfuri în cadrul cooperaţiei de producţie (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-12 din 07.03.2019)

Măsura de sprijin a fost acordată în baza art.4 al Codului fiscal, Hotărârii Parlamentului nr.477/1995 pentru ratificarea Acordului cu privire la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, Hotărârii Guvernului cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui Acord nr.369/1995.

Ca urmare a examinării măsurii de sprijin s-a constatat că facilităţile fiscale şi vamale acordate la importul de mărfuri în cadrul cooperaţiei de producţie sunt oferite în baza Acordului, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr.477/1995, care constituie un tratat internaţional. Prin încheierea acestui Acord, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor Acordului, inclusiv şi art.5 din Acord, fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului.

Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu este imputabilă statului, s-a constat că aceasta nu întruneşte cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsura de sprijin examinată nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin conform căreia la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici, producţia activităţilor de bază ale cărora se determina conform Anexei nr.7, aveau dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-13 din 07.03.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza prevederilor art.24 alin.(16) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

În cadrul examinării facilităţii fiscale s-a constat faptul că prevederile art.24 alin.(16) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a Titlurilor I şi II ale Codului fiscal au fost ulterior modificate. Ca urmare, facilitatea fiscală analizată nu mai corespunde criteriul de selectivitate, fiind astfel o măsură generală.

Cu referire la faptul că măsura de sprijin examinată nu riscă să distorsioneze mediul concurenţial, s-a constat că această facilitate fiscală nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la impozitul pe venit a întreprinderilor penitenciare (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-31 din 08.05.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza prevederilor art.24 alin.(15) pct.c) din Legea nr.1164/1997 cu privire la punerea în aplicare a Titlului I şi II al Codului fiscal al Republicii Moldova.

În cadrul examinării facilităţii fiscale s-a constat faptul că activitatea întreprinderilor penitenciare care angajează deţinuţi în muncă poate fi apreciată ca non-economică, fiind exercitată pentru a contribui la realizarea prerogativei statului de corectare şi reeducare a deţinuţilor prin antrenarea în muncă, ceea ce exceptă aceste întreprinderi de la prevederile normelor cu privire la ajutorul de stat. Totodată, s-a constatat că, situaţia cu privire la activitatea ÎS "Casa de comerţ DIP", se diferenţiază de situaţia celorlalte întreprinderi penitenciare.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constat că măsura de sprijin acordată în baza prevederilor art.24 alin.(15) pct.c) din Legea nr.1164/1997 cu privire la punerea în aplicare a Titlului I şi II al Codului fiscal, nu constituie ajutor de stat în privinţa întreprinderilor penitenciare care angajează deţinuţi în muncă, în sensul art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat. Totodată, măsura de sprijin acordată ÎS "Casa de comerţ DIP", constituie un ajutor de minimis în sensul art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind facilităţile fiscale şi vamale, acordate la achiziţionarea şi importul echipamentelor noi de producere, agenţilor economici participanţi ai "Programului de susţinere şi dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-38 din 23.05.2019)

Măsura de sprijin a fost acordată în temeiul prevederilor art.7 ale Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică, ratificat prin Legea nr.225/2008; art.104 alin.(2) lit.c¹) din Codul fiscal; art.34 din Codul vamal; art.28 lit.n) şi pct.1 al notei din Anexa nr.2 la Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal; pct.9 din Anexa nr.2 referitor la proiectul "Promovarea eforturilor privind ajustările structurale economice" din Hotărârea Guvernului nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale aferente realizării proiectelor de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

În cadrul examinării s-a constat faptul că măsurile de sprijin au fost acordate în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică, ratificat prin Legea nr.225/2008, care constituie tratat internaţional. Prin încheierea acestui Acord, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor Acordului menţionat, fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului.

Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu este imputabilă statului, s-a constat că facilităţile fiscale şi vamale analizate nu întrunesc cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, acestea nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la TVA fără drept de deducere a serviciilor legate de jocurile de noroc (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-42 din 06.06.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza prevederilor art.103 alin.(1) pct.14) din Codul fiscal. În conformitate cu art.341 din Acordul de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de aliniere a schemelor de ajutor de stat existent la acquis-ul Uniunii Europene. Totodată, potrivit art.340 din Acordul de Asociere, evaluarea ajutoarelor de stat se va efectua pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurenţă aplicabile în UE, în special a art.107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi a instrumentelor de interpretare adoptate de instituţiile UE, inclusiv jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Ţinând cont de prevederile art.135, alin.(1), lit.(i) a Directivei Uniunii Europene 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, prin care operaţiunile ce ţin de pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc, sunt scutite de TVA şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cazul C-58/09 LeoLibra, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat că, scutirile de la plata TVA acordate în baza prevederilor art.103 alin.(1) pct.14) a Codului fiscal, nu poate fi calificat ca ajutor de stat în sensul art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin referitor la facilităţile fiscale şi vamale la importul de mărfuri autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-41 din 06.06.2019)

Măsura de sprijin a fost acordată în baza art.103 alin.(2) lit.b) şi art.124 alin.(8) din Codul fiscal, art.37 din Codul vamal şi art.28 lit.i) din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal.

Ca urmare a examinării măsurii de sprijin s-a constatat că facilităţile fiscale şi vamale acordate în baza art.103 alin.(2) lit.b) şi art.124 alin.(8) din Codul fiscal, art.37 din Codul vamal şi art.28 lit.i) din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal sunt justificate prin logica fiscală, asigurând respectarea principiului echităţii fiscale. Prin urmare, măsura de sprijin examinată nu este selectivă.

Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu riscă să distorsioneze mediul concurenţial, s-a constat că aceasta nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la TVA fără drept de deducere serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor, precum şi mărfurile, din contul organizaţiilor de binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrânii nevoiaşi şi distribuite lor gratuit (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-51 din 12.07.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza art.103 alin.(1) pct.9 din Codul fiscal. În cadrul examinării măsurii de sprijin s-a constatat faptul că facilitatea respectivă este justificată în sensul asigurării principiului echităţii fiscale, prevăzut la art.6 alin.(8) din Codul fiscal, potrivit căruia sarcina fiscală urmează a fi stabilită în funcţie de puterea contributivă a fiecăruia, asigurând-se impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat faptul că măsura de sprijin nu riscă să denatureze concurenţa şi prin urmare aceasta nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutor de stat.

• Măsura de sprijin privind alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Naţional pentru proiecte ce ţin de organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-71 din 17.10.2019)

Măsura de sprijin este acordată în conformitate cu prevederile art.85 din Legea1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător şi pct.12, alin.c) din Hotărârea Guvernului nr.988/1998 despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice şi constă în alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Naţional pentru proiecte ce ţin de organizarea şi gestionarea sistemului de informaţie şi reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice.

În cadrul examinării s-a constatat că beneficiarii de finanţare publică din fondurile ecologice pot fi calificaţi ca exercitând activităţi neeconomice pentru activităţile de organizare şi gestionare a sistemului de informaţie şi reclamă ecologică, propagarea cunoştinţelor ecologice, ceea ce îi exceptă de la prevederile normelor cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat faptul că măsura de sprijin analizată nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin referitor la scutirea de la plata impozitului pe venitul creării şi funcţionării fondului de garanţie al Agenţiei Servicii Publice, precum şi pe venitul destinat acumulării de mijloace prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor de deservire şi rambursare a creditului extern acordat în vederea implementării Primului Proiect de Cadastru (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-76 din 31.10.2019)

Măsura de sprijin acordată potrivit art.24 alin.(15) lit.d) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

În cadrul examinării măsurii de sprijin s-a constatat faptul că facilitatea fiscală analizată este acordată în vederea exercitării unor activităţi aferente prerogativei statului. Prin urmare, beneficiarul facilităţii fiscale examinate nu este beneficiar în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constat că măsura de sprijin examinată nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin referitor la scutirile aplicate utilajului, echipamentului şi atributelor de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-77 din 31.10.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza art.103 alin.(1) pct.26) din Codul fiscal nr.1163/1997, art.28 lit.o) şi pct.2 din Nota la Anexa nr.2 la Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal.

În cadrul examinării s-a constatat că măsurile de sprijin raportate de către Serviciul Vamal întrunesc cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat. Totodată, s-a estimat faptul că valoarea scutirilor aplicate la importul utilajelor transmise întreprinderilor, inclusiv beneficiarilor indirecţi ai măsurii de sprijin, nu depăşesc pragul ajutorului de minimis.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat că măsurile de sprijin examinate constituie ajutor de minimis pentru beneficiarii direcţi (Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi federaţiile sportive naţionale) şi indirecţi ai echipamentelor sportive angajaţi într-o activitate economică.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la plata impozitului pe venit a asociaţiilor de economii şi împrumuturi (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-79 din 07.11.2019)

Măsura de sprijin este acordată în baza prevederilor art.53² din Codul fiscal. Potrivit art.340 din Acordul de Asociere, evaluarea ajutoarelor de stat se va efectua pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurenţă aplicabile în UE, în special a art.107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi a instrumentelor de interpretare adoptate de instituţiile UE, inclusiv jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu referire la jurisprudenţa UE în domeniul ajutorului de stat, în cadrul examinării măsurii de sprijin s-a constatat faptul că asociaţiile de economii şi împrumut nu pot fi, în principiu, considerate ca fiind într-o situaţie de fapt şi de drept comparabilă cu aceea a societăţilor comerciale, derogarea fiind justificată de natura sau economia generală a sistemului. Astfel, criteriul de selectivitate nefiind îndeplinit.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat că măsura de sprijin examinată nu riscă să distorsioneze mediul concurenţial, prin urmare, nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutor de stat.

• Măsura de sprijin referitor la scutirea aplicată la importul de capsule din aluminiu cu diametru de peste 21 mm subpoziţia tarifară "ex.8309 90 100" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-84 din 14.11.2019)

Măsura de sprijin a fost acordată în baza Anexei nr.1 al Legii nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, ulterior fiind abrogată prin Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Prin Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, subpoziţia tarifară "ex.8309 90 100" (capsule din aluminiu cu diametru de peste 21 mm) a fost modificată în subpoziţia "8309 90 100" (capsule din plumb; capsule din aluminiu cu diametru de peste 21 mm), pentru care s-a stabilit taxă vamală de 0%. Ca urmare a examinării măsurii de sprijin s-a constatat că facilitatea vamală nominalizată acordată în baza Acordului de Asociere, Acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI, Acordului de Comerţ Liber dintre Republica Moldova şi Republica Turcia şi prevederilor Protocolului Adiţional la Acordul de Amendare şi Aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) pentru produsele originare din ţările care fac parte la aceste Acorduri, rezultă dintr-un acord internaţional. Prin încheierea acestor Acorduri, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor acestor Acorduri, fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului. Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu este imputabilă statului, s-a constat că aceasta nu întruneşte cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 al Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsura de sprijin examinată nu poate fi calificată ca ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

Facilitatea vamală examinată, care nu este oferită în baza Acordului de Asociere, Acordurilor de comerţ liber cu ţările CSI, Acordului de Comerţ Liber dintre Republica Moldova şi Republica Turcia şi prevederilor Protocolului Adiţional la Acordul de Amendare şi Aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), întruneşte cumulativ criteriile de determinare a unui ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutor de stat. Totodată, valoarea acestei măsuri de sprijin examinate nu depăşeşte pragul de 2000000 lei per beneficiar. Astfel, prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat că aceasta constituie ajutor de minimis în sensul art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind alocarea mijloacelor financiare din sursele Fondului Ecologic Naţional pentru proiecte ce ţin de lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, avariilor de producţie, a altor situaţii ce pot aduce prejudicii mediului (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-88 din 14.11.2019)

Măsura de sprijin este acordată în conformitate cu prevederile art.85 din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător şi pct.12 lit.f) din Hotărârea Guvernului nr.988/1998 despre aprobarea Regulamentului privind fondurile ecologice. Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat că măsura de sprijin analizată constituie ajutor de stat şi este compatibilă cu mediul concurenţial normal în sensul art.4 lit.b) al Legii cu privire la ajutorul de stat.

În vederea alinierii schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, au fost examinate măsurile de sprijin acordate rezidenţilor incubatoarelor de afaceri. Măsurile de sprijin examinate constau în acordarea spaţiilor la un preţ mai mic decât cel pe piaţă rezidenţilor incubatorului de afaceri şi acordarea instruirilor gratis rezidenţilor. În urma examinării s-a constatat că măsurile de sprijin acordate sub formă de reducere la plata locaţiunii şi oferirea instruirilor gratis rezidenţilor incubatoarelor de afaceri constituie scheme de ajutor de minimis.

Totodată, în cadrul examinării schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat s-a constatat faptul că unele măsuri de sprijin nu mai sunt în vigoare, acestea fiind excluse din lista schemelor de ajutor de stat existent, şi anume:

• măsura de sprijin privind acordarea facilităţilor fiscale destinate implementării proiectului de reconstrucţie a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din mun. Chişinău;

• măsura de sprijin privind scutirea de vărsarea la buget a TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate de întreprinderile penitenciare;

• măsura de sprijin privind susţinerea financiară şi facilităţile acordate pentru crearea a noi locuri de muncă;

• măsurile de sprijin privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior înregistraţi la agenţii, ale căror studii au fost finanţate de la bugetul de stat şi stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor cu dizabilităţi;

• măsura de sprijin privind scutirile şi/sau reducerile de la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii pentru construcţia şcolii-grădiniţe în com. Cotul Morii, r. Hînceşti, în urma inundaţiilor din vara anului 2010;

• măsura de sprijin privind Apelul de propuneri de proiecte nr.2 în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor de energie regenerabila, lansat de Fondul pentru Eficienţă Energetică;

• măsura de sprijin acordată în conformitate cu Proiectul "Energie şi Biomasă" în cadrul Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului producerii combustibilului din biomasă solidă în Republica Moldova, Componenta 1.2. "Comercializarea în rate a echipamentului de brichetare/peletizare a biomasei" şi Hotărârea Guvernului nr.216/2010;

• măsura de sprijin privind emiterea garanţiilor financiare, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor, în baza produsului de garantare a Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor,

Ca urmare a alinierii schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, a ratificării Acordului de Asociere şi a modificărilor survenite în legislaţia naţională, valoarea ajutoarelor de stat existente aliniate a constituit circa 113 mil. lei.

2.3. Modalităţile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat, sau este acordat în baza unei scheme care trebuie notificată în mod individual.

Pentru anul 2018, furnizorii de ajutor de stat au raportat 62 de măsuri de sprijin acordate, exceptând SIEG. Potrivit Figurii nr.2 privind structura măsurilor administrate de către furnizori în anul 2018, raportat la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales în continuare implementarea schemelor de ajutor de stat, acestea fiind 80.65% din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.2

Structura ajutorului de stat raportat pentru anul 2018

ca ajutoare individuale sau scheme de ajutor de stat

Din punct de vedere valoric, de asemenea, au fost oferite mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor. Cea mai semnificativă schemă de ajutor de stat, din acest punct de vedere, a fost implementată de către AIPA, care a avut drept scop stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural.

O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare, ţinând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor sau ca ajutoare individuale, este prezentată în Tabelul 3.

Ţinând cont de Metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat, în continuare va fi prezentată o analiză mai detaliată a ajutorului de stat oferit în dependenţă de modalităţile de acordare, exceptând măsurile de sprijin oferite pentru prestarea SIEG. Analiza măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG în dependenţă de modalităţile de acordare va fi prezentată în Capitolul 3, secţiunea nr.3.2. din Raportul dat.

Potrivit datelor prezentate în Tabelul 3 se observă că ponderea ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor (exceptând SIEG) a rămas practic la acelaşi nivel în perioada 2016-2018.

Experienţa UE arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de regulă, mai puţin nocive pentru mediul concurenţial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporeşte gradul de accesibilitate al măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creştere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În vederea eficientizării acordării ajutorului de stat şi aplicarea bunelor practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat, este necesar de a continua implementarea măsurilor de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.4. Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse forme de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus. Totodată, este necesar de menţionat că noţiunea de ajutor de stat este o noţiune obiectivă care nu ţine cont de forma de acordare, dar de efectele acesteia asupra economiei naţionale.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, ca:

1) renunţări la veniturile bugetare;

2) cheltuieli bugetare.

În anul 2018, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de renunţări la veniturile bugetare a constituit 38.34% din valoarea totală a ajutorului de stat. Ponderea ajutorului de stat acordat sub formă de renunţări la veniturile bugetare s-a majorat nesemnificativ în anul 2018 comparativ cu anul 2017, şi anume cu 1.78 p.p, totodată, în raport cu anul 2016 aceasta a diminuat cu 49.76 p.p.

În anul 2018, ponderea ajutorului de stat raportat sub formă de cheltuieli bugetare din valoarea totală a ajutorului de stat a constituit 61.66%, înregistrînd o creştere semnificativă de 49.76 p.p. faţă de anul 2016. Această tendinţă s-a datorat, inclusiv alinierii unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, majorării bugetului a unor scheme de ajutor de stat oferite sub formă de subvenţii şi/sau subsidii şi a implementării măsurilor noi de sprijin acordate sub forma nominalizată.

Valoarea ajutorului de stat din perspectiva cheltuielilor şi renunţărilor bugetare înregistrate în perioada 2016-2018, este prezentată în Tabelul 4.

Structura ajutorului de stat raportat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare a fost determinată de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori. Structura ajutorului de stat raportat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare în perioada 2016-2018 şi dinamica acesteia este prezentat în Figura nr.3.

Figura nr.3

Structura şi dinamica ajutorului de stat raportat (exceptând SIEG) din perspectiva

cheltuielilor/renunţărilor bugetare în perioada anilor 2016-2018(%)

Potrivit Figurii nr.3, începând cu anul 2017 se observă o modificare esenţială a structurii ajutorului de stat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare care a fost păstrată şi în anul 2018. Cu referire la practica internaţională în domeniul ajutorului de stat, oferirea celei mai mari ponderi a ajutorului de stat sub formă de cheltuieli bugetare în anul 2018 este mai puţin dăunătoare pentru concurenţă şi totodată, mai transparente şi mai simplu de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale. Astfel, în anul 2018 se denotă o tendinţă pozitivă în dinamica măsurilor de sprijin acordate de către stat.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în Tabelul 5.

Cu referire la Metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat, în continuare va fi prezentată o examinarea mai detaliată a ajutorului de stat oferit în dependenţă de formele de acordare, exceptând măsurile de sprijin oferite pentru prestarea SIEG. Se precizează faptul că, analiza măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG în dependenţă de formele de acordare va fi prezentată în Capitolul 3, secţiunea nr.3.2. din Raportul dat.

În anul 2018, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a înregistrat un trend ascendent cu 22.98% faţă de anul 2017 şi, respectiv 63.54% faţă de anul 2016. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de implementarea noilor măsuri de sprijin acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii şi creşterea bugetului a unor scheme de ajutor de stat acordate sub forma analizată. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit, în anul 2018, pentru dezvoltare regională, constituind 52.29% din total. Totodată, ponderea ajutoarelor de stat raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a diminuat în anul 2018 cu 7.05 p.p. în raport cu anul 2017, fapt determinat, atât de introducerea în anul de raportare a unei noi forme de ajutor de stat aferente transmiterii de mijloace financiare în baza alocaţiilor bugetare⁹, cât şi majorarea ponderii ajutorului de stat acordat sub formă de reduceri de preţ la bunuri şi serviciile furnizate.

__________________________

⁹ Art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat a fost modificată prin Legea nr.141/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

În anul 2018, valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii a crescut cu 37.29% faţă de anul 2017. Această majorare a fost cauzată inclusiv de implementarea schemei noi de ajutor de stat privind perceperea impozitului unic pentru rezidenţii parcului de tehnologii informaţionale "Moldova IT Park".

Cea mai mare cotă a ajutoarelor de stat sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor şi a altor plăţi obligatorii au fost acordate pentru dezvoltare regională, aceasta fiind de 52.88%. Se remarcă faptul că, o pondere semnificativă a ajutoarelor de stat oferite sub forma analizată au fost acordate în baza Codului fiscal şi a Legii nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal. Măsurile date de sprijin au fost implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, prin urmare aceste măsuri nu au fost notificate la Consiliul Concurenţei şi nu au fost examinate prin prisma prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, dar urmează a fi aliniate la standardele UE.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi în condiţii preferenţiale s-a micşorat de la 881 mii lei în anul 2016 la 440 mii lei în anul 2018. Micşorarea valorii ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi în condiţii preferenţiale a fost determinată, inclusiv de alinierea schemelor de ajutor de stat la prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi finisarea perioadei de implementare a unor măsuri de sprijin. În anul 2018, cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub forma analizată a fost oferit pentru susţinerea ÎMM.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de garanţii de stat, garanţii acordate de autorităţi/instituţii publice şi persoane asimilate autorităţilor publice (întreprinderi de stat/municipale şi de către societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public) s-a micşorat în anul 2018 cu 80.59% faţă de anul 2017. Această evoluţie a fost determinată, inclusiv de actualizarea şi corectarea informaţiei prezentate de către furnizori în perioadele precedente. Ajutoarele de stat raportate sub formă analizată au fost oferite pentru dezvoltare regională.

În anul 2018, valoarea şi ponderea ajutorului de stat raportată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate s-a majorat semnificativ în raport cu anii precedenţi. Această majorare a fost determinată de implementarea noilor măsuri de sprijin oferite sub forma analizată. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a fost acordată pentru dezvoltarea sectorială.

Pentru anul 2018 au fost raportate măsuri de sprijin oferite sub formă de alocaţii bugetare, ca urmare a introducerii modificărilor la art.6 din Legea cu privire la ajutorul de stat. Cea mai mare ponderea a ajutorului de stat oferite sub formă de alocaţii bugetare a fost orientată spre promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme şi obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare în valoarea totală a ajutorului de stat, înregistrată în anul 2018, a fost determinată de cuantumul ajutorului de stat raportat sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii în valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportată a scăzut de la 99.48% în anul 2016 până la 89.32% în anul 2018. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de majorarea ponderii măsurilor de sprijin oferite sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate. Astfel, ponderea măsurilor de sprijin oferite sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate s-a majorat de la 0.20% în anul 2016 până la 10.21% în anul 2018.

După cum s-a specificat, în anul 2018 ponderea ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare a constituit 61.66% din valoarea ajutorului de stat raportat. Valoarea acestui indicator a fost determinată de ajutorul de stat oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii şi alocaţii bugetare. Astfel, ponderea ajutorului de stat acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a constituit 91.46% şi alocaţii bugetare – 8.54% din cheltuielile bugetare.

Se remarcă faptul că, experienţa internaţională atestă că ajutorul de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii, etc.).

Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii,etc.) sunt considerate mai puţin dăunătoare pentru concurenţă şi totodată, mai transparente şi mai simplu de cuantificat în cazul schemelor de ajutor de stat sau ajutoarelor individuale.

Prin urmare, este necesar continuarea întreprinderii măsurilor în vederea majorării ponderii ajutoarelor de stat oferite sub formă de cheltuieli bugetare conform celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat.

2.5. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

În art.5 din Legea cu privire la ajutorul de stat sunt specificate obiectivele conform cărora ajutoarele de stat pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, şi anume: ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei; ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă; ajutorul acordat pentru susţinerea ÎMM; ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător; ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG; ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate; ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor; ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale; ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiţii a unor acţiuni, cum ar fi: promovarea investiţiilor, ÎMM pentru consultanţă şi participarea lor la târguri, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului şi alte obiective.

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, pentru întreprinderile feroviare, sectorul financiar, etc.

3. Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susţinerea să favorizeze dezvoltarea economică a anumitor regiuni defavorizate prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate şi prin încurajarea întreprinderilor să înfiinţeze noi unităţi în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare.

4. Ajutoare pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural sunt ajutoarele destinate pentru obiective şi activităţi culturale precum sunt: muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, opere, săli de concerte, alte organizaţii care se ocupă cu spectacole live, instituţii care se ocupă cu patrimoniul filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare; patrimoniul material, imobil şi mobil, inclusiv siturile arheologice, monumentele, siturile şi clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autorităţile publice competente ale statului, etc.

5. Ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale.

6. Ajutor de stat acordat beneficiarilor pentru prestarea SIEG este ajutorul de stat sub forma compensaţiilor acordate beneficiarilor cărora le-a fost încredinţată prestarea unor SIEG. Se precizează faptul că, SIEG sunt activităţi economice care sunt destinate populaţiei şi sunt în interesul societăţii, dare pe care întreprinderile nu le-ar presta (sau le-ar presta în alte condiţii în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenţie publică.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul 6.

Pornind de la experienţa UE în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în continuare vor fi analizate ajutoarele de stat raportate, cu excepţia SIEG.

Cea mai mare ponderea a ajutorului de stat raportat, pentru anul 2018, a continuat a fi acordat pentru dezvoltare regională. Ponderea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională în valoarea totală a ajutorului de stat raportat s-a majorat de la 38.55% în anul 2017 până la 47.99% în anul 2018. Această majorare a fost determinată, inclusiv de creşterea bugetului unor scheme de ajutor de stat şi implementarea măsurilor noi de sprijin.

Cea mai semnificativă măsură de sprijin oferită pentru dezvoltare regională, înregistrînd cota de 61.44% din valoarea totală, a fost ajutorul de stat notificat de către AIPA privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural.

Valoarea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale oferit în anul 2018 a diminuat cu 33.09% faţă de anul 2016. Evoluţia dată a valorii ajutorului de stat poate fi apreciat ca pozitiv, fiind în corespundere cu bunele practici internaţionale, conform cărora ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale sunt privite mai nocive pentru mediul concurenţial în raport cu ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională şi ajutoarele de stat orizontale.

O pondere semnificativă a ajutorului de stat pentru obiective sectoriale sunt ajutoare de stat existente şi implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsurile de sprijin menţionate urmează a fi examinate de către Consiliul Concurenţei prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ponderea şi valoarea ajutoarelor de stat orizontale a diminuat în anul 2018, în raport cu anul precedent, cauzat inclusiv de finisarea perioadei de implementare a unor măsuri. Cea mai mare cotă a ajutoarelor de stat orizontale, 64.73%, au deţinut măsurile de sprijin acordate de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare prin schemele de ajutor de stat oferite în sfera ştiinţei şi inovării.

Valoarea ajutorului de stat pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural a înregistrat o creştere cu 31.65% în raport cu anii 2016-2017. Această majorare a fost determinată de creşterea bugetului schemei de ajutor de stat acordată pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural. Dinamica ponderii valorii ajutorului de stat oferit pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural a fost determinată de valoarea ajutorului de stat raportată pentru alte obiective.

Măsura de sprijin acordată pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului a fost orientată spre susţinerea instituţiilor teatral-concertistice. Se remarcă faptul că, măsura dată a fost implementată până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Potrivit experienţei internaţionale în domeniul ajutorului de stat, de regulă, ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Astfel, în anul 2018 se atestă un nivel constant al structurii ajutorului de stat în raport cu anul precedent prin orientarea celei mai mari ponderi a ajutorului de stat spre obiective regionale şi orizontale în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale în domeniu.

O analiză mai detaliată referitor la ajutoarele de stat raportate pe obiective este prezentată în continuare.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a variat în perioada anilor 2016-2018 (Tabelul 7).

Din datele prezentate în Tabelul 7, rezultă că în anul 2018 cea mai mare pondere din valoarea ajutoarelor de stat acordate pe obiective orizontale au deţinut ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, reprezentînd 65.69% din valoarea ajutoarelor de stat orizontale raportate, fiind în ascendenţă cu 18.05 p.p comparativ cu anul precedent. Valoarea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare raportat s-a majorat cu 30.36% în anul 2018 faţă de anul 2017. Majorarea valorii şi ponderii ajutorului de stat enunţat a fost determinată, inclusiv de majorarea bugetului la unele scheme de ajutor de stat oferite pentru cercetare, dezvoltare şi inovare.

Cea mai semnificativă schemă de ajutor de stat acordată pentru cercetare, dezvoltare şi inovare a fost implementată de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, fiind orientată spre dezvoltarea şi asigurarea financiară a sferei ştiinţei şi inovării în domeniul sănătăţii.

Valoarea şi ponderea ajutoarelor de stat oferite pentru susţinerea ÎMM a diminuat semnificativ în anul 2018 faţă de anii precedenţi. Acest fapt a fost cauzat, inclusiv de finisarea perioadei de implementare a unor scheme. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat oferit pentru susţinerea ÎMM a deţinut măsura de sprijin acordată de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în cadrul schemei "Reduceri acordate întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) pentru protecţia invenţiilor, soiurilor de plante, mărcilor comerciale, denumirilor de origine a produsului, desenelor şi modelelor industriale". Se remarcă faptul că, această măsura de sprijin a fost implementată până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi, prin urmare nu a fost notificată la Consiliul Concurenţei. În conformitate cu prevederile art.341 din Acordul de Asociere, această schemă urmează a fi aliniată la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat.

În anul 2018, valoarea şi ponderea ajutoarelor de stat oferite pentru protecţia mediului s-au majorat comparativ cu anii precedenţi. Ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului din valoarea ajutoarelor de stat pe obiective orizontale a constituit 19.74%, înregistrând o creştere de 1.69 p.p comparativ cu anul 2017 şi 7.60 p.p faţă de anul 2016. La rândul său, valoarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului s-a majorat în anul de raportare cu 3.39% şi 40.16% comparativ cu anul 2017 şi, respectiv cu anul 2016.

Cea mai semnificativă schemă de ajutor de stat acordată pentru protecţia mediului a fost implementată de Serviciul Vamal şi a constat în micşorarea cu 50% a cotei accizului pentru autoturismele cu motor hibrid de la poziţia tarifară "8703".

Valoarea ajutorului de stat oferit pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă s-a majorat cu 17.51% în anul 2018 în raport cu anul 2017. Totodată, s-a majorat ponderea valorii ajutorului de stat nominalizat cu 2.53 p.p. în anul 2018 faţă de anul 2017.

Potrivit informaţiei prezentate de către furnizori, cea mai semnificativă măsură de sprijin raportată pentru instruirea angajaţilor şi crearea de noi locuri de muncă a fost oferită de către Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul schemei "Scutirea de plată a TVA aferentă mărfurilor produse şi serviciilor prestate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor". Schema de ajutor de stat nominalizată a fost implementată până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi, prin urmare nu a fost examinată de către Consiliul Concurenţei. În conformitate cu prevederile art.341 din Acordul de Asociere, această schemă urmează a fi aliniată la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat.

Obiective sectoriale

În anul 2018, valoarea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a diminuat cu 33.09% comparativ cu anul 2016. Ponderea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a constituit 18.72% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2018, în scădere cu 1.15 p.p. faţă de anul 2017 şi în creştere cu 9.07 p.p. comparativ cu anul 2016. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de numărul şi valoarea măsurilor de sprijin pentru obiective sectoriale raportate pentru perioada examinată.

În anul 2018, Agenţia Proprietăţii Publice a notificat măsura de sprijin ce urma a fi acordată SA "Moldtelecom". Măsura de sprijin a constat în scutirea SA "Moldtelecom" de la plata dividendelor în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2017 în valoare de 36 mil. lei, forma ajutorului de stat fiind renunţarea la obţinerea unor venituri de pe urma fondurilor publice administrate preferenţial. Obiectivul acordării ajutorului de stat este ajutor sectorial acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, resursele financiare urmând a fi folosite de beneficiar în vederea: (i) dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă şi asigurarea disponibilităţii accesului la aceste reţele în toate localităţile, şi (ii) retehnologizării sau modernizării reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă. Ca urmare a examinării notificării, Plenul Consiliului Concurenţei, a constatat faptul că măsura de sprijin notificată constituie ajutor de stat şi este compatibilă cu mediul concurenţial normal (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-12 din 22.03.2018).

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru obiective sectoriale au fost acordate pentru sectorul farmaceutic, fiind urmat de sectorul transportului rutier de călători. Totodată, au fost raportate ajutoare de stat şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale, precum: transport feroviar, transport aerian, etc.

În anul 2018, cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost raportate sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii, acestea constituind 67.14% din valoarea totală. Diminuarea ponderii ajutorului de stat pentru obiective sectoriale oferite sub formă de facilităţi fiscale a fost determinată de implementarea noilor măsuri de sprijin acordate sub alte forme.

O parte din valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale reprezintă ajutoarele de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Ţinând cont de faptul că unele din aceste măsuri de sprijin au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate de către Republica Moldova prin Acordul de Asociere.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională

Potrivit Hărţii ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din ţară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica UE în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea populaţiei, nivelul şomajului în regiunile în cauză şi de alţi indicatori. Potrivit normelor UE, întreg teritoriu al Republicii Moldova corespunde criteriilor ce caracterizează regiunea defavorizată.

În anul 2018, ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de circa 48% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat (potrivit Tabelului 6). Valoarea ajutoarele de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei a constituit 85.70%, diferenţa constituind ajutoarele implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi măsurile de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei.

Valoarea ajutorului de stat notificat în anul 2018 pentru dezvoltare regională s-a majorat de la 185234 mii lei în anul 2017 până la 382226 mii lei în anul 2018. Această evoluţie s-a datorat, inclusiv creşterii capacităţii instituţionale a furnizorilor în aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi promovării culturii concurenţiale.

În anul 2018, cea mai mare pondere a ajutorului pentru dezvoltare regională a fost acordată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii (alcătuind 61.44% din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională). Cota majoritară a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii relevă un impact benefic asupra mediului concurenţial în raport cu alte forme de acordare.

În anul de raportare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a notificat schema de ajutor de stat privind aplicarea impozitului unic pentru rezidenţii parcului din domeniul tehnologiei informaţiei "Moldova IT park". În urma examinării măsurii de sprijin notificate, Consiliul Concurenţei a constatat că măsura data constituie ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-17 din 29.03.2018).

De asemenea, Consiliul Concurenţei a autorizat schema de ajutor de stat notificată de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare. Măsura de sprijin enunţată prevede acordarea, prin intermediul Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural, subvenţiilor pentru suportul investiţiilor destinate prelucrării şi comercializării produselor agricole (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-73 din 11.10.2018).

2.6. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a prezenta anual Consiliului Concurenţei, până la data de 31 martie, informaţia privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt totalitatea patrimoniului, inclusiv sub formă de mijloace financiare ce aparţin statului, unităţilor administrativ-teritoriale, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

Legea cu privire la ajutorul de stat prevede şi noţiunea de "iniţiator al ajutorului de stat", care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate, pentru anul 2018, au fost acordate de către APC, acestea constituind circa 87% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL circa 13%. În acest sens, se precizează faptul că APC sunt principalii furnizori de ajutoare de stat acordate, cu excepţia SIEG. Cât priveşte APL, acestea acordă în special ajutoare pentru prestarea SIEG şi ajutoare de minimis.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2018, se remarcă faptul că 99.35% din valoarea totală a fost oferită de APC. În Tabelul 8 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

În anul 2018, cei mai mari furnizori de ajutor de stat au fost AIPA, Serviciul Fiscal de Stat şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. AIPA a continuat oferirea măsurilor de sprijin în cadrul schemei de ajutor de stat privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural. În cadrul schemei date au beneficiat de ajutor de stat 568 de întreprinderi.

Serviciul Fiscal de Stat a acordat măsuri de sprijin în cadrul mai multor scheme de ajutor de stat orientate spre suportul rezidenţilor parcului de tehnologie informaţională "Moldova IT Park", Zonelor Economice Libere, dezvoltarea sectorului farmaceutic etc.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a acordat măsuri de sprijin în cadrul a 3 scheme de ajutor de stat orientate spre susţinerea instituţiilor teatral-concertistice, suportul programelor şi proiectelor culturale, finanţarea ştiinţei şi inovării.

Ponderea ajutorului de stat raportat de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal a constituit 33.25% din valoarea totală a ajutorului de stat. Valoarea acestui indicator s-a micşorat în raport cu anii precedenţi, această diminuare a fost determinată, inclusiv de alinierea unor scheme de ajutor de stat acordate în baza legislaţiei fiscale şi vamale.

Date privind valoarea şi formele ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În anul 2018, APC au raportat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 92.59% din numărul total de măsuri de sprijin acordate de către APC. APL au oferit doar măsuri de sprijin ca ajutoare individuale.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferită de către AIPA, deţinînd 52.29%, în cadrul schemei privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017.

Principalul furnizor de ajutor de stat care a raportat măsurile de sprijin sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii, pentru anul 2018 este Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, acestea deţinând 97.09% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat sub forma dată. Această valoare semnificativă a indicatorului analizat a fost determinat de faptul că Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat deţin atribuţii de administrare fiscală.

În concluzie, valoarea ajutorului de stat raportată pentru anul 2018 a fost până la 1% din PIB, ceea ce este în conformitate cu pct.40 din Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020. La fel ca şi în anul 2017, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost acordată pentru dezvoltare regională, care se consideră că are un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial.

Totodată, cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, fiind acordate în baza actelor normative în vigoare la data adoptării, fără a fi fundamentate pe o analiză economică ex-ante a impactului măsurilor respective asupra mediului concurenţial şi a fi identificat clar obiectivul de acordare a acestora. În acest sens, măsurile de sprijin acordate întreprinderilor prin legislaţia fiscală şi vamală urmează a fi revizuite prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. Totodată, în vederea realizării angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova şi a Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, aceste măsuri de sprijin urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III

MĂSURI DE SPRIJIN CU IMPACT ANTICONCURENŢIAL NESEMNIFICATIV

3.1.Ajutorul de minimis

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013, publicat în MO nr. 222-227 din 11.10.2013).

Ajutorul de minimis poate fi acordat în toate sectoarele economiei naţionale cu anumite excepţii. Astfel, nu pot fi acordate ajutoare de minimis pentru activităţile legate de export, şi anume legate de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export. De asemenea, ajutoarele de minimis nu pot fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate, fiind aplicate prevederile Regulamentului privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013, publicat în MO nr.243-247 din 01.11.2013)).

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică şi nu afectează concurenţa dintre întreprinderi şi nici tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel, fiind exceptată de la obligaţia de notificare.

În anul 2018, valoarea ajutorului de minimis raportată a fost de 127393 mii lei ceea ce a constituit o creştere cu 32.58% faţă de anul 2017 şi cu 30.90% comparativ cu anul 2016. Această creştere a fost determinată, inclusiv de implementarea noilor măsuri de sprijin şi majorarea valorii schemelor de ajutor de minimis raportate.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de minimis s-a majorat în anul 2018 faţă de anii 2016-2017. Această tendinţă a fost determinată, inclusiv de majorarea valorii ajutorului raportat şi fluctuaţia cursului valutar.

Datele raportate pentru perioada anilor 2016-2017 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu informaţia prezentată de către furnizori.

Din valoarea totală a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2018, cea mai mare pondere (93.39%) a constituit ajutorul de minimis acordat din sursele de stat. Cât priveşte ajutorul de minimis acordat din fondurile externe, acesta a constituit 6.61% din valoarea totală. Cea mai semnificativă schemă de ajutor de minimis finanţată din fondurile externe a fost măsura de sprijin acordată în cadrul Proiectului Ameliorarea Competitivităţii (PAC II) de către Unitatea de Implementare a Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivităţii.

Pentru anul 2018, furnizorii au raportat 424 de măsuri de ajutor de minimis. Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 92.69% din numărul total de măsuri raportate pentru anul 2018. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2018, 60.06% din valoarea totală a fost oferită de APC.

Potrivit Figurii nr.4, în anul 2018 cea mai mare pondere a ajutorului de minimis (64.66%), din punct de vedere a valorii raportate, a fost acordată prin intermediul schemelor de ajutor de minimis.

Figura nr.4

Structura ajutoarelor de minimis raportată pentru anul 2018

ca ajutoare de minimis individuale/scheme de ajutoare de minimis

O analiză comparativă a ajutoarelor de minimis raportate pentru perioada 2016-2018, potrivit modalităţii de acordare, este prezentată în Tabelul 10.

Din datele prezentate în Tabelul 10, se observă că în anul 2018 s-a majorat valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis în raport cu anii precedenţi. Una din cele mai semnificative scheme de ajutor de minimis raportate pentru anul 2018 este măsura de sprijin acordată prin intermediul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1". Măsura de sprijin a fost acordată întreprinderilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru lansarea/dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Astfel, în anul de raportare, în cadrul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1" au beneficiat de ajutor de minimis 209 de întreprinderi.

Valoarea ajutorului de minimis, raportat în funcţie de forma de acordare, este prezentată în Tabelul 11.

Cea mai mare pondere a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2018 a fost oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, fiind 65.71% din valoarea total raportată. Ponderea ajutoarelor de minimis acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost practic la acelaşi nivel ca şi în anii precedenţi.

Cât priveşte valoarea ajutorului de minimis oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, aceasta s-a majorat cu 25.87% în anul 2018 în raport cu anul 2017 şi 24.01% faţă de anul 2016.. Tendinţa dată a fost determinată, inclusiv de implementarea noilor măsuri de sprijin.

Cea mai mare pondere a ajutorului de minimis acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în cadrul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1" şi Programului-pilot "Femei în afaceri".

În anul 2018, valoarea ajutoarelor de minimis acordate sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate s-a majorat în raport cu anii precedenţi, şi anume cu 41.57% faţă de anul 2017 şi cu 40.06% comparativ cu anul 2016. Această dinamică a valorii ajutorului de minimis acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate a fost determinată, inclusiv de aplicarea de către furnizori a legislaţiei în domeniul ajutorului de stat la calcularea valorii măsurilor de sprijin, majorarea numărului măsurilor de sprijin raportate sub forma examinată şi alinierea schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Cea mai mare cotă a ajutorului de minimis acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei a fost oferită întreprinderilor ce prestează SIEG, şi anume: servicii de alimentare cu apă, canalizare, servicii poştale, etc. Beneficiarii măsurilor date de sprijin au fost: ÎM "Corjova – Service", ÎM "Gospodăria Locativ-Comunală Vulcăneşti", ÎM "Servicii Comunale Bolohan", etc.

În anul 2018, valoarea şi ponderea ajutorului de minimis acordat sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii s-a majorat în raport cu anii precedenţi. Astfel, valoarea ajutorului de minimis oferit sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii a crescut cu 46.87% faţă de anul 2016. Creşterea valorii ajutorului de minimis raportat sub forma nominalizată a fost determinată, inclusiv de majorarea valorii unor măsuri de sprijin raportate şi implementarea noilor ajutoare de minimis.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de minimis acordate sub formă de scutiri şi/sau reduceri la plata impozitelor, a taxelor şi a altor plăţi obligatorii au fost măsurile de sprijin oferite de către Serviciul Vamal în cadrul schemei "Scutiri aplicate la importul mijloacelor de transport cu titlu gratuit (donaţie), indiferent de termenul de exploatare, destinate pentru scopuri medicale, clasificate la poziţiile tarifare "8702" şi "8703"; pentru stingerea incendiilor, clasificate la poziţia tarifară 870530000; pentru curăţarea străzilor, pentru împrăştiat materialele, pentru colectarea deşeurilor, clasificate la poziţia tarifară "8705".

Valoarea ajutorului de minimis oferit sub formă de împrumuturi în condiţii preferenţiale a diminuat cu 5.80% în anul 2018 în raport cu anul 2016, ceea cea a fost determinată, inclusiv de finisarea perioadei de implementare a unor măsuri de sprijin. Măsura de sprijin oferita sub forma analizată a fost acordată de către Agenţia Rezerve Materiale în cadrul schemei instituite în baza Legii nr.589/1995 privind rezervele materiale de stat şi de mobilizare.

Valoarea ajutorului de minimis acordat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a diminuat de circa 2.5 ori în anul 2018 în raport cu anul 2017. Această diminuare a fost determinată de micşorarea numărului de măsuri de sprijin raportate sub forma de garanţii în condiţii preferenţiale în anul 2018 în raport cu anul precedent.

Cea mai mare cotă a ajutoarelor de minimis acordate sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a fost acordată Direcţia de Producţie Apă-Canal din or.Ştefan Vodă de către Primăria or.Ştefan Vodă, în vederea prestării SIEG.

Ajutorul de minimis acordat sub forma de investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent s-a majorat în perioada analizată şi anume de la 940 mii lei la 1520 mii lei. Această creştere a fost determinată, inclusiv de valoarea măsurilor de sprijin raportate sub forma analizată.

În anul 2018, au fost raportate sub formă de alocaţii bugetare şi, anularea şi preluarea de datorii. Se precizează faptul că, măsurile date au fost oferite întreprinderilor în vederea prestării SIEG.

În anul 2018 ajutoarele de minimis au fost raportate pentru susţinerea ÎMM, prestarea SIEG, protecţia mediului înconjurător, dezvoltare regională, cercetare, dezvoltare şi inovare, obiective sectoriale, etc. Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în Tabelul 12.

În anul 2018, circa 90% din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat pentru obiective orizontale. Ponderea ajutorului de minimis raportat pentru obiective orizontale în valoarea totală a ajutorului de minimis practic s-a păstrat la nivelul anului 2017. Cât priveşte valoarea ajutorului de minimis pentru obiective orizontale, aceasta s-a majorat cu circa 34% în anul 2018 în raport cu anii precedenţi. Această majorare a valorii ajutorului de minimis a fost determinată, inclusiv de implementarea noilor măsuri de sprijin şi creşterea valorii măsurilor de sprijin raportate.

Din analiza datelor prezentate în Tabelul 12 rezultă că, în anul 2018, ponderea cea mai însemnată au avut-o ajutoarele de stat acordate pentru susţinerea ÎMM (58.18%), urmată de prestarea SIEG (30.76%). În acest sens, se precizează că cea mai semnificativă măsură de sprijin implementată pentru susţinerea ÎMM este Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1", care este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii¹¹.

__________________________

¹¹ Programul PARE 1+1, Organizaţia pentru Dezvoltarea IMM, https://www.odimm.md/ro/component/content/article/70-programul-pare.html

Valoarea ajutoarelor de minimis sectoriale a crescut cu 42.26% în anul 2018 în raport cu anul 2016. Această evoluţie a fost determinată, inclusiv de majorarea numărului de măsuri de sprijin oferite pentru obiective sectoriale. Cea mai semnificativă schemă de ajutor de minimis raportată pentru obiective sectoriale a fost implementată de către Consiliul Audiovizualului. Această schemă de ajutor de minimis a constat în acordarea resurselor financiare radiodifuzorilor din Republica Moldova pentru dezvoltarea şi stimularea producerii emisiunilor autohtone de interes social, civic, cognitiv, educativ şi cultural.

Ajutoarele de minimis pentru dezvoltare regională s-au majorat de circa 1.89 ori faţă de anul 2017. Această tendinţă a fost determinată de majorarea numărului măsurilor de sprijin raportate de către furnizori.

Prin urmare, în rezultatul întreprinderii acţiunilor de creştere a capacităţii instituţionale a furnizorilor în aplicarea prevederilor legislaţiei cu privire la ajutorul de stat şi, în special, în partea ce ţine de ajutoarele de minimis s-a majorat semnificativ numărul şi valoarea ajutoarelor de minimis raportate.

3.2. Măsurile de sprijin acordate pentru prestarea serviciilor de interes economic general

SIEG este activitate economică ce are o importanţă deosebită pentru cetăţeni şi dacă nu ar fi intervenţia statului acestea nu ar putea fi furnizate consumatorilor. Astfel de servicii pot fi: alimentarea cu apă potabilă, evacuarea apelor uzate, colectarea deşeurilor menajere, etc.

Obligaţia de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini şi pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiţii care îi permit să îşi îndeplinească misiunea.

Obligaţiile ce revin întreprinderilor cărora le este încredinţată prestarea unor SIEG au în vedere, în general, aspecte precum: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele consumatorilor, accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor, asigurarea sănătăţii şi calităţii vieţii, etc. Impunerea acestor condiţii de către autorităţile publice poate fi acompaniată de măsuri de sprijinire a activităţii desfăşurate de întreprinderile respective. Condiţia principală pentru acordarea măsurii de sprijin trebuie să aibă în vedere compensarea totală sau parţială a diferenţei dintre costurile rezultate din prestarea acestui serviciu şi veniturile relevante ale companiei, luând în considerare un profit rezonabil în realizarea acestor obligaţii.

Valoarea măsurilor de sprijin raportate pentru prestarea SIEG este prezentată în Tabelul 13.

Datele raportate pentru perioada anilor 2016-2017 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu informaţia prezentată de către furnizori.

Valoarea măsurilor de sprijin prezentată în Tabelul 13 cuprinde valoarea ajutorului de stat şi valoarea ajutorului de minimis acordat pentru SIEG. Valoarea ajutorului de stat oferit pentru prestarea SIEG a fost 178796 mii lei, ceea ce a constituit 82.02% din valoarea totală a măsurilor de sprijin raportate pentru SIEG. Diferenţa a constituit valoarea ajutoarelor de minimis oferite pentru prestarea SIEG.

Valoarea măsurilor de sprijin raportate pentru prestarea SIEG, în anul 2018, s-a majorat cu 12.81% faţă de anul 2017, dar a diminuat cu 9.90% comparativ cu anul 2016. Această tendinţă a valorii măsurilor de sprijin raportate pentru SIEG a fost determinată, inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin, actualizarea informaţiei privind valoarea măsurilor de sprijin acordate în anii precedenţi, revizuirea aplicării prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat la calcularea valorii măsurii de sprijin acordată sub formă de reduceri la preţuri de bunuri şi servicii prestate şi alinierea unor scheme implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Din valoarea totală a măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG, în anul 2018, respectiv 217979 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost 53138 (sau circa 24% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele de minimis, ajutoarele implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi a măsurilor de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei.

Cea mai semnificativă măsură de sprijin autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost acordată SA "Termoelectrica". Măsura de sprijin a constat în acordarea unui împrumut cu dobândă preferenţială în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea costurilor operaţionale.

În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin autorizate, în anul 2018, de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG:

• Măsura de sprijin notificată de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎS "Poşta Moldovei". Măsura de sprijin a constat în scutirea ÎS "Poşta Moldovei" de la defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în anul 2017. Ajutorul de stat a fost acordat pentru susţinerea reabilitării şi modernizării încăperilor oficiilor poştale rurale ale Î.S. "Poşta Moldovei", în vederea conformării cu cerinţele de furnizare a serviciilor poştale din sfera serviciului poştal universal, prevăzute în Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016 (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASO-30 din 25.05.2018).

• Măsura de sprijin notificată de către Primăria satului Doroţcaia, raionul Dubăsari, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎM "Servcomdor". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a bunurilor materiale, fără o contraprestaţie echivalentă: sistemul de aprovizionare cu apă, bazin pentru apă, fântâni arteziene şi turnuri de apă (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASR-18 din 05.04.2018).

• Măsura de sprijin notificată de către Primăria satului Chirileni, raionul Ungheni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎM "Serviceprim-Chirileni". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune fără o contraprestaţie echivalentă a bunurilor: apeduct, sistemul de canalizare şi turnul de apă (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASR-56 din 05.07.2018).

• Măsura de sprijin notificată de către Primăria satului Şaptebani, raionul Rîşcani, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎM "Şaptebani servicii". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a sondei arteziene şi a sistemului de aprovizionare cu apă (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASR-36 din 07.06.2018).

• Măsura de sprijin notificată de către Primăria comunei Răzeni, raionul Ialoveni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎM "Apă-Canal Răzeni". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune fără o contraprestaţie echivalentă a bunurilor materiale (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASR-61 din 12.07.2018).

• Măsura de sprijin notificată de către Primăria satului Măgdăceşti, raionul Criuleni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind ÎM "Apă-Canal Măgdăceşti". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a bunurilor materiale: reţea de canalizare (23 km), reţea de apeduct (3 km), staţia de pompare nr.2 şi staţia de epurare, fără o contraprestaţie echivalentă (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASR-76 din 25.10.2018).

În perioada de raportare, întreprinderile care au prestat SIEG au beneficiat de măsuri de sprijin acordate fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat. Cea mai mare pondere din acestea (98.15% din numărul total) au fost acordate ca ajutoare individuale. O pondere semnificativă din valoarea măsurilor de sprijin acordate pentru SIEG a fost oferită întreprinderilor: SA "Termoelectrica", ÎS "Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare", SA "Apă-Canal Chişinău", ÎM "Iurceni Servicii", etc.

Valoarea anuală a măsurilor de sprijin pentru prestarea SIEG, în funcţie de forma prin care au fost acordate, este prezentată în Tabelul 14.

În anul 2018, s-a modificat structura măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG. Cea mai semnificativă pondere a măsurilor de sprijin examinate a fost acordată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii. La fel ca în anul 2017, cea mai semnificativă măsură de sprijin acordată sub forma analizată este măsura de sprijin oferită Centrului Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR) în vederea prestării serviciilor de reabilitare şi asigurarea cu mijloace ajutătoare tehnice a persoanelor cu dezabilităţi locomotorii şi a veteranilor de război de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Ajutorul în cauză este o măsură implementată înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi, prin urmare nu a fost examinată de către Consiliul Concurenţei.

O pondere semnificativă a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG au fost raportate sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate. Furnizorii de ajutor de stat au transmis întreprinderilor în gestiune cu titlul gratuit bunuri (apeduct, fântânilor arteziene, etc.) întru prestarea SIEG (de exemplu: alimentarea cu apă, salubrizarea, etc.). Principalii beneficiari ai măsurilor date de sprijin au fost întreprinderile care prestează servicii de alimentare cu apă, canalizare şi salubrizare.

Măsurile de sprijin pentru prestarea SIEG au fost acordate în proporţie de 25.92% sub formă de împrumuturi în condiţii preferenţiale. Măsurile de sprijin acordate sub această formă au fost acordate ca urmare accesării la fondurile externe. În anul 2018, au continuat a fi acordate împrumuturi la dobânzi preferenţiale în cadrul schemelor de ajutor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei, şi anume:

1. Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, destinaţia împrumutului este îmbunătăţirea eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică – beneficiar SA "Termoelectrica" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-75 din 24.12.2015).

2. Împrumut destinat realizării Proiectului "Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi (SA "Cet-Nord"), cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa energetică, reduce costurile operaţionale şi de a îmbunătăţi furnizarea serviciilor de alimentare cu energie termică în mun. Bălţi – beneficiar S.A."Cet-Nord" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-31 din 23.04.2015).

Totodată, 8.77% din valoarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG au fost oferite sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale. În cadrul măsurilor de sprijin nominalizate, APL au garantat pentru împrumuturile acordate întreprinderilor de către organizaţiile internaţionale.

În anul 2018, a continuat acordarea ajutorului de stat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale SA "Apă-Canal Chişinău" de către Primăria mun. Chişinău. Măsura de sprijin menţionată constă în garantarea de către Consiliul mun. Chişinău, în proporţie de 100%, a împrumuturilor externe obţinute de către "Apă-Canal Chişinău" SA de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii. Se precizează faptul că, ajutorul de stat acordat S.A. "Apă-Canal Chişinău" a fost autorizat de către Consiliul Concurenţei (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-02 din 22.01.2015).

Circa 2.25% din valoarea totală a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG a fost acordată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

Cea mai semnificativă măsură de sprijin acordată sub formă de facilităţi fiscale a continuat să fie schema de ajutor de stat acordată de Serviciul Vamal "Scutiri aplicate la importul utilajului şi tehnicii de la poziţiile tarifare: ex.3926 containere din plastic pentru colectarea separată a deşeurilor; ex.841780700 furnale şi cuptoare pentru incinerarea gunoiului; ex.8477 – maşini şi aparate pentru prelucrarea cauciucului sau a materialelor plastice; ex.8479 utilaje pentru mărunţirea, presarea, balotarea deşeurilor menajere; ex.8704 autovehicule pentru colectarea şi transportarea deşeurilor menajere". De măsura de sprijin în cauză au beneficiat 2 întreprinderi. Se remarcă faptul că, măsura de sprijin a fost examinată şi autorizată de către Consiliul Concurenţei (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei ASS-21 din 21.04.2016).

În anul 2018, furnizorii au oferit măsuri de sprijin pentru prestarea SIEG şi sub alte forme, ponderea acestora fiind mai mică de 2% din valoarea total raportată.

În anul 2018, 243 de autorităţi au oferit măsuri de sprijin pentru prestarea SIEG. Principalii furnizori care au acordat măsuri de sprijin pentru prestarea SIEG au fost APL. Din numărul total de măsuri de sprijin raportate, circa 97% au fost acordate de către APL. Cele mai multe măsuri de sprijin acordate pentru prestarea SIEG au fost raportate de către Primăria mun. Chişinău, Primăria mun. Bălţi, Primăria s.Măgdăceşti, r.Criuleni şi Primăria or.Vulcăneşti, UTA Găgăuzia. Cât priveşte ca valoare, circa 51% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru SIEG a fost acordat de către APC.

Una din acţiunile Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020 este delegarea gestiunii SIEG, prin act de atribuire, la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Astfel, în anul 2018, 9 APL au delegat gestiunea SIEG prin act de atribuire, ceea ce este şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în MO nr.243-247 din 01.11.2013).

Capitolul IV

MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT AUTORIZATE

4.1. Caracterizare generală

Monitorizarea ajutoarelor de stat în derulare este una din atribuţiile Consiliului Concurenţei. Potrivit art.20 din Legea cu privire la ajutorul de stat şi pct.84 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013), Consiliul Concurenţei monitorizează, atât ajutoarele de stat în derulare, pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi deciziile de autorizare pe care acesta le-a emis.

În acest sens, au fost monitorizate 25 măsuri de sprijin autorizate de către Plenul Consiliului Concurenţei, în perioada 2014-2018, inclusiv care au fost în derulare în anul 2018. Pentru efectuarea monitorizării ajutoarelor de stat autorizate au fost solicitate informaţii de la furnizorii şi beneficiarii ajutoarelor de stat.

4.2. Ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Monitorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare prezentate în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 (publicat în MO nr.228-232 din 18.10.2013). Principalele condiţii de acordare a ajutorul de stat pentru dezvoltare regională sunt:

• intensitatea ajutorului de stat – până la 50% din costul efectiv suportat (pentru întreprinderi mijlocii – 60%, pentru întreprinderi mici – 70%);

• contribuţia beneficiarului – cel puţin 25% din costurile eligibile;

• menţinerea investiţiei în cauză în regiune pe o perioadă – minimum de 5 ani de întreprinderile mari şi minimum 3 ani pentru ÎMM;

• numărul de noi locuri de muncă create.

Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională a fost acordat pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale.

a) Schema de ajutor de stat în condiţiile actelor normative aferente Programului de asistenţă condiţionată finanţat din contul creditului Guvernului Republicii Polone acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare şi infrastructurii aferente acestora, sub forma de împrumuturi în condiţii preferenţiale

Prin Decizia nr.ASO-4 din 23.02.2017, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat schema de ajutor de stat în condiţiile actelor normative aferente implementării Creditului de asistenţă oferit Guvernului Republicii Moldova de Guvernul Republicii Polone pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora şi altele.

Ajutorul de stat autorizat a constat în: 1) măsuri de sprijin în cadrul operaţiunilor de recreditare ce se vor efectua în baza contractelor de recreditare (act juridic semnat între Ministerul Finanţelor şi instituţiile financiare participante selectate, prin care Ministerul Finanţelor le va acorda împrumuturi, cu o dobândă la rata de 0,15% pe an, din fondurile Creditului pentru recreditarea întreprinderilor eligibile şi finanţarea cheltuielilor eligibile pentru procurarea de bunuri şi servicii) cu instituţiile financiare participante selectate care îşi vor asuma toate riscurile legate de recreditare şi vor asigura rambursabilitatea fondurilor către Ministerul Finanţelor; 2) măsuri de sprijin în cadrul subîmprumuturilor (în condiţii preferenţiale, cu o valoare maximă per întreprindere de 5 milioane Euro şi cu maturitatea de până la 12 ani), acordate de către instituţiile financiare participante întreprinderilor eligibile în conformitate cu criteriile stabilite în Manualul de operaţiuni corespunzător. Dobânda pentru subîmprumut va reflecta riscurile de credit şi se va negocia, de comun acord, între instituţiile financiare participante şi întreprinderile eligibile. Marja de risc maximă aplicată de instituţiile financiare participante către întreprinderea eligibilă, la rata dobânzii aplicate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova către instituţiile financiare participante, stabilită în limita de până la 3.5 p.p.; 3) măsuri de sprijin în cadrul aplicării TVA, taxei pentru efectuarea procedurilor vamale şi a taxei vamale la cota zero pentru importul de către întreprinderile eligibile a bunurilor şi serviciilor finanţate din sursele creditului.

În urma examinării măsurilor de sprijin notificate, s-a constatat prezenţa ajutorului de stat în cazul modalităţilor I şi II.

În anul 2018, valoarea totală a ajutorului de stat acordat a fost de 110 mii lei, şi anume: în cadrul modalităţii I, a fost acordat ajutor de stat în valoare de 67 mii lei; în cadrul modalităţii II, valoarea ajutorului de stat – 43 mii lei. Astfel, în urma examinării informaţiilor prezentate, s-a constatat că valoarea ajutorului de stat acordat celor 2 beneficiari nu a depăşit valoarea maximă stabilită.

b) Ajutor de stat acordat pentru crearea/dezvoltarea parcurilor industriale (PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN")

În anul 2014, au fost autorizate 4 ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, acordate pentru crearea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "Comrat". În anul 2016, Consiliul Concurenţei a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltarea PI "CAAN".

În continuarea sunt prezentaţi indicatorii principali privind activitatea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN".

În anul 2018, se observă că în toate PI au fost realizate investiţii. Totodată, se remarcă faptul că, intensitatea maximă admisibilă nu a fost depăşită de beneficiarii ajutorului de stat.

c) Schema de ajutor de stat "Moldova IT park"

Prin Decizia nr.ASS-17 din 29.03.2018, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat ajutorul de stat acordat rezidenţilor parcului pentru tehnologia informaţiei "Moldova IT park". Măsura de sprijin a constat în aplicarea impozitului unic rezidenţilor parcului pentru tehnologia informaţiei "Moldova IT park".

Pe parcursul anului 2018, 346 de companii au obţinut statutul de rezident al "Moldova IT Park", iar 7 companii s-au retras din Park, în mare parte datorită modificării strategiilor interne a companiilor şi necorespunderii cu criteriile de păstrare a statutului de rezident. Se constată o creştere a numărului de rezidenţi, ceea ce denotă faptul că, mecanismul dat de stimulare a sectorului este acceptat de comunitatea de afaceri şi era mult aşteptat.

Pe parcursul anului 2018, 94 companii nou-create au devenit rezidente în "Moldova IT Park", reprezentând circa 28% din numărul total de companii. Din numărul total al companiilor nou-create, 20 reprezintă companii cu capital străin, originar din 14 ţări, care constituie circa 1/5 din numărul total al rezidenţilor cu capital străin înregistraţi în Park.

Rezidenţii "Moldova IT Park" au înregistrat, în anul 2018, un număr total de 6739 angajaţi, dintre care 5935 ingineri.

Suplimentar la suma impozitului unic achitat de companiile rezidente ale Parcului, acestea au generat pe parcursul anului 2018, conform datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat, alte taxe şi impozite în mărime de circa 165 mln.lei, sub formă de impozit pe venit reţinut la sursa de plată, TVA şi altele.

În anul 2018, volumul vânzărilor exportate, precum şi a vânzărilor direcţionate către piaţa locală de către rezidenţii "Moldova IT Park" a înregistrat o creştere stabilă. Astfel, volumul serviciilor şi produselor IT exportate de rezidenţii Parcului a fost de 1574 mil. lei, iar a vânzărilor locale – 364 mil. lei.

Potrivit rezultatelor expuse în Raportul Comisiei de evaluare a activităţii parcului pentru tehnologia informaţiei "Moldova IT Park" în anul 2018, se constată faptul că proiectul a atins obiectivele anuale stabilite, generând un impact economic pozitiv şi multiplicator, măsura de ajutor de stat, acordată în temeiul art.15 alin.(1) lit.a) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, a determinat promovarea creării de noi locuri de muncă, atragerea investiţiilor şi promovarea imaginii sectorului IT.

d) Schema de ajutor de stat privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-73 din 11.10.2018 a fost autorizată schema de ajutor de stat notificată de către AIPA privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare. Măsura de sprijin enunţată prevede acordarea prin intermediul Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural a subvenţiilor pentru suportul investiţiilor destinate prelucrării şi comercializării produselor agricole.

Potrivit informaţiei raportate de AIPA, în anul 2018, 568 de beneficiari au beneficiat de ajutor de stat în valoare totală de 274010 mii lei.

e) Măsura de sprijin acordată de Consiliul raional Leova – "SG Green Farm" SRL

Consiliul Concurenţei, ca urmare a examinării notificării parvenite de la Consiliul Raional Leova, a emis Dispoziţia Plenului Consiliului Concurenţei nr.29 din 31.10.2017 privind iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei din domeniul ajutorului de stat în cadrul proiectului de Parteneriat Public Privat "Dezvoltarea infrastructurii termoenergetice pe biomasă în raionul Leova". Obiectul investigaţiei l-a constituit existenţa unor neconcordanţe între informaţia prezentată în studiul de fezabilitate şi indicată în documentele aferente procedurii de selectare a partenerului privat cu cea indicată în contractul de parteneriat public-privat, încheiat între Consiliul raional Leova şi "SG Green Farm" SRL.

Plenul Consiliului Concurenţei, prin Decizia nr.ASR-29/17-21 din 23.04.2018, a constatat că măsura de sprijin notificată constituie ajutor de stat în sensul art.3 din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltare regională acordat "SG Green Farm" SRL. Ajutorul de stat acordat "SG Green Farm" SRL este necesar în vederea operării serviciului public de livrare a agentului termic.

În cadrul monitorizării ajutorului de stat, furnizorul a informat următoarele: monitorizarea executării prevederilor contractului de PPP "Dezvoltarea infrastructurii bioenergetice pe biomasă în raionul Leova" se ţine la control permanent; în fiecare an la începerea unui nou sezon de încălzire toamnă-iarnă se examinează informaţia prezentată de "SG Green Farm" SRL privind cheltuielile efectuate în sezonul precedent de încălzire şi se aprobă tariful pentru Gcal pentru următorul sezon; volumul energiei termice produse este mai mic decât cel estimat, astfel pentru sezonul de încălzire 2018-2019, energia termică livrată a constituit 3210.4 Gcal sau cu 3289.6 Gcal mai puţin decât estimările de producere a energiei termice anuală pentru perioada în cauză.

În baza informaţiei prezentate de "SG Green Farm" SRL, s-a constat faptul că la momentul prezentării informaţiei, la întreprindere se efectua un audit financiar asupra modului de realizare a PPP pentru perioada 2014-2018, inclusiv şi compartimentele din Decizia Consiliului Concurenţei nr.29/17-21 din 23.04.2018. Totodată, se menţionează că după finalizarea raportului de audit acesta va fi prezentat Consiliului Concurenţei, cu explicaţiile suplimentare de rigoare din partea partenerului privat. Astfel, Consiliul raional Leova/"SG Green Farm" SRL urmează să prezinte informaţia actualizată aferentă executării Deciziei Consiliului Concurenţei, pe măsura finalizării auditului financiar.

f) Măsura de sprijin acordată de Comitetul executiv al Găgăuziei – ÎM "Vitapharm-Com" SRL

Plenul Consiliului Concurenţei, prin Dispoziţia nr.15 din 15.03.2018, a dispus iniţierea procedurii de examinare a cazului de încălcare a legislaţiei din domeniul ajutorului de stat la acordarea măsurii de sprijin ÎM "Vitapharm-Com" SRL, de către Comitetul executiv al Găgăuziei. Iniţierea investigaţiei a survenit ca urmare a acordării măsurii de sprijin ÎM "Vitapharm-Com" SRL, fără a fi autorizată de Consiliul Concurenţei. La 11.06.2018, Comitetul Executiv al Găgăuziei a prezentat Formularul general de notificare şi Formularul special de notificare privind ajutorul pentru dezvoltare regională a măsurii de sprijin acordată ÎM "Vitapharm-Com" SRL.

Plenul Consiliului Concurenţei, prin Decizia nr.ASR-15/18-55 din 05.07.2018, a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltare regională acordat sub formă de subvenţii ÎM "Vitapharm-Com" SRL, conform Legii UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI 106 din 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 a bugetului pentru anul 2017.

Conform informaţiei prezentate de către Direcţia Generală de Dezvoltare Economică al UTA Găgăuzia, întru realizarea investiţiilor preconizate necesare pentru implementarea proiectului a fost achiziţionată şi instalată linia de umplere, care se foloseşte în cadrul producerii; maşina blister şi maşina de umplere a capsulelor a fost achitată parţial, diferenţa urmând a fi achitată pe măsura primirii integrale a echipamentului. În ceea ce ţine de costurile salariale aferente locurilor de muncă create se menţionează că, la situaţia de 01.07.2018, au fost create 5 locuri noi de muncă, celelalte urmând a fi create în cadrul realizării proiectului timp de 2 ani. Intensitatea maximă admisă, prevăzută de pct.32 şi pct.45 din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, în condiţiile cumulului de ajutoare de stat pentru acelaşi beneficiar nu este depăşită (inclusiv, informaţia din declaraţia privind valoarea ajutorului de minimis primit din 15.07.2019).

4.3. Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor de interes economic general

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general. Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, pentru ca ajutorul de stat să fie compatibil cu mediu concurenţial acesta trebuie să respecte următoarele condiţii:

• ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

• ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificativ concurenţa.

Pentru anul 2018, au fost monitorizate 9 măsuri de ajutor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG. În continuare este prezentat ajutorul de stat monitorizat de către Consiliul Concurenţei pe tipurile de SIEG pentru care au fost acordate.

a) Ajutor de stat acordat SA "Termoelectrica" pentru prestarea serviciilor de alimentare cu energie termică

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-75 din 24.12.2015, s-a autorizat ajutorul de stat pentru prestarea SIEG oferit SA "Termoelectrica" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică.

Temeiul legal este Legea nr.148/2015 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică din anul 2015.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a comunicat realizarea următoarelor activităţi în contextul punerii în aplicare a contractelor, pe parcursul anului 2018: (i) diminuarea pierderilor de energie termică; (ii) reducerea ratei de defecţiuni şi staţionări – până la "zero"; (iii) majorarea sarcinii termice de ACM în perioada de vară (aprilie-septembrie 2018) cu comercializarea energiei termice în apă caldă; (iv) optimizarea sistemului hidraulic în circuitul unificat CET SURSA1, 2 în perioada de tranziţie cu majorarea sarcinii în regim de cogenerare la CET Sursa 1.

Proiectul de modernizare a SA "Termoelectrica" este în proces de implementare, urmare a examinării informaţiei privind investiţiile efectuate, se concluzionează efectul pozitiv al ajutorului de stat autorizat. În termen lung măsura de ajutor de stat va avea un impact pozitiv asupra bunăstării consumatorilor SA "Termoelectrica".

b) Ajutor de stat acordat SA "CET Nord" pentru prestarea serviciilor de alimentare cu energie termică

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-31 din 23.04.2015, s-a autorizat ajutorul de stat oferit SA "CET-Nord", în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică, a eficienţei energetice şi reducerii costurilor operaţionale. Temeiul legal este Legea nr.15/2015 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre R. Moldova şi BERD, în vederea realizării proiectului "Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi (SA "CET-Nord").

Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri: mai 2016 – august 2029. Proiectul de modernizare a SA "CET Nord" este în proces de implementare, urmare a examinării informaţiei, privind investiţiile efectuate se concluzionează efectul pozitiv al ajutorului de stat autorizat. În termen lung măsura de ajutor de stat va avea un impact pozitiv asupra bunăstării consumatorilor SA "CET Nord".

c) Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală

În anul 2018, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat 5 măsuri de sprijin, care au fost acordate pentru prestarea SIEG, şi anume: serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Ajutoarele de stat autorizate în perioada de referinţă au fost ajutoare individuale. Beneficiarii acestor măsuri, fiind după forma organizatorico-juridică întreprinderi municipale, sunt următoarele: ÎM "Servcomdor", ÎM "Serviceprim-Chirileni", ÎM "Şaptebani Servicii", ÎM "Apă Canal Răzeni" şi ÎM "Apă – Canal Măgdăceşti". (Tabelul 16).

Ca urmare a implementării ajutoarelor de stat autorizate a crescut numărul consumatorilor conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare/ serviciul de salubrizare în raport cu numărul de consumatori conectaţi până la acordarea ajutorului de stat, astfel:

• Măsura de sprijin acordată de Primăria satului Doroţcaia, raionul Dubăsari – Î.M. "Servcomdor": în satul Doroţcaia din totalul 1133 de gospodării, 960 de gospodării au acces la conducta centrală de apă, ceea ce constituie 84.73%. Acordarea ajutorului de stat a permis dezvoltarea satului Doroţcaia, în vederea:

a) îmbunătăţirii cu 10% a aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ 24/24 ore;

b) expertizării şi schimbării contoarelor de apă – 85%;

c) curăţirii şi dezinfectării sistematică a turnurilor de apă şi reţelelor de apeduct;

d) unirii la reţelele de apeduct a noilor consumatori;

e) schimbării utilajului învechit;

f) instalării noilor turnuri de apă – 2 proiecte în derulare;

g) dezvoltarea durabilă a serviciilor şi protecţia mediului înconjurător.

• Măsura de sprijin acordată de Primăria satului Chirileni, raionul Ungheni – Î.M. "Serviceprim – Chirileni": numărul consumatorilor conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă la situaţia din 30.06.2019 constituia 438 consumatori (ceia ce constituie o creştere cu cca 18.4%), iar a consumatorilor conectaţi la reţeaua de canalizare – 90 (sau o creştere cu 50% în raport cu situaţia până la acordarea ajutorului).

• Măsura de sprijin acordată de Primăria satului Şaptebani, raionul Rîşcani – Î.M. "Şaptebani Servicii", implementarea ajutorului a permis îmbunătăţirea calităţii serviciilor de aprovizionare cu apă prin conectarea unui număr mai mare de consumatori la apeduct, care la data de 30.06.2019, au constituit 442 gospodării sau o creştere cu 13% în raport cu numărul de consumatori conectaţi la reţea până la acordarea ajutorului de stat. Aprovizionarea cu apă non-stop a asigurat un nivel al condiţiilor de trai, al sănătăţii locuitorilor şi a unui mediu ambiant curat şi sănătos, prin dezvoltarea durabilă a infrastructurii de alimentare cu apă, prin prestarea serviciilor calitative populaţiei.

• Măsura de sprijin acordată de Primăria comunei Răzeni, raionul Ialoveni – Î.M. "Apă-Canal Răzeni", la situaţia de 30.06.2019, la reţeaua de aprovizionare cu apă erau conectaţi 2314 consumatori, inclusiv 2 agenţi economici.

• Măsura de sprijin acordată de Primăria satului Măgdăceşti, raionul Criuleni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Apă-Canal Măgdăceşti", la situaţia din 30.06.2019, numărul consumatorilor conectaţi: serviciul de alimentare cu apă – 1247, serviciul de canalizare – 851. Impactul acordării ajutorului de stat: îmbunătăţirea vieţii locuitorilor; asigurarea cu apă potabilă 24/24 ore a grădiniţei, liceului, cantinei sociale, centrului medical din s. Măgdăceşti; folosirea raţională a resurselor de apă; îmbunătăţirea calităţii apelor; dispariţia gropilor de canalizare improvizate; lichidarea pericolului de poluare a mediului înconjurător, solului, apelor de suprafaţă şi fântânilor publice.

• Măsura de sprijin acordată de către Primăria comunei Bozieni, beneficiarul măsurii fiind SA "Operator Regional Apă-Canal Hînceşti", pe parcursul anului 2018, au fost efectuate lucrări de branşare la serviciul de alimentare cu apă la 24 de consumatori casnici, iar valoarea investiţiilor efectuate de S.A. "Operator Regional Apă-Canal Hînceşti" este de 167.4 mii lei.

• Măsurile de sprijin acordate de Consiliul municipal Bălţi – ÎM "Direcţia Reparaţii şi Construcţii Drumuri Bălţi". Primăria mun. Bălţi a prezentat Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.3/45 din 25.06.2019 cu privire la atribuirea unor servicii de interes economic general ÎM "Direcţia Reparaţii şi Construcţii Drumuri Bălţi", prin care a fost aprobat actul de atribuire a SIEG (prestarea serviciilor de colectare şi transportare a deşeurilor municipale). Totodată, furnizorul a menţionat că ÎM "Direcţia Reparaţii şi Construcţii Drumuri Bălţi" a confirmat faptul că evidenţa contabilă în cadrul întreprinderii este înregistrată separat pe serviciile acordate.

Ajutorul de stat pentru prestarea SIEG a fost acordat în vederea asigurării/îmbunătăţirii infrastructurii (care la momentul acordării ajutorului de stat se afla într-o stare precară sau nu exista deloc) pentru prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pentru locuitori, îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei, îmbunătăţirea calităţii apei, protecţia mediului înconjurător, ridicarea nivelului social şi igienic al populaţiei, fiind necesar astfel pentru a opera în condiţii normale de continuitate şi siguranţă a serviciului public.

În toate cazurile menţionate, referitor la serviciile de interes economic general, delegarea serviciului a fost atribuit de către autorităţile publice locale, direct fără organizarea licitaţiilor publice, în sensul art.21 alin (2) din Legea nr.1402/2002 serviciilor publice de gospodărie comunală, art.13 alin.(2) din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare. Atribuirea în mod direct, a gestiunii serviciilor de utilităţi publice unei întreprinderi este susceptibilă de a avea efecte anticoncurenţiale (generează riscuri concurenţiale) pe pieţele serviciilor de utilităţi publice.

În vederea instituirii principiilor concurenţiale în activitatea prestării serviciilor de utilitare publică, apare necesitatea de a fi modificat.

1) cadrul normativ ce reglementează modalitatea de prestare a SIEG, precum:

- Legea nr.1402 din 24.10.2002 serviciilor publice de gospodărie comunală – actul normativ care stabileşte cadrul juridic unitar privind înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice de gospodărie comunală în unităţile administrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea şi controlul funcţionării lor.

- Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare.

şi anume în vederea obligativităţii autorităţilor publice locale:

√ încredinţării serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, etc. ca urmare a unei proceduri de licitaţie publică, deschisă şi necondiţionată;

√ limitării duratei maxime a încredinţării serviciilor. De ex, cu referire la Regulamentul CE 1370/2007, durata maxima permisă a încredinţării serviciului este de 10 ani. Totodată, în cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale urmează ca periodic, să facă analize privind eficienţa serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciului, după caz;

√ separării contabilităţii;

√ stabilirii indicatorilor de performanţă la atribuirea gestiunii serviciului public;

√ atribuirii gestiunii serviciului public în baza actului de atribuire, etc,

cât şi modificarea actelor juridice emise de autorităţile publice locale ce reglementează modalitatea de prestare a SIEG (regulamente interne de funcţionare a SIEG, decizii de delegare a SIEG, etc.), prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public, etc.

În contextul celor sus-menţionate, se precizează faptul că prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.352 din 27.12.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, au fost stabiliţi indicatorii de calitate a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Consiliul Concurenţei a informat Cancelaria de Stat privind necesitatea modificării actelor normative ce reglementează modalitatea de prestare a SIEG, prin includerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public în baza actului de atribuire. În acest sens, Consiliul Concurenţei a comunicat Cancelariei de Stat referitor la disponibilitatea colaborării.

2) legislaţia privind achiziţiile publice în sectorul de utilităţi (armonizată cu prevederile directivelor Uniunii Europene) care să oblige întreprinderile ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul SIEG să organizeze în mod eficient, transparent şi echitabil proceduri de achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru desfăşurarea activităţii acestora.

În acest sens, se precizează faptul că potrivit informaţiilor prezentate de către Ministerul Finanţelor, până în luna noiembrie 2019 urmează a fi elaborat şi prezentat Guvernului proiectul de Lege cu privire la atribuirea contractelor în sectorul de utilităţi, care va transpune Directiva 2014/25/UE.

3) continuarea organizării activităţilor de instruire/conlucrarea cu autorităţile publice locale:

- în vederea aducerii în concordanţă cu prevederile stipulate în cadrul normativ din domeniul ajutorului de stat, de către acestea, a actelor juridice aferente prestării serviciilor de interes economic general (deciziile de delegare a SIEG, etc.), prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public, etc.

- cu privire la evaluarea ajutoarelor de stat pe baza criteriilor care decurg din aplicarea normelor în materie de concurenţă aplicabile în UE, organizate atât la sediul Consiliului Concurenţei, cât şi în teritoriu (cu participarea activă a oficiilor teritoriale).

4.4. Ajutor de stat destinat protecţiei mediului înconjurător

Monitorizarea ajutoarelor de stat destinate protecţiei mediului înconjurător se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.9 din 30.08.2013). Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, acordarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului poate fi justificată în cazul în care prin măsurile de ajutor se obţine un nivel mai ridicat al protecţiei mediului decât cel care s-ar obţine în absenţa ajutorului în cauză, iar efectele pozitive ale ajutorului sunt mai mari decât efectele sale negative în ceea ce priveşte denaturarea concurenţei, luând în considerare principiul "poluatorul plăteşte".

Schema ajutorului de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-09 din 15.03.2016 s-a decis autorizarea schemei de ajutor de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public".

În anul 2018, în baza schemei de ajutor de stat autorizate a fost acordată măsura de sprijin la 11 beneficiari, în valoare totală de 8320 mii lei. În rezultatul implementării proiectelor cu implicarea ajutorului de stat a fost estimată economisirea a circa 68534 MWh/an, precum şi reducerea emisiilor de CO2 cu circa 14144 tone CO2/an. Reieşind din faptul că, din cele 149 proiecte aprobate, doar 76 de proiecte au fost finalizate, impactul schemei de ajutor de stat va fi cunoscut după încheierea tuturor proiectelor menţionate.

4.5. Ajutor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.8 din 30.08.2013). Ajutoarele pentru proiectele de cercetare şi dezvoltare sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, cu condiţia îndeplinirii criteriilor privind categoriile de cercetare, intensitatea ajutoarelor, costurile eligibile, valoarea ajutorului şi forma acordării.

Schema de ajutor de stat pentru dezvoltare şi inovare în condiţiile actelor normative aferente finanţării publice a întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-9 din 03.04.2017, s-a constatat faptul că măsurile de sprijin notificate, sub forma unei scheme, de către Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic şi acordate prin intermediul finanţării publice a întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării care practică activităţi economice constituie ajutor de stat. Totodată, a fost autorizată schema de ajutor de stat pentru dezvoltare şi inovare în condiţiile actelor normative aferente finanţării publice a întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.

În urma examinării informaţiilor prezentate de către Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic), pentru anul 2018, s-a constatat că în baza schemei autorizate au fost acordate ajutoare de stat pentru 7 beneficiari în valoare totală de 4885 mii lei.

Totodată, în rezultatul implementării proiectelor cu implicarea ajutorului de stat, au fost obţinute rezultate concrete ce vor fi utilizate în agricultură, industrie şi medicină.

4.6. Ajutor de stat pentru salvarea beneficiarilor

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru salvarea beneficiarilor se efectuează ţinând cont de prevederile din Regulamentul privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013).

a) Ajutor de stat acordat S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A.

Prin Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, s-a acceptat propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către BNM băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de până la 9 500 mil. lei, în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar şi de emitere a garanţiei (garanţiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM.

BNM a notificat Consiliului Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat băncilor: S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A., Plenul Consiliului Concurenţei a decis că, măsura de sprijin notificată de către BNM constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat măsura de sprijin pentru salvarea celor trei bănci (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-01 din 27.11.2014).

Conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei, BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un Plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Dat fiind faptul că, Planul menţionat nu a fost prezentat către expirarea termenului, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM.

În urma investigaţiei, s-a constatat că, în lipsa unui Plan de restructurare, folosirea ajutorului de stat de către băncile comerciale beneficiare după expirarea a 6 luni de la acordarea acestuia este abuzivă, respectiv băncile comerciale urmează să ramburseze ajutorul de stat în cauză. Totodată, nenotificarea ajutorului de stat de către Ministerul Finanţelor sub formă de garanţii de stat în condiţii preferenţiale pentru SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA este o încălcare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-68 din 11.12.2015, s-a decis recuperarea ajutorului de stat de care a beneficiat SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA. În acest sens, BNM şi Ministerul Finanţelor urmează să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la cele trei bănci.

Potrivit informaţiei prezentate de către BNM, de la data retragerii licenţei şi până la data de 31.12.2018, inclusiv cele 3 bănci comerciale au efectuat rambursări cumulative în sumă totală de 1747 mil. lei, după cum urmează: SA "Banca de Economii" – 873 mil.lei, BC "Banca Socială" SA. – 566 mil.lei şi BC"UNIBANK" SA – 308 mil.lei.

Decizia urmează a fi monitorizată în continuare de către Consiliul Concurenţei până la recuperarea totală a ajutorului de stat de către BNM şi Ministerul Finanţelor.

b) Măsura de sprijin acordată de Comitetul Executiv al Găgăuziei – ÎM "Marigold" SRL.

Plenul Consiliului Concurenţei, prin Dispoziţia nr.14 din 15.03.2018, a dispus iniţierea procedurii de examinare a cazului de încălcare a legislaţiei din domeniul ajutorului de stat la acordarea măsurii de sprijin ÎM "Marigold" SRL, de către Comitetul executiv al Găgăuziei. Iniţierea investigaţiei a survenit ca urmare a acordării măsurii de sprijin ÎM "Marigold" SRL, fără a fi autorizată de Consiliul Concurenţei. La data de 11.06.2018, Comitetul Executiv al Găgăuziei a prezentat Formularul general de notificare şi Formularul special de notificare a ajutorului de stat individual pentru restructurarea beneficiarilor aflaţi în dificultate a măsurii de sprijin acordată ÎM "Marigold" SRL.

Plenul Consiliului Concurenţei, prin Decizia nr.ASR-14/18-50 din 28.06.2018, a autorizat ajutorul de stat pentru restructurare acordat sub formă de subvenţii ÎM "Marigold" SRL, conform Legii UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI din 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 a bugetului pentru anul 2017. Valoarea ajutorului de stat a constituit 4926.94 mii lei.

Potrivit informaţiei prezentate de Direcţia Generală de Dezvoltare Economică al UTA Găgăuzia, conform Deciziei Judecătoriei Comrat, oficiul Ceadîr-Lunga, nr.2i-14/2019 din 19.04.2019 a fost iniţiată procedura de insolvabilitate a ÎM "Marigold" SRL şi a fost desemnat administrator al procedurii de insolvabilitate.

Conform informaţiei din declaraţia privind valoarea ajutorului de minimis primit din 22.07.2019, ÎM "Marigold" SRL nu a beneficiat de un alt ajutor de stat pentru restructurare, fiind respectate astfel prevederile pct.9 din Regulamentul privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013.

În baza informaţiei prezentate, Direcţia Generală de Dezvoltare Economică al UTA Găgăuzia urmează să prezinte pe parcurs, în adresa Consiliului Concurenţei, informaţia actualizată privind situaţia economico-financiară a ÎM "Marigold" SRL, cât şi implementarea Planului de restructurare.

c) Ajutor de stat acordat pentru redresarea situaţiei financiar-economice a Î.S. Compania Aeriană "Air Moldova"

În conformitate cu Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-43 din 14.09.2017, s-a decis autorizarea ajutorului de stat acordat de Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" sub formă de împrumut în condiţii preferenţiale în valoare de 75 mil.lei şi de Autoritatea Aeronautică Civilă pentru cesiunea creanţelor şi eşalonarea datoriilor pentru Î.S. Compania Aeriană "Air Moldova".

În procesul monitorizării ajutorului de stat a fost constatat faptul că, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în data de 14.03.2018, a prezentat Planul de restructurare al Î.S. Compania Aeriană "Air Moldova". Planul enunţat a fost examinat, inclusiv, de către Autoritatea Aeronautică Civilă, cu expunere pozitivă asupra prognozelor privind creşterea traficului de pasageri şi profitabilităţii rutelor exploatate, precum şi viabilitatea Planului în cauză.

Totodată, Contractul de împrumut încheiat între Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" şi Î.S. Compania Aeriană "Air Moldova a fost prelungit de 2 ori pe parcursul anului 2018, a câte 6 luni, respectiv la 15.03.2018 şi la 14.09.2018.

4.7. Ajutor de stat sectorial

Ajutor de stat acordat Î.S. "Calea Ferată din Moldova" în vederea achiziţiei locomotivelor şi restructurării infrastructurii feroviare

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-44 din 02.07.2015 s-a decis autorizarea ajutorul de stat oferit ÎS "Calea Ferată din Moldova", în vederea achiziţiei locomotivelor şi restructurării infrastructurii feroviare.

Ca urmare a monitorizării măsurii date de sprijin s-a constat faptul că, proiectul de modernizare a Î.S. "Calea Ferată din Moldova" este în proces de implementare. În anii anteriori de monitorizare a nivelului de implementare a proiectului au fost constatate întârzieri la capitolul de achiziţionare a locomotivelor noi şi a sistemului informaţional de eficienţă energetică, fapt care a condiţionat nedebursarea integrală a primei tranşe în sumă totală de 25 mil.euro.

Ţinând cont de faptul că, măsurile de sprijin autorizate urmează a fi implementate într-o perioadă mai îndelungată acestea vor fi monitorizate în continuare de către Consiliul Concurenţei.

Capitolul V

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AUTOMATIZAT "REGISTRUL AJUTOARELOR DE STAT"

În vederea realizării angajamentului asumat prin art.342 din Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii transparenţei în operaţiunile de acordare a ajutorului de stat a fost instituit SIRASM.

SIRASM reprezintă totalitatea mijloacelor software, hardware, informaţionale, organizaţionale, a sistemelor de transmitere a datelor, a tehnologiilor de utilizare a lor, a normelor de drept şi a infrastructurii pentru susţinerea informaţională a notificării, a evidenţei, a monitorizării şi a raportării ajutoarelor de stat.

Scenariile de bază prin intermediul cărora se realizează funcţiile SIRASM se divizează în următoarele grupuri: pentru introducerea şi actualizarea informaţiilor şi pentru furnizarea informaţiilor.

Figura nr.5

Funcţionarea Sistemului informaţional automatizat

"Registrul ajutoarelor de stat"

În vederea implementării SIRASM a fost elaborată şi aprobată Hotărârea Guvernului nr.378 din 27.05.2014 pentru aprobarea Conceptului sistemului informaţional automatizat "Registrul Ajutoarelor de Stat" şi Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului Ajutoarelor de Stat.

În anul 2018 a continuat implementarea SIRASM de către furnizorii de ajutor de stat şi de minimis. Astfel, pe parcursul anului au fost acordate acces la 143 de furnizori de ajutor de stat, în total 875 de furnizori de ajutor de stat fiind conectaţi la sistem, dintre care:

• APC – 45 (100% din potenţialii furnizori)

• APL – 814 (87.2% din numărul de autorităţi publice locale care include furnizorii ce acordă ajutor de stat cu impact asupra concurenţei, exceptând 12.8% de autorităţi locale (comune, sate) ce acordă măsuri de sprijin în valori nesemnificative, cu potenţial redus de a distorsiona mediul concurenţial)

• Alţi furnizori (diferite persoane juridice) – 16

Pe parcursul anilor 2015-2018, ponderea furnizorilor care au raportat ajutoarele de stat, prin SIRASM, este prezentată în Figura nr.6.

Figura nr.6

Ponderea furnizorilor care au raportat ajutoarele de stat

prin SIRASM, %

Potrivit Figurii nr.6, se constată că în anul 2018 toţi furnizorii de ajutor de stat au raportat măsurile de sprijin prin intermediul SIRASM. Se menţine tendinţa creşterii numărului de autorităţi publice care utilizează SIRASM. Acest fapt asigură transparenţa în procesul de colectare şi analiza datelor privind ajutoarele de stat şi de minimis acordate.

În procesul de examinare a Formularelor de raportare, atât Consiliul Concurenţei, cât şi furnizorii de ajutor de stat au comunicat prin intermediul sistemului, astfel costurile de corespondenţă prin utilizarea opţiunii de mesagerie şi timpul de transmitere a documentelor fiind reduse.

Implementarea eficientă a SIRASM în procesul de notificare şi raportare a ajutoarelor de stat de către furnizorii de ajutor de stat va contribui şi în continuare la:

• asigurarea cu date de acces a furnizorilor ajutoarelor de stat şi oferirea în regim permanent a suportului informaţional în vederea utilizării SIRASM în mod eficient;

• promovarea utilizării SIRASM de către furnizorii ajutoarelor de stat, în procesul de notificare şi raportare a ajutoarelor de stat, astfel încât să fie eficientizat procesul de implementare a legislaţiei cu privire la ajutorul de stat, actualizarea în timp util a informaţiei din Registrul ajutoarelor de stat.

CONCLUZII ŞI PRIORITĂŢI

Ajutorul de stat este o componentă importantă a politicii economice şi în special a politicii de concurenţă datorită impactului acestuia asupra mediului concurenţial. Prin politica în domeniul ajutorului de stat se urmăreşte corectarea eşecurilor pieţei şi consolidarea economiei naţionale.

Principalii indicatorii privind măsurile de sprijin raportate pentru anul 2018 au fost:

• valoarea ajutorului de stat raportat (inclusiv pentru SIEG) a fost de 1108120 mii lei, ceea ce a constituit 0.58% din PIB;

• valoarea estimată a ajutorului de stat (inclusiv valoarea măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale) a fost de 1757948 mii lei, ceea ce a constituit 0.93% din PIB;

• valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 454111 mii lei (40.98% din valoarea ajutorului de stat raportată);

• valoarea ajutoarelor de stat existente aliniate a constituit 113 mil. lei;

• cele mai multe ajutoare de stat (80.65% din numărul ajutoarelor de stat raportate) au fost oferite ca scheme de ajutor de stat;

• cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat raportată a fost de natura cheltuielilor bugetare, fiind de circa 62% din valoarea totală;

• cele mai multe din ajutoarele de stat raportate au fost pentru dezvoltare regională, acestea constituind circa 48% din valoarea totală;

• cea mai mare pondere din ajutoarele de stat raportate au fost oferite de către APC, acestea constituind circa 87% din numărul total de măsuri raportate;

• valoarea ajutorului de minimis a fost de 127393 mii lei;

• cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de către APL, acestea constituind 92.69% din total ajutoare de minimis raportate;

• cea mai mare valoare a ajutorului de minimis (circa 89%) a continuat a fi orientată spre susţinerea ÎMM şi prestarea SIEG;

• valoarea măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG a fost de 217979 mii lei;

• cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru SIEG a fost acordat întreprinderilor ce prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare, colectarea şi epurarea apelor uzate şi serviciului de salubrizare;

• 9 APL au delegat gestiunea SIEG (alimentarea cu apă, canalizare, etc.) prin act de atribuire;

• au fost organizate 78 de evenimente (conferinţe, seminare, şedinţe consultative pe diferite subiecte), în vederea promovării şi ridicării culturii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat.

Principalele probleme identificate la implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat continuă a fi:

1) cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, fiind acordate în baza actelor normative în vigoare la data adoptării, fără a fi fundamentate pe o analiză economică ex-ante a impactului măsurilor respective asupra mediului concurenţial şi a fi identificate clar obiectivul de acordare a acestora;

2) mecanismul de evidenţă al facilităţilor fiscale este insuficient pentru furnizarea informaţiei necesare la examinarea măsurilor de sprijin prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

3) insuficienţa cunoştinţelor în domeniul ajutorului de stat a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, ceea ce creează dificultăţi la implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

4) acordarea ajutoarelor de stat fără ar fi examinate alte posibilităţi care ar asigura implementarea politicilor publice, dar ar avea un impact minim asupra mediului concurenţial.

În acest sens acţiuni prioritare în domeniul ajutorului de stat pentru următoarele perioade sunt:

• întreprinderea eforturilor în vederea alinierii schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat;

• intensificarea colaborării cu Ministerul Finanţelor în vederea eficientizării mecanismului de raportarea şi notificare a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale. Reexaminarea în colaborare cu Ministerul Finanţelor a măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

• colaborarea cu furnizorii în vederea modificării actelor juridice a SIEG, prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public;

• optimizarea şi dezvoltarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat;

• ridicarea culturii concurenţiale în partea ce ţine de ajutor de stat atât în cadrul autorităţilor publice cât şi a întregii societăţi, inclusiv elaborarea ghidurilor pentru furnizorii de ajutor de stat.

Respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat va contribui la realizarea obiectivelor vizate, la corectarea disfuncţionalităţilor pieţei, la creşterea competitivităţii întreprinderilor, precum şi crearea unui mediu concurenţial echitabil.

ANEXA I

ANEXĂ TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat şi de minimis pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele Capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova a fost elaborat pe baza "Registrului ajutoarelor de stat", întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1112/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat.

Ajutoarele de stat şi de minimis raportate, care fac obiectul prezentului raport, intră sub incidenţa:

• Legii cu privire la ajutorul de stat

• Hotărârii Guvernului nr.1112/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat

• Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013

• Regulamentului cu privire la Registrul ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2013

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

Încadrarea pe obiective a ajutorului de stat (atât a alocărilor efectuate în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale) s-a efectuat în conformitate cu obiectivul principal al acordării acestora.

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

Sursele obţinerii datelor

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Cursul mediu anual de schimb utilizat leu/euro a fost preluat de pe pagina oficială a BNM.

Pentru prezentarea informaţiei privind ajutoarelor de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada de referinţă au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/ sau ajutoare individuale şi scheme de ajutor de minimis şi/ sau ajutoare individuale de minimis raportate de furnizorii.

Raportările au fost solicitate în formă standard, conform Anexei nr.1 şi Anexei nr.2 la Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1112/2016 şi au cuprins următoarele elemente:

• Titlul ajutorului

• Baza legală

• Numărul ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat)

• Categoria ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat)

• Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri (pentru raportarea ajutorului de stat)

• Data la care a încetat acordarea ajutorului (pentru raportarea ajutorului de minimis)

• Obiectivele acordării ajutorului de stat/minimis

• Regiunea

• Originea ajutorului

• Forma de acordare a ajutorului de stat/minimis

• Descrierea formei de acordare a ajutorului de stat/minimis

• Tipul ajutorului de stat/minimis

• Condiţii de acordare

• Beneficiarii şi cuantumul ajutorului de stat/minimis

• Date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat/minimis

• Observaţii (pentru raportarea ajutorului de stat)

• Alte informaţii şi comentarii (pentru raportarea ajutorului de minimis)

• Declaraţie (pentru raportarea ajutorului de minimis)

Informaţii de pe paginile web a BNS şi BNM:

• produsul intern brut;

• numărul populaţiei;

• cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Metodele de evaluare a elementului de ajutor

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat/minimis sau s-a acordat un ajutor individual, totodată ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv, Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013).

ANEXA II

LISTA ACTELOR JURIDICE ÎN BAZA CĂRORA AU FOST

ACORDATE AJUTOARELE DE STAT RAPORTATE

PENTRU ANUL 2018

1. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997, art.103 alin.(1) pct.10); Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.z¹); Hotărârea Guvernului nr.1165/2016 pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar, utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor

2. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997, art.103 alin.(1) pct.32); Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.y¹)

3. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997, art.124 alin.(18)

4. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997

5. Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018; Hotărârea Guvernului nr.819/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilităţi privind TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal nr.1163/1997 şi art.4 alin.(18) lit.b) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal

6. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997; Hotărârea Guvernului nr.1574/2002 pentru stabilirea volumului anual de alcool etilic nedenaturat, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică

7. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997; Hotărârea Guvernului nr.378/2017 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină pentru anul 2017; Hotărârea Guvernului nr.454/2016 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină pentru anul 2016; Hotărârea Guvernului nr.771/2016 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.454/2016; Hotărârea Guvernului nr.18/2015 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină pentru anul 2015

8. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997; Hotărârea Guvernului nr.182/2013 privind aprobarea Listei organizaţiilor şi întreprinderilor societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, scutite de vărsare la buget a TVA aferentă mărfurilor produse şi serviciilor prestate

9. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997; Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere

10. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163/1997; Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei

11. Codul nr.259/2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.138/2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare; Hotărârea Guvernului nr.196/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare; Hotărârea Guvernului nr.809/2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015

12. Codul nr.259/2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018

13. Legea nr.1515/1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85

14. Legea nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenţionare a producătorilor agricoli; Hotărârea Guvernului nr.455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural; Hotărârea Guvernului nr.903/2017 cu privire la modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.455/2017

15. Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; Hotărârea Guvernului nr.401/2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică

16. Legea nr.279/2016 bugetului de stat pentru anul 2017

17. Legea nr.182/2010 cu privire la parcurile industriale, art.12; Hotărârea Guvernului nr.440/2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societăţii pe Acţiuni "TRACOM"

18. Legea nr.1421/2002 cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice; Legea nr.279/2016 bugetului de stat pe anul 2017; Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018

19. Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.l)

20. Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.7 al regulilor generale de aplicare a taxei vamale

21. Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(18); Hotărârea Guvernului nr.819/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilităţi privind TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal nr.1163/1997 şi art.4 alin.(18) lit.b) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal

22. Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.174/2017 cu privire la aprobarea volumului alocaţiilor bugetare pentru anul 2018 a proiectelor de cercetări ştiinţifice din cadrul programelor de stat pentru anii 2017 – 2018; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.113/2017 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi a volumul alocaţiilor bugetare pentru anul 2018 ale proiectelor pentru "Tinerii cercetători pentru anii 2018-2019"; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.112/2017 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi a volumul alocaţiilor bugetare pentru anul 2018 ale proiectelor pentru "Organizarea manifestărilor ştiinţifice internaţionale 2018"; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.111/2017 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi a volumului alocaţiilor bugetare pentru anul 2018 ale proiectelor pentru "Editarea monografiilor ştiinţifice (lucrări de valoare) 2018"

23. Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; Hotărârea Guvernului nr.1173/2010 cu privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Hotărârea Guvernului nr.401/2012 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică

24. Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018; Legea nr.72/2015 bugetului de stat pe anul 2015; Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi

25. Legea nr.102/2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.594/2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat

26. Legea nr.102/2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Normele metodologice privind acordarea şi rambursarea creditelor cu dobândă avantajoasă din bugetul fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă, aprobată de ministerul de resort şi banca comercială câştigătoare a concursului din 2005; Hotărârea Consiliului de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu privire la valoarea creditului pentru un loc de muncă nou creat din 2005, emisă de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Instrucţiunea privind acordarea creditelor cu dobândă avantajoasă prin Eximbank S.A. din bugetul Fondului de şomaj pentru crearea locurilor noi de muncă din 2005, aprobată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Banca comercială câştigătoare a concursului

27. Legea nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat; Hotărârea Guvernului nr.419/2012 cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietate a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat; Hotărârea Guvernului nr.476/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat; Hotărârea Guvernului nr.898/2018 pentru aprobarea obiectivelor şi condiţiilor parteneriatului public-privat privind modernizarea şi eficientizarea activităţii filialelor Î.S. "Gările şi Staţiile Auto", a cerinţelor generale privind selectarea partenerului privat, precum şi pentru modificarea unei hotărâri de Guvern

28. Legea nr.166/2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova 2020′′; Strategia de Dezvoltare Regională Centru 2016-2020 nr.01/02 din 11.02.2016, aprobată prin decizia C.R.D Centru; Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.7/22 din 24.10.2014 cu privire la aprobarea Statutului Î.M. "Servicii Comunal-Locative, Orhei′′; Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.44 din 04.05.2016 cu privire la darea în administrare a terenului; Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.5/12 din 07.06.2016 cu privire la subzona Orhei a Zonei Economice Libere Bălţi; Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.4/14 din 25.05.2018 cu privire la negocierea şi încheierea unui contract de ipotecă; Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.6/2 din 05.07.2016 cu privire la negocierea şi semnarea contractelor pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat în subzona Orhei a Zonei Economice Libere Bălţi

29. Legea nr.22/2015 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare

30. Legea nr.179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat; Legea nr.534/1995 cu privire la concesiuni; Hotărârea Guvernului nr.438/2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. "Aeroportului Internaţional Chişinău′′; Hotărârea Guvernului nr.321/2013 cu privire la aprobarea concesionării activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău′′ şi a condiţiilor concesionării acestora; Hotărârea Guvernului nr.715/2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău′′; Hotărârea Guvernului nr.780/2013 cu privire la reconfirmarea aprobării concesionării activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău′′ şi a condiţiilor concesionării acestora

31. Legea nr.289/2017 bugetului de stat pentru anul 2018; Hotărârea Guvernului nr.834/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor culturale desfăşurate de asociaţiile obşteşti

32. Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal

33. Legea nr.8/2005 cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti′′

34. Hotărârea Guvernului nr.1133/2016 pentru aprobarea Manualului de operaţiuni privind implementarea creditului de asistenţă oferit de Guvernul Republicii Polone

35. Hotărârea Guvernului nr.364/2008 privind aprobarea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET); Hotărârea Guvernului nr.2503-330/2010 privind extindere Programului pe perioada 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.140/2014 privind extinderea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor pe perioada anilor 2011-2016

36. Hotărârea Guvernului nr.774/1997 cu privire la nomenclatorul serviciilor cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale

37. Regulamentul Agenţiei de Investiţii cu privire la modul de acordare a granturilor şi subvenţiilor în cadrul Programelor Agenţiei de Investiţii, aprobat la data de 26.11.2018

38. Regulamentul Agenţiei de Investiţii cu privire la modul de acordare a granturilor şi subvenţiilor în cadrul Programelor Agenţiei de Investiţii, aprobat la data de 26.11.2018; Proces verbal nr.01/2018 al şedinţei Consiliului de administrare a bugetului pentru implementarea Programului "Promovarea Exportului"; Proces verbal nr.02 din 12.04.2018 al şedinţei Consiliului de administrare a bugetului pentru implementarea Programului "Promovarea Exportului"

39. Regulamentul Agenţiei de Investiţii cu privire la modul de acordare a granturilor şi subvenţiilor în cadrul Programelor Agenţiei de Investiţii, aprobat la data de 26.11.2018; Proces verbal nr.01/2018 al şedinţei Consiliului de administrare a bugetului pentru implementarea Programului "Promovarea Exportului"

40. Proces verbal nr.01/2018 al şedinţei Consiliului de administrare a bugetului pentru implementarea Programului "Promovarea Exportului"

41. Contract de arendă a pământului nr.166/2014 semnat de către UTA Găgăuzia, Primăria municipiului Comrat

42. Contract de fidejusiune nr.1003/2013 încheiat între Primăria municipiului Bălţi şi BC "Moldincombank′′ S.A.

43. Decizia Consiliului raional Sîngerei nr.9/6 din 28.12.2016 cu privire la transmiterea activelor proprietate publică a Consiliului raional, obiectul nr.1202/01, traseul de aprovizionare cu apă potabilă centralizat gravitaţional din conducta Soroca-Bălţi-Sîngerei, I tranşă, în gestiune economică Î.M. "Indmetalcongaz"

44. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/36-3 din 01.04.2011 despre operarea unor modificări în decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/15-1 din 15.12.2009 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str. Bucureşti, 64 lit.A (parter) Î.I. "Galeria L-Liubici"

45. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.1/50-10 din 19.05.2016 cu privire la prelungirea relaţiilor contractuale de locaţiune a unor încăperi de pe str. S. Lazo, 2 lit.A, A1, D, D1, E, G, J, V (clădiri separate, subsol) Centrului de cercetări ştiinţifice în domeniul automatizării de pe lângă Guvernul Republicii Moldova"

46. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre Î.M. "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Î.M. "Direcţia Troleibuze din Bălţi"

47. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre Î.M. "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Î.M. "Direcţia Troleibuze din Bălţi"

48. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.19/20 din 23.08.2013 cu privire la crearea Parcului Industrial Edineţ.

ANEXA III

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE OBIECTIVE ŞI FORME DE ACORDARE

(mii lei)

ANEXA IV

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE FORME DE ACORDARE ŞI PE FURNIZORI

(mii lei)