Decizie nr.ASER-89 din 27.12.2018 aprobarea Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017

CONSILIUL CONCURENŢEI

D E C I Z I E

Raportul privind ajutoarele de stat acordate

în Republica Moldova pentru anul 2017

nr. ASER-89  din  27.12.2018

 (în vigoare 01.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 76-85 art. 447 din 01.03.2019

* * *

Plenul Consiliului Concurenţei, acţionând în temeiul art.41 alin.(1) lit.s) din Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012, art.21 alin.(3) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat şi Hotărârii Parlamentului nr.331 din 30.11.2018 privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei,

DECIDE:

1. A aproba Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, conform anexei.

2. A prezenta Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017 Parlamentului şi Guvernului.

3. A publica Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

RAPORT

PRIVIND AJUTOARELE DE STAT ACORDATE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA PENTRU ANUL 2017

ABREVIERI ŞI ACRONIME

INTRODUCERE

Politica în domeniul ajutorului de stat este o componentă importantă a politicii de concurenţă datorită efectelor intervenţiei statului asupra mediului economic. Monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat se efectuează cu scopul de a exclude denaturarea nejustificată a concurenţei şi pentru a direcţiona mai bine măsurile de sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.

Autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat în Republica Moldova este Consiliul Concurenţei.

În conformitate cu art.21 alin.(3) din Legea cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei întocmeşte un raport anual privind ajutoarele acordate. Potrivit legislaţiei cu privire la ajutorul de stat, furnizorii, până la data de 31.03.2018, urmau să prezinte informaţii Consiliului Concurenţei referitor la ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate în anul 2017 şi informaţia actualizată pentru anii 2015 şi 2016.

Pe baza informaţiei prezentate de către furnizori a fost elaborat prezentul raport, care este al V-lea raport din domeniu, de la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În raport sunt analizate atât ajutoarele existente, care au continuat a fi acordate în anul de raportare, cât şi ajutoarele noi şi ajutoarele de minimis.

În acest context, se menţionează că 203 furnizori au informat Consiliul Concurenţei despre măsurile de sprijin acordate în anul 2017. Informaţia a fost prezentată de către APC şi instituţiile subordonate acestora, APL de nivelul I şi II şi persoane juridice.

Prezentul raport reprezintă un instrument statistic destinat asigurării transparenţei în materie de ajutor de stat, oferind astfel informaţie relevantă APC şi APL pentru elaborarea politicilor în diverse domenii ale economiei naţionale şi luarea deciziilor privind direcţionarea eficientă a resurselor publice disponibile. Totodată, acesta poate constitui o bază informaţională pentru diverse cercetări ştiinţifice.

Raportul dat cuprinde o analiză a valorii, structurii şi a tendinţelor înregistrate pe parcursul ultimilor 3 ani în acordarea ajutoarelor de stat, ajutoarelor de minimis, măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG, monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate, precum şi o reflectre a implementării SIARASM. Totodată, prezentul raport cuprinde o informaţie privind realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere privind alinierea schemelor de ajutor de stat existent.

Multe măsuri de sprijin au fost oferite pentru mai mulţi ani şi întru descrierea situaţiei efective privind ajutoarele de stat acordate, fiind necesară reflectarea dinamică a structurii ajutorului de stat oferit în perioada 2015-2017.

Datele raportate pentru perioada anilor 2015 şi 2016 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat. În perioada de raportare furnizorii au informat Consiliul Concurenţei referitor şi la alte măsuri de sprijin acordate în anii 2015 şi 2016. De menţionat că actualizarea şi corectarea datelor privind ajutorul de stat acordat în anii precedenţi este în conformitate cu Metodologia UE în domeniul ajutorului de stat.

În Capitolul I din raport este prezentată analiza social-economică a Republicii Moldova pentru anul 2017.

În Capitolul II este prezentată analiza valorii, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în anul 2017. Totodată, în capitolul dat sunt prezentate schemele de ajutor de stat reexaminate prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

În Capitolul III este prezentată o analiză a valorii şi a tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de minimis şi a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG în anul 2017.

În Capitolul IV sunt prezentate principalele constatări privind monitorizarea ajutoarelor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei şi care au fost în derulare în anul 2017.

Capitolul V este dedicat Sistemului informaţional automatizat "Registrul ajutoarelor de stat".

În Anexa I sunt oglindite informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, obiectivele ajutorului de stat şi sursele obţinerii datelor.

Actele juridice conform cărora au fost acordate măsurile de sprijin în anul 2017 sunt menţionate în Anexa II.

Situaţia sumară a ajutoarelor de stat raportate în anul de referinţă şi pentru perioada 2015-2017 pe obiective şi forme de acordare este reflectată în Anexa III.

În Anexa IV este prezentată informaţia privind ajutorul de stat oferit pe forme de acordare şi pe furnizori de ajutor de stat.

Capitolul I

SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

În anul 2017, economia mondială a înregistrat o creştere de 3.7%, ceea ce este cu 0.5 p.p. mai mult decât în anul 2016.¹

În Republica Moldova, anul 2017, PIB a însumat 150 369 mil. lei (preţuri curente de piaţă), în creştere (în termeni reali) cu 4.5% faţă de anul 2016 (semidefinitiv)².

______________________

¹Perspective mai luminoase, pieţe optimiste, provocări în viitor, Fondul Monetar Internaţional, Ianuarie 2018, http://www.imf.org/en/Publications/WEO/Issues/2018/01/11/world-economic-outlook-update-january-2018

²Produsul intern brut în anul 2017 şi trimestrul IV 2017

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5942

La creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit următoarele activităţi economice: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activităţile de cazare şi alimentaţie publică (+1.3%); agricultură, silvicultură şi pescuit (+1.0%); industria extractivă şi industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţile de decontaminare (+0,4%); informaţii şi comunicaţii (+0.2%); construcţiile (+0.1%).

VAB pe economie a crescut cu 3.8% faţă de nivelul anului precedent, contribuind la creşterea PIB cu 3.3%.

Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 6.9 % în raport cu anul 2016, contribuind la creşterea PIB cu 1.1%.

Din punct de vedere al utilizării PIB creşterea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populaţiei (+4.2%) şi formării brute de capital fix (+1.2%). Contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-2.7%).

În anul 2017 exporturile de mărfuri au totalizat 2425.1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2016 cu 18.6%. Importurile de mărfuri au totalizat 4831.4 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2016 cu 20.2%. Balanţa comercială s-a soldat cu un deficit de 2406.3 mil. dolari SUA, cu 430.5 mil. dolari SUA (+21.8%) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2016.³

______________________

³Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în anul 2017 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5908

În anul 2017, populaţia ocupată a constituit 1207.5 mii persoane. Numărul şomerilor, conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 51.6 mii, fiind cu 1.7 mii mai mic faţă de anul 2016. Rata şomajului la nivel de ţară a constituit 4.1%, fiind mai mică faţă de cea înregistrată în anul 2016 (4.2%)⁴.

______________________

⁴Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj 2018, Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2017 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2018_rom.pdf

În anul 2017, rata medie anuală a indicelui preţului de consum a constituit 6.6%, fiind cu 0.2 p.p. superioara celei din anul 2016. Evoluţia ascendentă a inflaţiei s-a datorat în creşterii tarifelor la unele servicii reglementate şi condiţiilor meteorologice atipice ce au determinat majorarea preţurilor la fructe şi legume⁵.

______________________

⁵Raport anual 2017, Banca Naţională a Moldovei, Chişinău, 2018, http://bnm.md/files/RA_2017_RO_ISBN.pdf

Totodată, traiectoria respectivă a inflaţiei a fost susţinută şi de impactul ajustării accizelor la unele categorii de produse, precum şi de efectul unei perioade de baza reduse din anul 2016⁵.

În conformitate cu Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017, în anul 2017, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 53 377.6 mil. lei, ceea ce constituie 101.1% faţă de prevederile anuale⁶. Faţă de acumulările anului 2016, veniturile s-au majorat cu 16.2 %.

______________________

⁶Raportul privind executarea bugetului de stat pentru anul 2017,

http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4217/language/ro-RO/Default.aspx

În structura veniturilor publice naţionale, cea mai mare pondere au deţinut impozitele şi taxele - 64.6% (34475.8 mil. lei), din acestea: impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii - 24615.7 mil. lei, impozite pe venit - 7722.8 mil. lei, taxele asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe - 1591.1 mil. lei şi impozitele pe proprietate - 546.2 mil. lei. Ca pondere în PIB, impozitele şi taxele în anul 2017 au constituit – 22.9 %, cu 1.3 p.p. mai mult faţă de nivelul anului 2016.

În anul 2017 din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 62% revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi 38.2% – veniturilor administrate de către Serviciul Vamal⁶.

În anul 2017 au fost debursate granturi în sumă de 1 008.8 mil. lei, cu 26.5% mai puţin faţă de anul 2016. În structura veniturilor bugetului public naţional, granturile au constituit circa 1.9%. Din totalul granturilor cele destinate susţinerii bugetului reprezintă circa 73.4%, iar 26.6% sunt destinate proiectelor finanţate din surse externe. Ponderea granturilor în PIB a constituit circa 0.7%⁶.

Cheltuielile publice au însumat 54522.4 mil. lei în anul 2017, ceea ce reprezintă 36.3% din PIB şi un grad de realizare de 93.2% din prevederile anuale. Cheltuielile bugetului public naţional în anul 2017 depăşesc cu 12.5% nivelul acestora în anul 2016. Raportate la PIB, cheltuielile publice denotă o creştere cu 0.5 p.p faţă de anul 2016⁶.

Instrumentele de datorie utilizate în anul 2017 au fost: vânzarea valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară, în valoare de 600 mil.lei; vânzarea valorilor mobiliare de stat emise pentru crearea unei rezerve de lichidităţi în valoare de 508.9 mil.lei; şi altele.⁶

Anul 2017 s-a încheiat cu un sold bugetar al bugetului public naţional (deficit) în sumă de 1144.8 mil. lei. Raportat la PIB, soldul bugetar reprezintă 0.76%, cu 1.09 p.p mai puţin decât în anul 2016 (2508.7 mil. lei) şi cu 1.1 p.p faţă de prognoza precizată.

Finanţarea deficitului bugetului public naţional a fost efectuată din surse interne şi externe, precum şi din mijloacele băneşti din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public naţional.⁶

Capitolul II

 ANALIZA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

2.1.Caracterizare generală

Ajutorul de stat reflectat în prezentul capitol, cuprinde totalitatea măsurilor de sprijin raportate pentru anul 2017 şi anume: ajutoarele existente (ajutoarele de stat care au început a fi implementate înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat) şi ajutoarele de stat noi (orice ajutor de stat care nu este un ajutor existent, inclusiv modificările ajutoarelor existente).

În conformitate cu art.342 alin.(1) din Acordul de Asociere, de la 01.01.2016, Republica Moldova urmează să prezinte un raport la fiecare doi ani, urmând metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat. Cu referire la cele expuse mai sus şi în conformitate cu experienţa UE⁷ în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în prezentul raport ajutorul de stat acordat în baza cadrului general este examinat separat de ajutorul de stat acordat pentru SIEG şi ajutorul de minimis.

______________________

⁷Scoreboard- observaţii conceptuale şi metodologice:

http://ec.europa.eu/competition/state_aid/scoreboard/index_en.html

Pentru a realiza o imagine cât mai cuprinzătoare privind ajutoarele de stat raportate, valoarea ajutorului de stat prezentată în tabelul nr.1 include ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru prestarea SIEG şi valoarea estimată a măsurilor de sprijin acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

Informaţia prezentată pentru perioada anilor 2015 şi 2016 este diferită de datele pentru acelaşi an prezentată în rapoartele anterioare. Aceasta se datorează faptului că unele din datele raportate pentru perioada anilor 2015 şi 2016 au fost actualizate şi corectate de către furnizori. Totodată, au fost prezentate informaţii suplimentare de către furnizori privind măsurile noi de sprijin acordate în perioada anilor 2015-2016.

Valoarea estimată a ajutorului de stat pentru anul 2017 a fost calculată ţinând cont de schemele de ajutor de stat reexaminate, de prevederile legislaţiei UE în domeniu şi informaţia prezentată pentru anii precedenţi. Pentru anul 2017, Ministerul Finanţelor şi autorităţile administrative din subordinea acestuia (Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat) au prezentat informaţia incompletă referitor la măsurile de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale. Informaţia incompletă se datorează inclusiv mecanismului de evidenţă a măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale insuficient pentru furnizarea informaţiei necesare la examinarea acestora prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat. Se precizează faptul că, Consiliul Concurenţei a conlucrat cu Ministerul Finanţelor în vederea asigurării raportării de către furnizor a ajutoarelor de stat oferite sub formă de facilităţi fiscale. Acţiunea prioritară în acest sens a fost reexaminarea schemelor de ajutor de stat existente, acordate sub formă de facilităţi fiscale în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

În anul 2017, valoarea ajutorului de stat raportată a fost de 827078 mii lei sau 0.55% din PIB. Evoluţia indicatorilor analizaţi, în raport cu anii precedenţi, a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin (inclusiv în sectorul financiar) şi reexaminarea schemelor de ajutor de stat, acordate sub formă de facilităţi fiscale şi implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

În anul 2017 ajutorul de stat a fost acordat la 2301 de persoane juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică.

Din suma totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2017, respectiv 827078 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost de 240453 mii lei (29.07% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele existente şi măsurile de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei. În acest sens, se remarcă faptul că, ajutorul de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei în anul 2017 s-a majorat faţă de anul 2016 atât ca valoare, cât şi ca pondere în valoarea totală a ajutorului de stat raportat.

Majorarea valorii ajutorului de stat autorizat de către Consiliul Concurenţei se datorează inclusiv, promovării culturii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat fiind organizate pe parcursul anului mai multe seminare şi şedinţe consultative cu furnizorii.

În continuare este prezentată evoluţia nivelului ajutorului de stat acordat în baza cadrului general, în perioada 2015-2017, ţinând cont de metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2017 s-a micşorat semnificativ faţă de anul 2016 şi 2015. Astfel, valoarea ajutorului de stat raportată a diminuat în anul 2017 cu 75.29% faţă de anul 2016 şi cu 86.61% în raport cu anul 2015. Această micşorare s-a datorat în mare parte finalizării perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin raportate în anul precedent (inclusiv, ajutorului de stat acordat în sectorul financiar), reexaminării unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, dar şi prezentării unor informaţii incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza Codului fiscal şi a cadrului normativ ce vine în aplicarea acestuia.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, furnizorii de ajutor de stat urmau să prezinte separat valoarea măsurilor de sprijin acordate din resursele de stat şi din fondurile externe. În conformitate cu practica UE în domeniul ajutorului de stat, resursele acordate de către UE, de Banca Europeană de Investiţii, de Fondul European de Investiţii sau de instituţii financiare internaţionale sunt considerate resurse de stat în cazul în care autorităţile naţionale au putere discreţionară în ceea ce priveşte utilizarea resurselor respective (în special selecţia beneficiarilor). În anul 2017, ajutorul de stat acordat din fonduri externe a constituit circa 0.02% din valoarea ajutorului de stat raportat.

În anul 2017, ponderea ajutorului de stat raportat în PIB în Republica Moldova a constituit 0.44%. Acest indicator s-a micşorat cu 1.55 p.p. faţă de anul 2016 şi cu 3.62 p. p. în raport cu anul 2015. Acest fapt a fost determinat inclusiv de micşorarea semnificativă a valorii ajutorului de stat raportat faţă de anii precedenţi şi de majorarea valorii PIB.

Exprimat în euro, valoarea ajutorului de stat raportat a înregistrat o tendinţă de diminuare pe parcursul perioadei 2015-2017. În acest sens se precizează faptul că, în anul 2017 valoarea ajutorului de stat s-a micşorat cu 73.90% faţă de anul 2016 şi cu 86.59% în raport cu anul 2015.

În anul 2017 s-a micşorat şi ajutorul de stat pe cap de locuitor, acesta a diminuat cu 75.33% în anul 2017 în raport cu anul 2016 şi cu 86.62% faţă de anul 2015.

În anul 2017, a fost aprobat Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017-2020 (prin Legea nr.169 din 20.07.2017, publicat în MO nr.301-315/533 din 18.08.2017). Unul dintre obiectivele specifice ale Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017–2020 este instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării şi monitorizării ajutorului de stat pentru reducerea ponderii ajutorului de stat în PIB până la 1% către anul 2020, astfel ajutoarele de stat ar trebui să fie mai puţine, dar mai bine direcţionate.

Ajutoarele de stat trebuie să fie oferite astfel încât să fie asigurată direcţionarea mai eficientă a resurselor publice, contribuind la corectarea eşecurilor pieţei şi la dezvoltarea economiei naţionale. Important este faptul că, întotdeauna, trebuie să existe o legătură cauzală între oferirea ajutoarelor de stat şi eşecurile de piaţă cărora acestea li se adresează.

Acordarea ajutoarelor de stat este justificabilă doar în zonele/domeniile în care se manifestă diferite eşecuri de piaţă, iar cuantumul/nivelul ajutoarelor acordate trebuie să fie proporţional cu nivelul eşecului care trebuie compensat.

Orice sume excedentare acordate întreprinderilor au potenţialul de a acorda acestora un avantaj economic nejustificat, de natură a afecta, în mod excesiv, concurenţa de pe piaţă. În această situaţie, efectele negative ale acordării ajutoarelor de stat tind să depăşească efectele pozitive ale acordării lor.

Oportunitatea acordării ajutoarelor, cuantumul acestora, precum şi modalitatea concretă sau instrumentul cel mai potrivit de acordare trebuie să fie stabilite prin studii şi analize de oportunitate derulate înainte de instituirea efectivă a măsurii de sprijin.

Potrivit bunelor practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat⁸ se recomandă de a reduce nivelul general al ajutoarelor de stat, astfel încât acest indicator să constituie mai puţin de 1% în PIB, fără a compromite scopul măsurilor de sprijin şi anume corectarea eşecurilor pieţei.

______________________

⁸COMMUNICATION TO THE SPRING EUROPEAN COUNCIL "Working together for growth and jobs. A new start for the Lisbon Strategy" (COM(2005) 24, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52005DC0024&from=EN)

2.2. Reexaminarea schemelor de ajutor de stat existent în conformitate cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat

Potrivit art.341 din Acordul de Asociere, unul dintre angajamentele asumate de Republica Moldova este alinierea schemelor de ajutoare de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat, în termen de 8 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere. Excepţie constituie schemele de ajutoare de stat, instituite în temeiul Legii nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere, pentru care perioada a fost prelungită până la 10 ani de la data intrării în vigoare a Acordului de Asociere.

Pe parcursul activităţii au fost reexaminate mai multe măsuri de sprijin implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. În acest sens, una dintre acţiunile prioritare a fost iniţierea reexaminării schemelor de ajutor de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale. Astfel, în colaborare cu Ministerul Finanţelor au fost reexaminate schemele de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, inclusiv:

• Măsura de sprijin privind scutirea de plata taxei pe proceduri vamale, taxei vamale şi TVA, aplicate la importul blanchetelor carnetelor T.I.R. (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-46 din 28.06.2018)

Măsura de sprijin este acordată în baza art.7 din Convenţia nr.1975 din 14.11.1975 vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R.^* Convenţia (T.I.R.).

Ca urmare a examinării măsurii de sprijin s-a constatat că facilităţile fiscale acordate la importul carnetelor T.I.R. sunt stabilite în Convenţie, care constituie un tratat internaţional. Prin semnarea Convenţiei menţionate Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor acesteia. Prin urmare, Republica Moldova are obligaţia de a pune în aplicare prevederile art.7 din Convenţie fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului.

Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu este imputabilă statului şi nu distorsionează sau riscă să distorsioneze mediul concurenţial, fiind doar un participant pe piaţă, s-a constat că măsura de sprijin analizată nu întruneşte cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, facilităţile fiscale acordate la importul carnetelor T.I.R. nu constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea totală de la plata drepturilor de import şi scutirea totală de la plata pentru poluarea mediului, a mărfurilor introduse în/ scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistraţi la IP "Agenţia Servicii Publice", cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-54 din 05.07.2018)

Măsura de sprijin este acordată în baza prevederilor art.4 alin.(5), (6) din Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.4 alin.(2) din Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal, art.4 alin.(5) din Legea nr.1054 din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, art.11 alin.(6) din Legea nr.1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului, precum şi în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului nr.792 din 08.07.2004 despre aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control de către agenţiilor economici din raioanele de est ale Republicii Moldova înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat, reorganizată prin fuziune cu Instituţia Publică "Agenţia Servicii Publice" în baza Hotărârii Guvernului nr.314 din 22.05.2017 privind constituirea Agenţiei Servicii Publice.

În cadrul examinării facilităţii fiscale s-a constat faptul că relaţiile fiscale cu sistemul bugetar sunt la baza apariţiei obligaţiei bugetare, respectiv a rapoartelor juridice între stat şi persoanele determinate de lege (contribuabili). Astfel, impunerea se răsfrânge asupra persoanelor care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar naţional.

Luând în consideraţie logica regimului fiscal şi faptul că de scutirea examinată beneficiază agenţi economici care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova s-a constat că prin măsura dată de sprijin nu se renunţă la venituri bugetare viitoare, certe sau posibile.

Astfel, prin măsura de sprijin acordată în baza Hotărârii Guvernului nr.1001 din 19.09.2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, nu are loc renunţarea la veniturile de stat care urmau a fi încasate de la agenţii economici din raioanele de est al Republicii Moldova deoarece beneficiarul măsurii nu poate fi considerat contribuabil în sensul art.5 alin.2) din Codul fiscal al Republicii Moldova, atâta timp cât aceştia nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al ţării.

Se menţionează faptul că scutirea de la plata taxelor şi impozitelor acordate persoanelor juridice şi fizice, subiecţi ai activităţii de întreprinzător, situaţi pe teritoriul Republicii Moldova şi înregistraţi la IP "Agenţia Servicii Publice", dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al ţării, este acordată în corespundere cu politica fiscală şi vamală a Republicii Moldova.

Ţinând cont de faptul că prin măsurile date nu are loc transmiterea de bunuri publice către un beneficiar sau renunţarea furnizorului la anumite venituri bugetare viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar, deoarece acesta nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al ţării, s-a constat faptul că această măsură nu este acordată de furnizor din resurse de stat sau din resursele unităţilor administrativ-teritoriale sub orice formă.

Cu referire la faptul că cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat nu a fost îndeplinită, s-a constat că măsura de sprijin examinată nu constituie ajutor de stat.

• Măsurile de sprijin privind: 1) aplicarea reducerilor la importul de zahăr din sfecla de zahăr în limita contigentelor, acordate ţărilor membre ale Uniunii Europene şi ţărilor cu care Republica Moldova nu are acorduri de comerţ liber; 2) aplicarea taxei vamale reduse la importul de zahăr şi produse zaharoase în limita contigentelor tarifare; 3) aplicarea cotei reduse a TVA la importul zahărului din sfecla de zahăr (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-65 din 13.09.2018)

Măsurile de sprijin raportate au fost acordate în baza art.96 lit.b) din Codul fiscal, capitolului 17 din Nomenclatura Combinată a Mărfurilor, anexă la Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor şi Hotărârii Guvernului nr.114 din 22.02.2012 cu privire la modul de administrare a contigentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase.

În cadrul examinării măsurilor de sprijin s-a constat faptul că în conformitate cu art.339 alin.(2) din Acordul de Asociere, capitolul pe ajutor de stat nu se aplică ajutoarelor de stat legate de domeniul pescuitului, produselor care fac obiectul anexei 1 la Acordul privind agricultura sau altor ajutoare reglementate de Acordul privind agricultura.

Zaharurile şi produsele zaharoase sunt produsele specificate la pct.1 lit.i) din anexa 1 la Acordul privind agricultura (respectarea prevederilor şi implementarea deplină a acestuia fiind un angajament asumat de Republica Moldova prin Hotărârea Guvernului nr.1035 din 16.10.2000 privind îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului).

Potrivit pct.3 şi anexei nr.1 la Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat, cu modificările ulterioare, zaharuri şi produse zaharoase (capitolul 17 din Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor) sînt unele din produsele agricole cărora nu li se aplică Legea cu privire la ajutorul de stat.

Ca urmare a analizei efectuate s-a constat faptul că măsurile de sprijin date nu cad sub incidenţa Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea totală de la plata TVA a serviciilor livrate de către cooperativele agricole de prestări servicii, înfiinţate în conformitate cu art.87 din Legea nr.73 din 12.04.2001 privind cooperativele de întreprinzător, membrilor acestei cooperative, cu condiţia că cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi serviciilor livrate membrilor cooperativei şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de către membrii acesteia (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-68 din 20.09.2018)

Măsura de sprijin a fost acordată în baza prevederilor art.103 alin.(1) pct.22) din Codul fiscal. În cadrul examinării facilităţii fiscale în cauză s-a constat faptul că aceasta nu este acordată selectiv, deoarece o derogare pentru cooperative este justificată prin faptul că sunt scutite doar livrările către membrii cooperativei şi invers, iar TVA poate fi colectat ulterior la nivelul livrărilor către întreprinderile terţe.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constat că măsura de sprijin acordată în baza prevederilor art.103 alin.(1) pct.22) din Codul fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la taxa vamală la importul capacelor "twist-off" din metale comune (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-82 din 30.11.2018)

Măsura de sprijin a fost acordată în baza anexei nr.1 la Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Anexa nr.1 la Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal a fost abrogată prin Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

Potrivit Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, capacele "twist-off" din metale comune au fost clasificate la poziţia tarifară 8309 90 900 cu taxa vamală stabilită de 5%. Adoptarea Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, a dus la eliminarea facilităţilor fiscale la importul capacelor "twist-off" din metale comune, astfel măsura de sprijin dată s-a aliniat la prevederile legislaţiei UE.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat faptul că taxa vamală la importul capacelor "twist-off" din metale comune prevăzute la poziţia tarifară 8309 90 900 din Anexa nr.1 la Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, nu constituie ajutor de stat în sensul art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea de la TVA fără drept de deducere a serviciilor de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării şi de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-83 din 20.12.2018)

Măsura de sprijin este acordata în baza prevederilor art.103 alin.(1) pct.17) din Codul fiscal. Ca urmare a examinării facilităţii fiscale în cauză s-a constat faptul că derogarea prin scutire de TVA fără drept de deducere a serviciilor de transportare a pasagerilor pe teritoriul ţării, precum şi serviciile de comercializare a biletelor pentru transportul de pasageri pe teritoriul ţării, nu conferă un avantaj selectiv sau o diferenţă de tratament nejustificată întreprinderilor, fiind instituită în beneficiul consumatorului final. Astfel, măsura dată de sprijin nu este acordată selectiv.

Cu referire la faptul că cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat nu a fost îndeplinită, prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constat că măsura de sprijin examinată nu constituie ajutor de stat.

• Măsura de sprijin privind acordarea facilităţilor fiscale şi vamale pentru mărfurile şi serviciile destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-84 din 20.12.2018)

Măsura de sprijin analizată este acordată în baza prevederilor art.4 alin.(13¹) din Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.28 al Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, pct.1¹ al notei din Anexa 2 la Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.

Ca urmare a examinării măsurii de sprijin s-a constatat că aceasta a fost acordată în baza prevederilor Acordului de grant nr.MOL-809-G06-H şi nr.MOL-809-G05-T, precum şi Acordului cu privire la oferirea privilegiilor şi imunităţilor Fondului Global de luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (ratificat prin Legea nr.207 din 21.10.2011), care constituie tratate internaţionale. Prin încheierea acestor acorduri, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor acordurilor menţionate, fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului.

Ţinând cont de faptul că măsura de sprijin nu este imputabilă statului, s-a constat că măsura de sprijin analizată nu întruneşte cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat. Astfel, prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a decis că facilităţile fiscale şi vamale oferite pentru mărfurile şi serviciile destinate proiectelor de asistenţă financiară, oferite de către Fondul Global pentru Combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei nu constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsurile de sprijin privind acordarea facilităţilor fiscale şi vamale pentru mărfurile şi serviciile destinate realizării Programului "Compact" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-85 din 20.12.2018)

Măsurile de sprijin în cauză sunt acordate în baza prevederilor secţiunii 2.8 şi anexei VI din Acordul "Compact" al Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat între Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, şi Republica Moldova; art.1 din Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperare în vederea facilitării acordării asistenţei; art.24 alin.(23⁴) din Legea nr.1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal; art.4 alin.(13⁴) din Legea 1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal; pct.2 al Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.949 din 12.10.2010.

Măsurile de sprijin în cauză au fost acordate în baza prevederilor Acordului "Compact" dintre Republica Moldova şi Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr.125 din 18.06.2010), care constituie tratat internaţional. Prin încheierea acestui acord, Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea de aplicare a prevederilor acordului menţionat, fără nici o putere discreţionară. Măsura de sprijin examinată rezultă dintr-un tratat internaţional. Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care tratatele internaţionale care reglementează domeniul ajutorului de stat şi la care Republica Moldova este parte stabilesc alte dispoziţii şi prevederi decât cele prevăzute în lege, se aplică dispoziţiile şi prevederile tratatului internaţional. Astfel, măsura de sprijin examinată nu este imputabilă statului.

Ţinând cont de faptul că măsurile de sprijin analizate nu sunt imputabile statului, s-a constat că acestea nu întrunesc cumulativ criteriile prevăzute de prevederile art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat. Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constat că facilităţile fiscale şi vamale oferite pentru mărfurile şi serviciile destinate realizării Programului "Compact" nu constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat.

• Măsura de sprijin privind scutirea aplicată la importul buteliilor din sticlă colorată, de o capacitate nominală de peste 0.33 l, dar de maximum 0.375 l (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASR-86 din 20.12.2018)

Măsura de sprijin examinată a fost acordată în baza anexei nr.1 la Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal. Anexa nr.1 la Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal a fost abrogată prin Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, intrată în vigoare din 01.01.2015.

În cadrul examinării măsurii de sprijin s-a constatat faptul că, potrivit Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, prevederea referitor la scutirea aplicată la importul buteliilor din sticlă colorată, de o capacitate nominală de peste 0.33 l, dar de maximum 0.375 l, a fost exclusă. Pentru subpoziţia 7010 90 530 a fost stabilită taxa vamală de 10%. Adoptarea Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor a dus la eliminarea facilităţilor fiscale la importul buteliilor din sticlă colorată, de o capacitate nominală de peste 0.33 l, dar de maximum 0.375 l, astfel măsura de sprijin dată s-a aliniat la prevederile legislaţiei Uniunii Europene.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei s-a constatat faptul că taxa vamală la importul buteliilor din sticlă colorată, de o capacitate nominală de peste 0.33 l, dar de maximum 0.375 l, prevăzută la poziţia tarifară 7010 90 530 din nomenclatura Legii nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, nu constituie ajutor de stat în sensul art.3 din Legea cu privire la ajutorul de stat

Se precizează faptul că potrivit Cadrului bugetar pe termen mediu (2018-2020), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.609 din 28.07.2017, la baza politicii fiscale şi vamale pentru perioada 2019-2021 va sta Conceptul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului Vamal (actualizat). Acest document vizează armonizarea cadrului legislativ naţional cu prevederile directivelor UE şi perfecţionarea cadrului legislativ existent în baza calendarului de armonizare agreat. În conformitate cu calendarul de armonizare, actualizarea titlurilor III şi IV din Codul fiscal urmează a fi efectuată pe parcursul anului 2019.

Ca urmare a reexaminării schemelor de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, a ratificării Acordului de Asociere şi a modificărilor survenite în legislaţia naţională, valoarea ajutorului de stat s-a micşorat cu 1.3 % din PIB.

2.3. Modalităţile de acordare a ajutorului de stat

Întreprinderile din Republica Moldova pot beneficia de măsuri de sprijin fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.

Schema de ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, este orice act în baza căruia pot fi acordate ajutoare de stat beneficiarilor definiţi în cuprinsul actului într-un mod general şi abstract, fără a fi necesare măsuri suplimentare de punere în aplicare, sau orice act în baza căruia ajutoarele care nu sunt legate de un proiect specific pot fi acordate unuia sau mai multor beneficiari pentru o perioadă nedeterminată de timp şi/sau într-un cuantum nedeterminat.

Ajutorul individual este ajutorul de stat care nu este acordat în baza unei scheme de ajutor de stat sau este acordat în baza unei scheme care trebuie notificată în mod individual.

Pentru anul 2017, furnizorii de ajutor de stat au raportat 72 de măsuri de sprijin acordate în baza cadrului general (exceptând SIEG). Potrivit figurii nr.1 privind structura măsurilor administrate de către furnizori în anul 2017, raportat la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat, se constată că furnizorii au ales implementarea schemelor de ajutor de stat, acestea fiind 69.44 % din numărul total de măsuri raportate.

Figura nr.1

Structura măsurilor de ajutor de stat

implementate în anul 2017 ca ajutoare individuale sau scheme de ajutor de stat

În anul 2017 s-a menţinut aceeaşi structură a măsurilor de sprijin raportate la modalităţi de acordare a ajutoarelor de stat ca şi în anul 2016.

Din punct de vedere valoric, de asemenea, au fost oferite mai multe ajutoare de stat prin intermediul schemelor. Cea mai semnificativă schemă de ajutor de stat, din punct de vedere valoric, a fost implementată de către AIPA, care a avut drept scop stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural.

O situaţie comparativă a acestor modalităţi de acordare, ţinând cont de cuantumul ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor sau ca ajutoare individuale, este prezentată în tabelul nr.3.

Ţinând cont de metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat, în continuare va fi prezentată o analiză mai detaliată a ajutorului de stat oferit în funcţie de modalităţile de acordare, exceptând măsurile de sprijin oferite pentru prestarea SIEG. Analiza măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG în funcţie de modalităţile de acordare va fi prezentată în capitolul 3, secţiunea nr.3.2. din Raportul dat.

Potrivit datelor prezentate în tabelul nr.3 se observă că ponderea ajutoarelor de stat acordate prin intermediul schemelor s-a majorat în raport cu anul 2015 şi anume cu 11.95 p.p..

Experienţa UE arată că ajutoarele de stat acordate prin scheme sunt, de regulă, mai puţin nocive pentru mediul concurenţial. Acordarea măsurilor de sprijin, preponderent prin intermediul schemelor de ajutor de stat, sporeşte gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin, astfel înregistrând o creştere a numărului de operatori economici eligibili şi creând premisele necesare pentru o dezvoltare social-economică durabilă.

În vederea eficientizării acordării ajutorului de stat şi aplicarea bunelor practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat, este necesar de a continua implementarea măsurilor de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat.

2.4. Formele de acordare a ajutorului de stat

Pentru a acorda ajutoare de stat, furnizorii pot utiliza diverse modalităţi de sprijinire a beneficiarilor. În funcţie de politica publică într-un anumit domeniu şi de specificul întreprinderilor care vor fi sprijinite, furnizorul alege o formă de acordare a ajutorului de stat, care oferă cea mai bună posibilitate de îndeplinire a obiectivului propus. Totodată, este necesar de menţionat că noţiunea de ajutor de stat este o noţiune obiectivă care nu ţine cont de forma de acordare, dar de efectele acesteia asupra economiei naţionale.

Ajutorul de stat poate fi exprimat prin transmiterea de bunuri publice, inclusiv sub formă de mijloace financiare, către un beneficiar sau prin renunţarea furnizorului la anumite venituri viitoare, certe sau posibile pe care le-ar obţine de la un beneficiar.

Furnizorii de ajutor de stat au oferit măsuri de sprijin întreprinderilor care activează pe teritoriul Republicii Moldova, ca: 1) renunţări la veniturile bugetare, 2) cheltuieli bugetare.

În anul 2017 valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de renunţări la veniturile bugetare a constituit 36.58% din valoarea totală a ajutorului de stat. Ponderea ajutorului de stat acordat sub formă de renunţări la veniturile bugetare s-a micşorat în anul 2017 faţă de anii precedenţi şi anume cu 51.42 p.p. comparativ cu anul 2016 şi cu 52.86 p.p. în raport cu anul 2015.

În anul 2017 s-a majorat semnificativ ponderea ajutoarelor de stat raportat sub formă de cheltuieli bugetare de la 10.56% în anul 2015 până la 63.42% în anul 2017. Această tendinţă s-a datorat inclusiv reexaminării unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat .

Valoarea ajutorului de stat din perspectiva cheltuielilor şi renunţărilor la veniturile bugetare înregistrate în perioada 2015-2017 este prezentată în tabelul nr.4.

Structura ajutorului de stat raportat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare a fost determinată de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori. Structura ajutorului de stat raportat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare în perioada 2015-2017 şi dinamica acestuia sînt prezentate în figura nr.2.

Figura nr.2

Structura şi dinamica ajutorului de stat raportat (exceptând SIEG)

din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare în perioada 2015-2017

Potrivit figurii nr.2, în anul 2017 se observă o modificare esenţială a structurii ajutorului de stat din perspectiva cheltuielilor/renunţărilor bugetare. Cu referire la practica internaţională în domeniul ajutorului de stat, majorarea ponderii ajutorului de stat raportat sub formă de cheltuieli bugetare în anul 2017 denotă o tendinţă pozitivă în restructurarea măsurilor de sprijin acordate de către stat.

În conformitate cu art.6 alin.(2) din Legea cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat poate fi acordat sub formă de:

a) subvenţii şi/sau subsidii;

b) anulare sau preluare de datorii;

c) scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii;

d) acordare a unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale;

e) acordare de garanţii în condiţii preferenţiale;

f) investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent;

g) reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv la vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei.

Valoarea anuală a ajutoarelor de stat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri de sprijin, este prezentată în tabelul nr.5.

Cu referire la metodologia şi modul de prezentare ale analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat, în continuare va fi prezentată o examinare mai detaliată a ajutorului de stat oferit în funcţie de formele de acordare, exceptând măsurile de sprijin oferite pentru prestarea SIEG. Se precizează faptul că analiza măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG în funcţie de formele de acordare va fi prezentată în capitolul 3, secţiunea nr.3.2. din Raportul dat.

În anul 2017 valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii s-a majorat cu 31.70% faţă de anul 2016. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de numărul şi valoarea măsurilor de sprijin raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii de furnizori în anul 2017.

Ponderea ajutoarelor de stat raportate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii s-a majorat semnificativ în anul 2017 în raport cu anii precedenţi. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferită în anul 2017 pentru dezvoltare regională.

În anul 2017 valoarea şi ponderea ajutorului de stat raportat sub forma de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii s-a micşorat semnificativ în raport cu anii precedenţi. Această evoluţie a fost determinată, inclusiv de ratificarea Acordului de Asociere, finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin şi reexaminarea prin prisma legislaţiei din domeniu a unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Cea mai mare cotă a ajutoarelor de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii, acordate în baza Codului fiscal şi a Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, au fost calificate de către furnizori ca ajutoare de stat pentru obiective sectoriale. Măsurile de sprijin oferite au fost implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, prin urmare aceste măsuri nu au fost notificate Consiliului Concurenţei şi nu au fost examinate prin prisma prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, dar urmează a fi aliniate la standardele UE.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a micşorat semnificativ în anul 2017 în raport cu anii precedenţi. Micşorarea valorii ajutorului de stat raportat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat în sectorul financiar, reexaminarea schemelor de ajutor de stat la prevederile legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi aplicarea metodologiei şi modului de prezentare a analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Ponderea ajutorului de stat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale în valoarea totală a ajutorului de stat raportat pentru anul 2017 s-a majorat cu 0.05 p.p. faţă de anul 2016. Această dinamică a fost determinată inclusiv de valoarea ajutoarelor de stat acordate sub alte forme. În anul 2017, cea mai mare parte a ajutorului de stat acordat sub forma unor împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost pentru susţinerea ÎMM.

Valoarea ajutorului de stat raportat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale s-a micşorat în anul 2017 cu 36.53% faţă de anul 2016. Această evoluţie a fost determinată inclusiv de valoarea ajutoarelor de stat raportate şi de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin. Totodată, în anul de raportare s-a majorat ponderea ajutorului de stat acordată sub forma nominalizată. Cea mai mare cotă din valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a fost pentru dezvoltare regională.

În anul 2017, valoarea ajutorului de stat raportată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) s-a majorat cu 42.44% faţă de anul 2016, dar a diminuat cu 72.29% în raport cu anul 2015. Diminuarea semnificativă a valorii ajutorului de stat în anul 2017 faţă de anul 2015 s-a datorat în special aducerii în concordanţă a unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a legislaţiei în domeniul ajutorului de stat la prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, finalizării perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin şi aplicării metodologiei şi modului de prezentare a analizei anuale a UE privind ajutoarele de stat.

Cât priveşte ponderea ajutorului de stat raportat sub forma de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit), aceasta s-a majorat în perioada analizată. Cea mai mare pondere a ajutorului de stat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) a fost acordată pentru ÎMM.

Date privind valoarea ajutoarelor de stat raportate pe forme şi obiective de acordare pot fi găsite în Anexa III.

Ponderea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare în valoarea totală a ajutorului de stat, înregistrată în anul 2017, a fost determinată de cuantumul ajutorului de stat raportat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

În anul 2017 ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii în valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportată s-a majorat cu 12.93 p.p. faţă de anul 2015 şi s-a micşorat cu 4.24 p.p. în raport cu anul 2016. Ponderea valorii ajutorului de stat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii în valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportată a crescut de la 82.31% în anul 2015 până la 95.25% în anul 2017.

Totodată, în anul 2017 s-a majorat ponderea ajutoarelor de stat acordate sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate (inclusiv transmiterea cu titlul gratuit) în valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportată şi anume de la 0.55% în anul 2015 până la 2.79% în anul 2017.

Ponderea totală a ajutorului de stat raportat sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale şi garanţii în condiţii preferenţiale în valoarea ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare raportată s-a micşorat semnificativ de la 17.14% în anul 2015 până la 1.97% în anul 2017, ca urmare a finalizării perioadei de acordare a ajutorului de stat în sectorul financiar.

După cum s-a specificat, în anul 2017 valoarea ajutorului de stat de natura cheltuielilor bugetare a constituit 63.42% din valoarea ajutorului de stat, fiind reprezentat total de valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Se remarcă faptul că, experienţa internaţională atestă că ajutorul de stat de natura renunţărilor la venituri bugetare (scutiri şi reduceri de la plata taxelor şi impozitelor, anulare a penalităţilor şi majorărilor de întârziere la plata obligaţiilor către stat etc.) sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii etc.).

Ajutoarele de stat din categoriile cheltuielilor bugetare (subsidii, subvenţii,etc.) sunt considerate mai puţin dăunătoare pentru concurenţă şi, totodată, mai transparente şi mai simplu de cuantificat în cazul schemelor de ajutoare de stat sau ajutoare individuale.

Prin urmare, este necesar continuarea întreprinderii măsurilor în vederea majorării ponderii ajutoarelor de stat oferite sub formă de cheltuieli bugetare conform celor mai bune practici internaţionale în domeniul ajutorului de stat.

2.5. Obiectivele acordării ajutorului de stat

În conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, cu excepţia derogărilor stabilite în art.4 şi art.5, acordarea ajutorului de stat este considerată incompatibilă cu mediul concurenţial normal.

În art.5 din Legea cu privire la ajutorul de stat sunt specificate obiectivele conform cărora ajutoarele de stat pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal şi anume: ajutorul destinat să remedieze o perturbare gravă a economiei; ajutorul pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă; ajutorul acordat pentru susţinerea ÎMM; ajutorul pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; ajutorul destinat protecţiei mediului înconjurător; ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează SIEG; ajutorul acordat pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate; ajutorul pentru înfiinţarea de întreprinderi de către femeile antreprenor; ajutorul sectorial, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale; ajutorul pentru dezvoltarea regională.

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat cu un mediu concurenţial normal se face în funcţie de obiectivul principal stabilit la alocarea acestora.

În prezentul raport sunt analizate ajutoarele de stat pe următoarele categorii, în funcţie de obiectivul principal la acordare:

1. Ajutoare de stat pentru obiective orizontale se referă la ajutoarele de stat acordate persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate economică, indiferent de domeniu de activitate al acestuia, pentru realizarea în bune condiţii a unor acţiuni, cum ar fi: promovarea investiţiilor, ÎMM pentru consultanţă şi participarea lor la târguri, instruirea angajaţilor, crearea de noi locuri de muncă, cercetare-dezvoltare şi inovare, protecţia mediului şi alte obiective.

2. Ajutoare de stat pentru obiective sectoriale se referă la ajutoarele de stat destinate unui anumit domeniu de activitate economic, spre exemplu: dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători pentru întreprinderile feroviare, sectorul financiar etc.

3. Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională sunt destinate pentru susţinerea să favorizeze dezvoltarea economică a anumitor regiuni defavorizate prin sprijinirea investiţiilor şi a creării de noi locuri de muncă, prin extinderea şi diversificarea activităţilor economice ale întreprinderilor situate în regiunile slab dezvoltate şi prin încurajarea întreprinderilor să înfiinţeze noi unităţi în aceste regiuni. Ajutorul de stat regional cuprinde ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor mari, mici şi mijlocii, ajutoarelor regionale pentru întreprinderile mici nou-create cât şi, în anumite circumstanţe excepţionale, ajutoarele pentru operare.

4. Ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără vreo discriminare determinată de originea produselor sau a serviciilor.

5. Ajutoare pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural sunt ajutoarele destinate pentru obiective şi activităţi culturale precum sunt: muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, opere, săli de concerte, alte organizaţii care se ocupă cu spectacole live, instituţii care se ocupă cu patrimoniul filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare; patrimoniul material, imobil şi mobil, inclusiv siturile arheologice, monumentele, siturile şi clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autorităţile publice competente ale statului etc.

6. Ajutoarele destinate remedierii pagubelor cauzate de calamităţi naturale sau de alte situaţii excepţionale.

7. Ajutor de stat acordat beneficiarilor pentru prestarea SIEG este ajutorul de stat sub forma compensaţiilor acordate beneficiarilor cărora le-a fost încredinţată prestarea unor SIEG. Se precizează faptul că SIEG sunt activităţi economice destinate populaţiei şi sunt în interesul societăţii, dar pe care întreprinderile nu le-ar presta (sau le-ar presta în alte condiţii în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa, accesibilitatea, tratamentul egal sau accesul universal) fără intervenţie publică.

Valoarea ajutorului de stat raportat pe obiective este prezentată sintetic în tabelul nr.6.

Cu referire la experienţa UE în partea ce ţine de analiza ajutoarelor de stat, în continuare vor fi analizate ajutoarele de stat acordate în baza cadrului general.

Cea mai mare ponderea a ajutorului de stat raportat pentru anul 2017 a continuat a fi acordat pentru dezvoltare regională. Ponderea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională în valoarea totală a ajutorului de stat raportat s-a micşorat de la 46.31% în anul 2015 până la 38.59% în anul 2017. Această modificare a fost datorată reexaminării unor scheme de ajutor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, în urma căreia s-a constatat că acestea nu constituie ajutor de stat.

Cea mai semnificativă măsură de sprijin oferită pentru dezvoltare regională a fost ajutorul de stat notificat de către AIPA privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural.

Valoarea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a diminuat în anul de raportarea faţă de anii precedenţi şi anume cu 48.67% faţă de anul 2016 şi de circa 2 ori comparativ cu anul 2015. Această evoluţie a structurii ajutorului de stat poate fi apreciat ca pozitiv, fiind în corespundere cu bunele practici internaţionale, conform cărora ajutoarele de stat pentru obiective sectoriale sunt privite mai nocive pentru mediul concurenţial în raport cu ajutoarele de stat pentru dezvoltare regională şi ajutoarele de stat orizontale.

Micşorarea valorii ajutorului de stat pentru obiective sectoriale raportat pentru anul 2017 faţă de anul 2015 a fost determinată, inclusiv, de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat oferit în sectorul financiar.

Cea mai mare cotă a ajutorului de stat pentru obiective sectoriale sunt ajutoare de stat existente şi implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Prin urmare, măsurile de sprijin menţionate urmează a fi examinate de către Consiliul Concurenţei prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ponderea ajutoarelor de stat orizontale s-a majorat în anul 2017 în raport cu anii precedenţi. Cea mai mare cotă a ajutoarelor de stat orizontale au deţinut măsurile de sprijin acordate de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării prin schemele de ajutor de stat oferite în sfera ştiinţei şi inovării.

Ajutorul de stat pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural a înregistrat aceeaşi valoare în anul 2017 şi 2016. Ponderea acesteia s-a majorat pe parcursul perioadei 2015-2017, aceasta fiind determinată de valoarea ajutorului de stat raportată pentru alte obiective.

Măsura de sprijin acordată pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului a fost orientată spre susţinerea instituţiilor teatral-concertistice. Se remarcă faptul că măsura dată a fost implementată până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Potrivit experienţei internaţionale în domeniul ajutorului de stat, de regulă ajutoarele de stat orizontale şi pentru dezvoltare regională au un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial şi din aceste considerente sunt mai acceptate în comparaţie cu ajutoarele de stat sectoriale. Astfel, în anul 2017 se observă o modificare a structurii ajutorului de stat raportat prin reorientarea celei mai mari ponderi a ajutorului de stat spre obiective orizontale şi regionale în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale în domeniu.

O analiză mai detaliată referitor la ajutoarele de stat raportate pe obiective este prezentată în continuare.

Obiective orizontale

Structura valorii ajutorului de stat pe obiective orizontale a variat în perioada anilor 2015-2017 (tabelul nr.7).

Din datele prezentate în tabelul nr.7 rezultă că în anul 2017 cea mai mare pondere din valoarea ajutoarelor de stat acordate pe obiective orizontale au deţinut ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, fiind de 48.92% din valoarea ajutoarelor de stat orizontale raportate. Valoarea ajutorului de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare raportat s-a majorat cu 3.57% în anul 2017 faţă de anul 2016.

În anul 2017 Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a notificată schema de ajutor de stat acordat pentru dezvoltare şi inovare. Consiliul Concurenţei a constatat că măsura de sprijin notificată de către Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic şi acordate prin intermediul finanţării publice a întreprinderilor şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării care practică activităţi economice, constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-9 din 03.04.2017).

Valoarea ajutoarelor de stat raportat pentru susţinerea ÎMM a crescut de circa 3 ori în anul 2017 faţă de anii precedenţi. Aceasta s-a datorat majorării valorii unor măsuri de sprijin raportate de către furnizori. În perioada 2015-2017 a crescut şi ponderea ajutorului de stat pentru susţinerea ÎMM. Circa 68% din ajutorul de stat oferit pentru susţinerea ÎMM în anul 2017 a fost acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat oferit pentru susţinerea ÎMM a deţinut măsura de sprijin acordată de către Directoratul Liniei de Credit în cadrul schemei "Tendinţe europene de sporire a rolului tinerilor în viaţa social-economica a ţării prin acordarea de granturi pentru dezvoltarea businessului privat în sectorul rural".

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru protecţia mediului în anul 2017 s-a majorat cu 15.90% în raport cu anul 2016. Ponderea ajutoarelor de stat acordate pentru protecţia mediului a înregistrat o creştere în anul 2017 faţă de anii precedenţi. Cea mai mare cotă a ajutorul de stat pentru protecţia mediului a fost raportată în anul 2017 sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii, fiind circa 66% din valoarea totală.

În anul 2017, Fondul pentru Eficienţă Energetică a notificat la Consiliul Concurenţei măsurile de sprijin planificate de a fi acordate ca schemă, pentru proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie propuse de Agenţia pentru Eficienţă Energetică. În urma examinării măsurilor de sprijin notificate, Consiliul Concurenţei a constatat că măsurile de sprijin notificate constituie ajutor de stat, în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, în cazul beneficiarilor ce desfăşoară o activitate economică. Totodată, Consiliul Concurenţei a autorizat schema de ajutor de stat pentru protecţia mediului prin remedierea sau prevenirea prejudiciilor aduse mediului fizic sau resurselor naturale, reducerea riscurilor unor asemenea prejudicii sau prin utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsurile de economisire a energiei şi utilizare a surselor regenerabile de energie (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-19 din 22.05.2017).

În anul 2017 valoarea şi ponderea ajutorului de stat raportat pentru instruirea angajaţilor şi pentru crearea de noi locuri de muncă s-a micşorat în raport cu anii precedenţi. Reducerea valorii şi ponderii indicatorului menţionat a fost determinată inclusiv de micşorarea ratei şomajului la nivel de ţară. Se precizează că măsurile de sprijin raportate sunt ajutoare implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Potrivit informaţiei prezentate de către furnizori, cea mai semnificativă măsură de sprijin raportată pentru instruirea angajaţilor şi crearea de noi locuri de muncă a fost oferită de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale privind acordarea subvenţiilor pentru procurarea utilajului şi materiei prime Societăţii Orbilor din Moldova, Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova şi Societăţii Invalizilor din Republica Moldova.

Valoarea şi ponderea ajutorului de stat pentru salvare s-a majorat în anul 2017 în raport cu anul 2016. Creşterea valorii şi ponderii indicatorului în cauză a fost determinată de măsurile de sprijin notificate de către Autoritatea Aeronautică Civilă, privind cesiunea creanţelor şi eşalonarea datoriei ÎS CA "Air Moldova" şi de către ÎS "Aeroportul Internaţional Chişinău" privind acordarea împrumutului ÎS CA "Air Moldova". Ca urmare a examinării măsurilor de sprijin în cauză, Consiliul Concurenţei a constatat că acestea constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a decis de a autoriza ajutorul de stat pentru salvarea ÎS CA "Air Moldova" (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-43 din 14.09.2017).

Obiective sectoriale

În anul 2017 valoarea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a diminuat semnificativ în raport cu anii precedenţi. Ponderea ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a constituit 20% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2017. Tendinţă de micşorare a valorii ajutoarelor de stat pentru obiective sectoriale a fost determinată de finalizarea perioadei de acordare a ajutorului de stat pentru sectorul financiar şi reexaminarea unor scheme de ajutor de stat prin prisma legislaţiei din domeniu.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru obiective sectoriale a fost acordată pentru sectorul farmaceutic, fiind circa 56% din valoarea raportată. Totodată, au fost raportate ajutoare de stat şi pentru alte sectoare ale economiei naţionale, precum: transport feroviar, transport aerian etc.

În anul 2017 cele mai multe ajutoare de stat pe obiective sectoriale au fost raportate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii, acestea constituind 99.94% din valoarea totală. Modificarea structurii valorii ajutorului de stat pentru obiective sectoriale conform formei de acordare faţă de anii precedenţi a fost determinată inclusiv de aducerea în concordanţă cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat a unor scheme de ajutor de stat.

O pondere semnificativă în valoarea ajutorului de stat pe obiective sectoriale reprezintă ajutoarele de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Ţinând cont de faptul că unele din aceste măsuri de sprijin au fost implementate prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova.

Ajutoare de stat pentru dezvoltare regională

Potrivit Hărţii ajutoarelor regionale a Republicii Moldova, toate regiunile de dezvoltare din ţară sunt eligibile pentru acordarea ajutoarelor de stat pe obiectivul analizat, cu o intensitate maximă admisibilă de 50%. În conformitate cu practica UE în domeniu, aceasta este determinată de dezvoltarea economică a regiunii, densitatea populaţiei, nivelul şomajului în regiunile în cauză şi de alţi indicatori. Potrivit normelor UE, întreg teritoriu al Republicii Moldova corespunde criteriilor ce caracterizează regiunea defavorizată.

În anul 2017 ponderea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională a fost de 38.46% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat (potrivit tabelului nr.6). Valoarea ajutoarele de stat noi acordate şi autorizate de către Consiliul Concurenţei a constituit 72.13%.

Valoarea ajutorului de stat notificat în anul 2017 pentru dezvoltare regională s-a majorat de la 11 335 mii lei în anul 2015 până la 185 236 mii lei în anul 2017. Această evoluţie s-a datorat inclusiv creşterii capacităţii instituţionale a furnizorilor în aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

În tabelul nr.8 este reflectată valoarea ajutorului de stat notificat pentru dezvoltare regională, autorizat de Consiliul Concurenţei, repartizat pe regiunile de dezvoltare a Republicii Moldova.

Potrivit tabelului nr.8, în anul 2017 cea mai mare valoare a ajutorului de stat autorizat pe cap de locuitor a fost înregistrată în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

În anul 2017, au fost acordate ajutoare de stat pentru dezvoltare regională şi din fonduri externe ca urmare a implementării măsurii de sprijin oferite în cadrul creditului de asistenţă oferit Guvernului Republicii Moldova de Guvernul Republicii Polone pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora şi altele. Se precizează faptul că în anul 2017, Ministerul Finanţelor a notificat măsurile de sprijin planificate de a fi acordate în cadrul implementării creditului de asistenţă oferit Guvernului Republicii Moldova de Guvernul Republicii Polone pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora şi altele. Ca urmare a examinării măsurii de sprijin în cauză, Consiliul Concurenţei a decis că măsurile de sprijin notificate de către Ministerul Finanţelor şi planificate de a fi acordate sub forma unei scheme, prin împrumuturi şi subîmprumuturi în condiţii preferenţiale, în cadrul implementării Creditului de asistenţă oferit Guvernului Republicii Moldova de Guvernul Republicii Polone pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora şi altele, constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-4 din 23.02.2017).

În anul 2017 cea mai mare pondere a ajutorului pentru dezvoltare regională a fost acordată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii (alcătuind circa 72 % din totalul ajutorului de stat pentru dezvoltare regională). Majorarea valorii ajutorului de stat pentru dezvoltare regională oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii are un impact mai puţin nociv asupra mediului concurenţial în raport cu alte forme de acordare.

2.6. Furnizorii ajutorului de stat

Potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, furnizorii de ajutor de stat au obligaţia de a prezenta Consiliului Concurenţei până la data de 31 martie informaţia privind ajutoarele de stat acordate în anul precedent anului raportării.

Furnizor al ajutorului de stat, în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul de stat, este orice autoritate a administraţiei publice centrale ori a unei unităţi administrativ-teritoriale sau orice persoană juridică care administrează direct ori indirect resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. Resursele statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt totalitatea patrimoniului, inclusiv sub formă de mijloace financiare, ce aparţin statului, unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia.

Legea cu privire la ajutorul de stat prevede şi noţiunea de iniţiator al ajutorului de stat, care este autoritate abilitată să iniţieze proiecte de acte juridice ce implică acordarea unor ajutoare de stat.

Cele mai multe din măsurile de sprijin raportate pentru anul 2017 au fost acordate de către APC, acestea constituind circa 88% din numărul total de măsuri raportate, iar cele acordate de APL – circa 11%. În acest sens se precizează faptul că APC sunt principalii furnizori de ajutoare de stat acordate în baza cadrului general. Cât priveşte APL, acestea acordă în special ajutoare pentru prestarea SIEG şi ajutoare de minimis.

Potrivit valorii ajutorului de stat raportat pentru anul 2017, se remarcă faptul că 97.78% din valoarea totală a fost oferită de APC. În tabelul nr.9 este prezentată valoarea ajutorului de stat raportat pe furnizorii de ajutor de stat.

În anul 2017 se observă o modificare semnificativă a structurii ajutorului de stat per furnizor. Aceasta a fost determinată de reorganizarea APC, finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin, reexaminarea unor scheme de ajutor de stat acordate în baza legislaţiei fiscale şi vamale şi prezentării informaţii incomplete privind ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale.

În anul 2017, cei mai mari furnizori de ajutor de stat au fost AIPA şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. AIPA a acordat măsuri de sprijin în cadrul schemei de ajutor de stat privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural. În cadrul schemei date au beneficiat de ajutor de stat 384 de întreprinderi.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a acordat măsuri de sprijin în cadrul a 2 scheme de ajutor de stat orientate spre susţinerea instituţiilor teatral-concertistice şi finanţarea ştiinţei şi inovării.

O pondere semnificativă în valoarea ajutorului de stat raportat au deţinut Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat. Ponderea valorii ajutorului de stat raportat de către Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat s-a micşorat în raport cu anii precedenţi, această diminuare a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin şi reexaminarea unor scheme de ajutor de stat acordate în baza legislaţiei fiscale şi vamale.

Date privind valoarea şi formele ajutoarelor de stat acordate de furnizorii de ajutor de stat pot fi găsite în Anexa IV.

În anul 2017 APC au raportat cele mai multe măsuri de sprijin prin intermediul schemelor de ajutor de stat, acestea constituind circa 78% din numărul total de măsuri de sprijin acordate de către APC. APL au oferit doar măsuri de sprijin ca ajutoare individuale.

În continuare se va prezenta o analiză a valorii ajutorului de stat raportat de furnizorii de ajutor de stat pe principalele forme de acordare a acestora în perioada de referinţă şi anume subvenţii şi/sau subsidii şi scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

Cea mai mare pondere a ajutorului de stat acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferită de către AIPA, în cadrul schemei privind stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare, care face parte din măsura nr.2 privind efectuarea investiţiilor în prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, din anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017.

Principalii furnizori de ajutor de stat care au raportat măsurile de sprijin sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, pentru anul 2017 sunt Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat, aceştia deţinând 93.15% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat sub forma dată. Această valoare semnificativă a indicatorului analizat a fost determinată de faptul că Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat asigură implementarea Codului fiscal, Codului Vamal şi a Legii nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal.

În concluzie, cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, fiind acordate în baza actelor normative în vigoare la data adoptării, fără a fi fundamentate pe o analiză economică ex-ante a impactului măsurilor respective asupra mediului concurenţial şi a fi identificate clar obiectivul de acordare a acestora. În acest sens, măsurile de sprijin acordate întreprinderilor prin legislaţia fiscală şi vamală urmează a fi revizuite prin prisma Legii cu privire la ajutorul de stat. Totodată, în vederea realizării angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere de către Republica Moldova şi a Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat, aceste măsuri de sprijin urmează a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III

MĂSURI DE SPRIJIN CU IMPACT ANTICONCURENŢIAL NESEMNIFICATIV

3.1. Ajutorul de minimis

Ajutorul de minimis este ajutor având un echivalent valoric sub pragul de 2 mil. lei, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Ajutoarele destinate acoperirii costurilor de participare la târguri comerciale sau a costurilor studiilor sau serviciilor de consultanţă necesare pentru lansarea unui produs nou sau existent pe o piaţă nouă nu constituie, în mod normal, ajutoare destinate activităţilor legate de export.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de minimis urmează a fi acordate în conformitate cu Regulamentul privind ajutorul de minimis (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013, publicat în MO nr.222-227 din 11.10.2013).

Ajutorul de minimis poate fi acordate în toate sectoarele economiei naţionale cu anumite excepţiei. Astfel, nu pot fi acordate ajutoare de minimis pentru activităţile legate de export şi anume legate de cantităţile exportate, ajutoarele destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export. De asmenea, ajutoarele de minimis nu pot fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate, fiind aplicate prevederile Regulamentului privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013, publicat în MO nr.243-247 din 01.11.2013)).

Se consideră că valoarea ajutorului de minimis este relativ mică şi nu afectează concurenţa dintre întreprinderi şi nici tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, astfel fiind exceptată de la obligaţia de notificare.

În anul 2017 valoarea ajutorului de minimis raportată a fost de 92945 mii lei, ceea ce a constituit o diminuare cu 3.66% faţă de anul 2016. Totodată, valoarea ajutorului de minimis raportată pentru anul 2017 a fost de 1.31 ori mai mare decât cea înregistrată în anul 2015. Această creştere a fost determinată inclusiv de majorarea numărului de măsuri de sprijin raportate pentru anul 2017, comparativ cu anul 2015.

Exprimată în euro, valoarea ajutorului de minimis s-a majorat în anul 2017 faţă de anii 2016 şi 2015. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de variaţia cursului valutar.

Datele raportate pentru perioada anilor 2015 şi 2016 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu informaţia prezentată de către furnizori.

Din valoarea totală a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2017, cea mai mare pondere (92.85%) a constituit ajutorul de minimis acordat din sursele de stat. Cât priveşte ajutorul de minimis acordat din fondurile externe, acesta a constituit 7.15% din valoarea totală. Cea mai semnificativă schemă de ajutor de minimis finanţată din fondurile externe a fost măsura de sprijin acordată în cadrul Proiectului Ameliorarea Competitivităţii (PAC II).

Pentru anul 2017 furnizorii au raportat 303 de măsuri de ajutor de minimis. Cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de APL, acestea constituind 92.41% din numărul total de măsuri raportate pentru anul 2017. Potrivit valorii ajutorului de minimis raportat pentru anul 2017, 67.89 % din valoarea totală a fost oferită de APC.

Potrivit figurii nr.3, în anul 2017 cea mai mare pondere a ajutorului de minimis (69.10%), din punctul de vedere al valorii raportate, a fost acordată prin intermediul schemelor de ajutor de minimis.

Figura nr.3

Structura ajutoarelor de minimis

implementate în anul 2017 ca ajutoare de minimis

individuale/scheme de ajutoare de minimis

O analiză comparativă a ajutoarelor de minimis raportate pentru perioada 2015-2017, potrivit modalităţii de acordare, este prezentată în tabelul nr.11.

Din datele prezentate în tabelul nr.11 se observă că în anul 2017 s-a majorat valoarea ajutoarelor de minimis acordate prin scheme de ajutor de minimis în raport cu anii precedenţi. Una din cele mai semnificative scheme de ajutor de minimis raportate pentru anul 2017 este măsura de sprijin acordată prin intermediul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1". Măsura de sprijin a fost acordată întreprinderilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru lansarea/dezvoltarea activităţii antreprenoriale. Astfel, în anul de raportare, în cadrul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1" au beneficiat de ajutor de minimis 247 de întreprinderi.

Ajutoarele de minimis raportate pentru anul 2017 au îmbrăcat diverse forme de acordare. Valoarea ajutorului de minimis raportat, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste avantaje, este prezentată în tabelul nr.12.

Cea mai mare pondere a ajutorului de minimis raportat pentru anul 2017 a fost oferit sub formă de subvenţii şi/sau subsidii, fiind de 69.66%. Ponderea ajutoarelor de minimis acordate sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost practic la acelaşi nivel ca şi în anul precedent şi a continuat a fi mai mare decât cel înregistrat în anul 2015.

Cât priveşte valoarea ajutorului de minimis acordat în anul 2017 sub formă de subvenţii şi/sau subsidii se observă că aceasta s-a majorat de circa 3 ori faţă de anul 2015. Această tendinţă a fost determinată inclusiv de numărul măsurilor de sprijin raportate şi valoarea acestora.

Cea mai mare pondere a ajutorului de minimis acordat sub formă de subvenţii şi/sau subsidii a fost oferit în cadrul Programului de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1".

În anul de raportare, valoarea şi ponderea ajutorului de minimis acordat sub formă de reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii şi sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale s-a majorat în raport cu anul 2016.

Cea mai mare pondere din ajutoarele de minimis acordate sub formă de reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii a fost măsura de sprijin oferită C.A. Fly One de către Autoritatea Aeronautică Civilă în vederea dezvoltării sectorului transportului aerian.

Majorarea valorii ajutorului de minimis acordată sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale a fost determinată de aducerea în concordanţă a unor măsuri de sprijin implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat. Astfel, Unitatea de Implementare a Grantului acordat de Guvernul Japoniei a raportat schema de ajutor de minimis orientată spre susţinerea şi dezvoltarea sectorului ÎMM.

În anul 2017, valoarea ajutoarelor de minimis acordate sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei s-a micşorat cu 4.25% faţă de anul 2016, dar a fost cu 16.23% mai mare comparativ cu anul 2015. Această dinamică a valorii ajutorului de minimis acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei a fost determinată inclusiv de aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat la calcularea valorii măsurilor de sprijin.

Cea mai mare cotă a ajutorului de minimis acordat sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate, inclusiv vânzarea unor bunuri mobile şi imobile sub preţul pieţei a fost oferită întreprinderilor ce prestează SIEG, şi anume: servicii de alimentare cu apă, canalizare, servicii poştale etc. Beneficiarii măsurilor date de sprijin au fost: ÎM "GPGCL Sîngerei", ÎM "Cărpineni Servicii", ÎM Intercomunitară "Prosper Rural" etc.

Valoarea ajutorului de minimis acordat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale s-a majorat de circa 5 ori în anul de raportare faţă de anul 2016. Aceasta a fost determinată de majorarea numărului de măsuri de sprijin raportate sub forma de garanţii în condiţii preferenţiale în anul 2017 în raport cu anul precedent (de către Primăria or. Ştefan Vodă, Primăria mun. Soroca şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii).

Cea mai mare cotă a ajutoarelor de minimis acordate sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale a fost acordată întreprinderilor ce prestează SIEG. Totodată, au fost raportate şi măsurile de sprijin acordate în cadrul schemei de ajutor de minimis Fondul de garantare a creditelor, obiectivul căruia este de a contribui la sporirea competitivităţii economiei naţionale prin facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor urmare emiterii garanţiilor financiare pentru garantarea creditelor.

Ajutorul de minimis acordat sub forma de investiţii ale furnizorului, dacă rata profitului acestor investiţii este mai mică decât cea normală, anticipată de către un investitor privat prudent s-a micşorat în perioada analizată. Această micşorare a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor ajutoare de minimis.

În anul 2017 ajutoarele de minimis au fost raportate pentru susţinerea ÎMM, prestarea SIEG, protecţia mediului înconjurător, dezvoltare regională, cercetare, dezvoltare şi inovare, obiective sectoriale etc. Valoarea ajutorului de minimis raportat pe obiective este prezentat sintetic în tabelul nr.13.

În anul 2017 circa 90% din valoarea ajutorului de minimis raportat a fost acordat pentru obiective orizontale. Ponderea ajutorului de minimis raportat pentru obiective orizontale în valoarea totală a ajutorului de minimis practic s-a păstrat la nivelul anului 2016. Cât priveşte valoarea ajutorului de minimis pentru obiective orizontale, acesta s-a majorat de circa 1.6 ori, comparativ cu anul 2015.

În anul de raportare, cea mai mare cotă a ajutorului de minimis raportat a fost orientată spre susţinerea ÎMM. În acest sens, se precizează că cea mai semnificativă măsură de sprijin implementată pentru susţinerea ÎMM este Programul de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1", care este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau/şi dezvoltarea unei afaceri proprii⁹.

______________________

⁹ Programul PARE 1+1, Organizaţia pentru Dezvoltarea IMM,

https://www.odimm.md/ro/component/content/article/70-programul-pare.html

Valoarea ajutoarelor de minimis sectoriale a diminuat în anul 2017 comparativ cu anul 2016 şi anul 2015. Această diminuare a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin acordate de către Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova.

Ajutoarele de minimis pentru dezvoltarea regională s-au majorat cu 2.31% faţă de anul 2015. Se precizează faptul că ajutoare de minimis pentru dezvoltarea regională au fost raportate inclusiv de incubatoarele de afaceri.

Ajutoarele de minimis pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural şi ajutoarele de minimis pentru alte obiective s-au majorat în anul 2017 faţă de anul 2016.

Cele mai semnificative scheme de ajutor de minimis pentru promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural au fost raportate de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Aceste scheme au fost orientate spre finanţarea programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, şi publicaţiilor periodice.

În concluzie se precizează faptul că unii furnizori au cunoştinţe insuficiente în aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat în partea ce ţine de acordarea ajutoarelor de minimis. În acest sens, una din acţiunile prioritare a Consiliului Concurenţei va continua a fi creşterea capacităţii instituţionale a furnizorilor în aplicarea prevederilor legislaţiei cu privire la ajutorul de stat şi în special în partea ce ţine de ajutoarele de minimis.

3.2. Măsurile de sprijin acordate pentru prestarea serviciilor de interes economic general

SIEG este activitate economică ce are o importanţă deosebită pentru cetăţeni şi dacă nu ar fi intervenţia statului acestea nu ar putea fi furnizate consumatorilor. Astfel de servicii pot fi: alimentarea cu apă potabilă, evacuarea apelor uzate, colectarea deşeurilor menajere etc.

Obligaţia de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini şi pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiţii care îi permit să îşi îndeplinească misiunea.

Obligaţiile ce revin întreprinderilor cărora le este încredinţată prestarea unor SIEG au în vedere, în general, aspecte precum: continuitate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitate la cerinţele consumatorilor, accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, transparenţă decizională şi protecţia utilizatorilor, asigurarea sănătăţii şi calităţii vieţii etc. Impunerea acestor condiţii de către autorităţile publice poate fi acompaniată de măsuri de sprijinire a activităţii desfăşurate de întreprinderile respective. Condiţia principală pentru acordarea măsurii de sprijin trebuie să aibă în vedere compensarea, totală sau parţială, a diferenţei dintre costurile rezultate din prestarea acestui serviciu şi veniturile relevante ale companiei, luând în considerare un profit rezonabil în realizarea acestor obligaţii.

Valoarea măsurilor de sprijin raportate pentru prestarea SIEG este prezentată în tabelul nr.14.

Datele raportate pentru perioada anilor 2015 şi 2016 au fost actualizate şi corectate în conformitate cu informaţia prezentată de către furnizori.

Valoarea măsurilor de sprijin prezentată în tabelul nr.14 cuprinde valoarea ajutorului de stat şi valoarea ajutorului de minimis acordat pentru SIEG. Valoarea ajutorului de stat oferit pentru prestarea SIEG a fost 161 642 mii lei, ceea ce a constituit 87.28% din valoarea totală a măsurilor de sprijin raportate pentru SIEG. Diferenţa a constituit valoarea ajutoarelor de minimis oferite pentru prestarea SIEG.

Valoarea măsurilor de sprijin raportate pentru prestarea SIEG a diminuat în anul 2017 cu 23.16% faţă de anul 2016 şi cu 83.22% în raport cu anul 2015. Diminuarea semnificativă a valorii ajutorului de stat în anul 2017 în raport cu anul 2015 a fost determinată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a unor măsuri de sprijin, actualizarea informaţiei privind valoarea măsurilor de sprijin acordate în anii precedenţi, revizuirea aplicării prevederilor legislaţiei în domeniul ajutorului de stat la calcularea valorii măsurii de sprijin acordată sub forma analizată şi reexaminarea unor scheme implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Din valoarea totală a măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG în anul 2017, respectiv 185 207 mii lei, valoarea ajutorului de stat autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost de 29 357 (sau circa 16% din valoarea totală), diferenţa fiind reprezentată de ajutoarele de minimis, ajutoarele implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi a măsurilor de sprijin aflate în examinare la Consiliul Concurenţei. Cea mai semnificativă măsură de sprijin autorizată de către Consiliul Concurenţei a fost acordată ÎM "Direcţia de Producţie Apă-Canal Costeşti". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a mijloacelor fixe şi bunurilor materiale proprietate a Primăriei or. Costeşti, r-nul Rîşcani, cu titlu gratuit. Ajutorul de stat acordat beneficiarului este necesar în vederea operării în condiţii normale de continuitate şi siguranţă a serviciului public de canalizare. În continuare sunt prezentate succint măsurile de sprijin autorizate în anul 2017 de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG:

• Notificarea parvenită de la Primăria or. Teleneşti, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Apă – Canal Teleneşti". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a bunurilor materiale, proprietate a Primăriei or. Teleneşti, cu titlu gratuit.

• Notificarea parvenită de la Primăria mun. Bălţi, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Regia Apă-Canal Bălţi". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelelor de apeduct.

• Notificarea parvenită de la Primăria com. Cărpineni, r-nul Hînceşti, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Cărpineni Servicii". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelelor de apeduct şi fântânilor arteziene.

• Notificarea parvenită de la Primăria or. Cantemir, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Gospodăria Comunal–Locativă Cantemir". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a bunurilor materiale (autocamion pentru transportarea deşeurilor, containere, pubele din plastic) proprietate a Primăriei or. Cantemir, cu titlu gratuit.

• Notificarea parvenită de la Primăria s. Sireţi, r-nul Străşeni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Salub Sireţi". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelei de apeduct şi staţiilor de pompare.

• Notificarea parvenită de la Primăria com. Mingir, r-nul Hînceşti, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Ecoapeduct". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelei de apeduct şi canalizare, a staţiei de pompare şi a staţiei de epurare.

• Notificările parvenite de la Primăria or. Costeşti, r-nul Rîşcani, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Apă - Canal Costeşti". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a mijloacelor fixe şi bunurilor materiale proprietate a Primăriei or. Costeşti, r-nul Rîşcani, cu titlu gratuit.

• Notificarea parvenită de la Primăria s. Corjeuţi, r-nul Briceni, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M. "Servcom Corjeuţi". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelei de apeduct şi fântânilor arteziene.

• Notificarea parvenită de la Primăria mun. Hînceşti, beneficiarul măsurii de sprijin fiind "Operator Regional Apă - Canal Hînceşti" SA. Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a reţelelor de apă potabilă şi a sursei de apă Fîrlădeni (4 fântâni arteziene cu staţie de pompare).

• Notificarea parvenită de la Primăria com. Bozieni, r-nul Hînceşti, beneficiarul măsurii de sprijin fiind SC "Amen-ver" SA. Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune a bunurilor materiale, proprietate a Primăriei com. Bozieni, cu titlu gratuit.

• Notificarea parvenită de la Consiliul raional Sîngerei, beneficiarul măsurii de sprijin fiind Î.M "Indmetalcongaz". Măsura de sprijin a constat în transmiterea în gestiune cu titlu gratuit a unor bunuri (traseul de aprovizionare cu apă potabilă centralizat, gravitaţional din conducta Soroca Bălţi-Sîngerei).

În perioada de raportare, întreprinderile care au prestat SIEG au beneficiat de măsuri de sprijin acordate fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat. Cea mai mare pondere din acestea (85.71% din numărul total) au fost acordate ca ajutoare individuale.

În perioada de raportare, întreprinderile care au prestat SIEG au beneficiat de măsuri de sprijin acordate fie ca ajutoare individuale, fie prin intermediul unor scheme de ajutor de stat. Cea mai mare pondere din acestea (97.31% din numărul total) au fost acordate ca ajutoare individuale. O pondere semnificativă din valoarea măsurilor de sprijin acordate pentru SIEG a fost oferită întreprinderilor: SA "Apă-Canal Chişinău", ÎS "Centru Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare", ÎM "Direcţia de Producţie Apă-Canal Costeşti", ÎM "Canal Kipcak" etc.

Valoarea anuală a măsurilor de sprijin pentru prestarea SIEG, în funcţie de forma prin care întreprinderile au beneficiat de aceste măsuri, este prezentată în tabelul nr.15.

Cea mai mare pondere a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG a fost acordată sub formă de reduceri de preţ la bunurile şi serviciile furnizate. Furnizorii de ajutor de stat au transmis întreprinderilor în gestiune cu titlul gratuit bunuri (apeduct, fântânilor arteziene etc.) întru prestarea SIEG (de exemplul: alimentarea cu apă, salubrizarea etc.). Principalii beneficiari ai măsurilor date de sprijin au fost întreprinderile care prestează servicii de alimentare cu apă, canalizare şi salubrizare.

O parte semnificativă a măsurilor de sprijin pentru SIEG a fost raportată sub formă de subvenţii şi/sau subsidii. Cea mai semnificativă măsură de sprijin acordată sub forma analizată este măsura acordată Centrului Republican Experimental de Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR) a mijloacelor financiare pentru prestarea serviciilor de reabilitare şi asigurarea cu mijloace ajutătoare tehnice a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii şi a veteranilor de război de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Ajutorul în cauză este o măsură implementată înainte de intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat şi urmează a fi examinată de către Consiliul Concurenţei.

Măsurile de sprijin pentru prestarea SIEG au fost acordate în proporţie de 23.63% şi sub formă de împrumuturi cu dobânzi preferenţiale. Măsurile de sprijin acordate sub această formă au constituit ajutoare de stat. Ajutoarele de stat au fost acordate ca urmare a accesării la fondurile externe. În anul 2017 au fost acordate de către Ministerul Finanţelor inclusiv:

1. Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, destinaţia împrumutului este îmbunătăţirea eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică - beneficiar SA "Termoelectrica";

2. Împrumut destinat realizării Proiectului "Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi (SA"Cet-Nord), cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa energetică, reduce costurile operaţionale şi de a îmbunătăţi furnizarea serviciilor de alimentare cu energie termică în mun. Bălţi - beneficiar SA"Cet-Nord".

Se precizează faptul că măsurile de sprijin menţionate au fost examinate şi autorizate de către Consiliul Concurenţei.

Totodată, 3.69% din valoarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG au fost acordate sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale. În cadrul măsurilor de sprijin nominalizate, APL au garantat pentru împrumuturile acordate întreprinderilor de către organizaţiile internaţionale.

În anul 2017 a continuat acordarea ajutorului de stat sub formă de garanţii în condiţii preferenţiale SA "Apă-Canal Chişinău" de către Primăria mun. Chişinău. Măsura de sprijin menţionată constă în garantarea de către Consiliul mun. Chişinău, în proporţie de 100%, a împrumuturilor externe obţinute de către "Apă-Canal Chişinău" SA de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii. Se precizează faptul că ajutorul de stat acordat SA "Apă-Canal Chişinău" a fost autorizat de către Consiliul Concurenţei.

Circa 0.6% din valoarea totală a măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG a fost acordată sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

Ajutorul de stat raportat sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii a fost oferit de către Serviciul Vamal în cadrul schemei de ajutor de stat "Scutiri aplicate la importul utilajului şi tehnicii de la poziţiile tarifare: ex.3926 containere din plastic pentru colectarea separată a deşeurilor; ex.841780700 furnale şi cuptoare pentru incinerarea gunoiului; ex.8477 - maşini şi aparate pentru prelucrarea cauciucului sau a materialelor plastice; ex.8479 utilaje pentru mărunţirea, presarea, balotarea deşeurilor menajere; ex.8704 autovehicule pentru colectarea şi transportarea deşeurilor menajere". De măsura de sprijin în cauză au beneficiat 2 întreprinderi. Se remarcă faptul că măsura de sprijin a fost examinată şi autorizată de către Consiliul Concurenţei.

În anul 2017 au fost oferite şi ajutoare de minimis sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări la plata impozitelor, taxelor şi a altor plăţi obligatorii.

În anul 2017 principalii furnizori de ajutor de stat pentru SIEG au fost APL. Astfel, circa 95% din numărul total de măsuri de sprijin raportate au fost acordate de către APL. Cele mai multe măsuri de sprijin acordate pentru prestarea SIEG au fost raportate de către Primăria mun. Chişinău, Primăria mun. Edineţ şi Consiliul Raional Taraclia. Cât priveşte ca valoare, circa 58% din valoarea ajutorului de stat raportat pentru SIEG a fost acordat de către APC.

Una din acţiunile Programului naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat pentru anii 2017–2020 este delegarea gestiunii SIEG prin act de atribuire, la acordarea ajutorului de stat pentru beneficiarii ce prestează SIEG. Astfel, în anul 2017, 9 APL au delegat gestiunea SIEG prin act de atribuire, ceea ce este şi în conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.11 din 30.08.2013 (publicat în MO Nr.243-247 din 01.11.2013).

Capitolul IV

MONITORIZAREA AJUTOARELOR DE STAT AUTORIZATE

4.1. Caracterizare generală

Monitorizarea ajutoarelor de stat în derulare este una din atribuţiile Consiliului Concurenţei. Potrivit art.20 din Legea cu privire la ajutorul de stat şi pct.84 din Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013), Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat în derulare, pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care acesta le-a emis.

În acest sens, au fost monitorizate 29 măsuri de sprijin autorizate de către Plenul Consiliului Concurenţei, în perioada 2014-2017, care au fost în derulare în anul 2017. Pentru efectuarea monitorizării ajutoarelor de stat autorizate a fost solicitată informaţie de la furnizori şi beneficiari.

4.2. Ajutor de stat pentru dezvoltare regională

Monitorizarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare prezentate în Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.4 din 30.08.2013 (publicat în MO nr.228-232 din 18.10.2013). Principalele condiţii de acordare a ajutorul de stat pentru dezvoltare regională sunt:

• intensitatea ajutorului de stat - până la 50% din costul efectiv suportat (pentru întreprinderi mijlocii - 60%, pentru întreprinderi mici – 70%);

• contribuţia beneficiarului – cel puţin 25% din costurile eligibile;

• menţinerea investiţiei în cauză în regiune pe o perioadă – minimum de 5 ani de întreprinderile mari şi minimum 3 ani pentru ÎMM;

• numărul de noi locuri de muncă create.

Ajutorul de stat pentru dezvoltare regională a fost acordat pentru crearea şi dezvoltarea parcurilor industriale.

a) Ajutor de stat acordat pentru crearea/dezvoltarea parcurilor industriale (PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN")

În anul 2014 au fost autorizate 4 ajutoare de stat pentru dezvoltare regională, acordate pentru crearea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "Comrat". În anul 2016, Consiliul Concurenţei a autorizat ajutorul de stat pentru dezvoltarea PI "CAAN".

În continuare sunt prezentaţi principalii indicatori privind activitatea parcurilor industriale: PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP", PI "Comrat" şi PI "CAAN".

În perioada anilor 2014-2017, au fost efectuate investiţii în PI "Trivineta Cavi Development", PI "Edineţ", PI "FAIP" şi PI "CAAN".

Se remarcă faptul că, în anul 2017 intensitatea maximă admisibilă nu a fost depăşită de beneficiarii ajutorului de stat.

În anul 2017 a fost definitivat şi supus expertizei ecologice proiectul tehnic privind crearea infrastructurii tehnice în cadrul PI "Comrat" şi conectarea acestuia la utilităţile publice.

b) Schema de ajutor de stat în condiţiile actelor normative aferente Programului de asistenţă condiţionată finanţat din contul creditului Guvernului Republicii Polone ,acordat Guvernului Republicii Moldova pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare şi infrastructurii aferente acestora, sub forma de împrumuturi în condiţii preferenţiale

Prin Decizia nr.ASO-4 din 23.02.2017, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat schema de ajutor de stat în condiţiile actelor normative aferente implementării Creditului de asistenţă oferit Guvernului Republicii Moldova de Guvernul Republicii Polone pentru realizarea proiectelor în domeniul agriculturii, procesării produselor alimentare, inclusiv infrastructura aferentă acestora şi altele.

Ajutorul de stat autorizat a constat în: 1) măsuri de sprijin în cadrul operaţiunilor de recreditare ce se vor efectua în baza contractelor de recreditare (act juridic semnat între Ministerul Finanţelor şi instituţiile financiare participante selectate, prin care Ministerul Finanţelor le va acorda împrumuturi cu o dobândă la rata de 0,15 % pe an din fondurile Creditului pentru recreditarea întreprinderilor eligibile şi finanţarea cheltuielilor eligibile pentru procurarea de bunuri şi servicii) cu instituţiile financiare participante selectate care îşi vor asuma toate riscurile legate de recreditare şi vor asigura rambursabilitatea fondurilor către Ministerul Finanţelor; 2) măsuri de sprijin în cadrul subîmprumuturilor (în condiţii preferenţiale, cu o valoare maximă per întreprindere de 5 milioane Euro şi cu maturitatea de până la 12 ani), acordate de către instituţiile financiare participante întreprinderilor eligibile în conformitate cu criteriile stabilite în Manualul de operaţiuni corespunzător. Dobânda pentru subîmprumut va reflecta riscurile de credit şi se va negocia de comun acord între instituţiile financiare participante şi întreprinderile eligibile. Marja de risc maximă aplicată de instituţiile financiare participante către întreprinderea eligibilă, la rata dobânzii aplicate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova către instituţiile financiare participante, e stabilită în limita a 3,5 p.p.

În anul 2017, valoarea totală a ajutorului de stat acordat a fost de 63.05 mii lei şi anume: în cadrul modalităţii I a fost acordat ajutor de stat în valoare de 43.57 mii lei; în cadrul modalităţii II valoarea ajutorului de stat a fost de 19.48 mii lei.

4.3. Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor de interes economic general

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru prestarea SIEG se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat, acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general. Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, pentru ca ajutorul de stat să fie compatibil cu mediul concurenţial, acesta trebuie să respecte următoarele condiţii:

• ajutorul de stat este necesar în vederea operării SIEG;

• ajutorul de stat nu denaturează în mod nejustificativ concurenţa.

Pentru anul 2017, au fost monitorizate 18 măsuri de ajutor de stat autorizate de către Consiliul Concurenţei pentru prestarea SIEG. În continuare este prezentat ajutorul de stat monitorizat de către Consiliul Concurenţei pe tipurile de SIEG pentru care au fost acordate.

a) Ajutor de stat acordat SA "Termoelectrica" pentru prestarea serviciilor de alimentare cu energie termică

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-75 din 24.12.2015 s-a autorizat ajutorul de stat pentru prestarea SIEG, oferit SA "Termoelectrica" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică.

Temeiul legal este Legea nr.148 din 30.07.2015 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică din 2015.

Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri: septembrie 2015 – aprilie 2049. Potrivit informaţiei raportate de Ministerul Finanţelor, în anul 2017 SA "Termoelectrica" a beneficiat de un ajutor de stat din surse externe în valoare de 14 848.25 mii lei.

b) Ajutor de stat acordat SA "CET Nord" pentru prestarea serviciilor de alimentare cu energie termică

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-31 din 23.04.2015, s-a autorizat ajutorul de stat oferit SA "CET-Nord" în vederea îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu energie termică, a eficienţei energetice şi reducerii costurilor operaţionale. Temeiul legal este Legea nr.15 din 20.02.2015 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre R. Moldova şi BERD în vederea realizării proiectului "Sistemul termoenergetic al mun. Bălţi (SA "CET-Nord").

Conform programului de implementare a proiectului de modernizare al SA "CET-Nord" pentru perioada anilor 2017-2019, principalele obiective ale proiectului sunt: (i) Furnizarea şi instalarea a 2-4 motoare cu piston în cogenerare, cu funcţionare pe gaze naturale, cu capacitate totală de minim 13.2 MW şi maxim 16 MW ce are drept scop creşterea producerii energiei electrice cu aproape 60%. (ii) Furnizarea şi instalarea pompelor pentru reţelele sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, ventilatoare şi convertizoare de frecvenţă. (iii) Furnizarea şi instalarea punctelor termice individuale în clădirile din mun. Bălţi. (iv) Furnizarea şi instalarea unui cazan de apă caldă cu funcţionare pe bază de biomasă (peleţi).

Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri: mai 2016 – august 2029. Potrivit informaţiei raportate de Ministerul Finanţelor, în anul 2017 SA "CET Nord" a beneficiat de un ajutor de stat din surse externe în valoare de 209.05 mii lei.

c) Schema de ajutor de stat privind scutirea de la plata TVA la importul mărfurilor potrivit art.103 alin.(1) pct.31 din Codul fiscal, având ca beneficiari întreprinderile, neînregistrate ca plătitori de TVA, ce prestează servicii de colectare, prelucrare şi reciclare a deşeurilor menajere

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS-21 din 21.04.2016 s-a autorizat ajutorul de stat acordat în baza art.103 alin.(1) pct.31 din Codul fiscal, privind scutirea de la plata TVA, având ca beneficiari întreprinderile neînregistrate ca plătitori de TVA în vederea prestării serviciului de colectare, prelucrare şi reciclare a deşeurilor menajere.

Măsura dată, raportată de Serviciul Vamal, reprezintă scutiri de plata TVA, aplicate la importul utilajului şi tehnicii pentru întreprinderile din domeniul de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere, utilizate nemijlocit în domeniul de activitate al acestora. Baza legală privind acordarea ajutorului de stat se regăseşte în art.103 alin.(1) pct.31) din Codul fiscal. De facilitatea fiscală respectivă pot beneficia agenţii economici care deţin autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de colectare, prelucrare, reciclare a deşeurilor menajere şi utilizează utilajul şi tehnica nominalizată nemijlocit în domeniul de activitate al acestora

Astfel, potrivit informaţiei raportate de Serviciul Vamal, în anul 2017 două întreprinderi au beneficiat de ajutor de stat în baza schemei respective şi anume SRL "ABS", în valoare de 306.95 mii lei şi SRL "Prest Energy", în valoare de 133.36 mii lei.

i. SRL "ABS"

Întreprinderea SRL "ABS" a informat Consiliul Concurenţei asupra faptului că, pe parcursul anului 2017, cu aplicarea prevederilor art.103 alin.(1) pct.31 din Codul fiscal, a achiziţionat bunuri materiale: părţi şi componente pentru instalaţia de sortare a gunoiului; utilaj cu funcţie proprie de agitare, amestecare, spargere a deşeurilor din mase plastice, carton, din aluminiu, utilaj de prestare orizontală a deşeurilor. Ambele poziţii de mijloace fixe sunt puse în funcţiune la staţia de sortare a deşeurilor menajere şi vegetale.

ii. SRL "Prest Energy"

Întreprinderea SRL "Prest Energy" a informat Consiliul Concurenţei referitor la faptul că, pe parcursul anului 2017, cu aplicarea prevederilor art.103 alin.(1) pct.31) din Codul fiscal, a achiziţionat o autospecială, care este destinată şi echipată pentru colectarea deşeurilor menajere solide. Din momentul înregistrării autospecialei la Biroul de Înmatriculări Auto, autospeciala dată este utilizată şi antrenată nemijlocit în colectarea şi transportarea gunoiului din aria teritoriului com. Băcioi, s. Brăila, s. Strestieni.

În concluzie, măsura de ajutor de stat, acordată în temeiul art.103, alin.(1) pct.31) din Codul fiscal, a determinat achiziţionarea mijloacelor fixe necesare întreprinderilor prestatoare a serviciului de salubrizare în vederea oferirii serviciului de interes economic general.

d) Ajutor de stat acordat pentru prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală

În anul 2017, Plenul Consiliului Concurenţei a autorizat 14 măsuri de sprijin pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurarea apelor uzuale şi salubrizare.

Ajutoarele de stat autorizate în perioada de referinţă au fost ajutoare individuale. Beneficiarii acestor măsuri au fost (în mare parte întreprinderi municipale): ÎM "Regia Apă Canal Bălţi", ÎM "Apă Canal Costeşti", ÎM"Apă Canal Teleneşti", ÎM "Cărpineni Servicii", ÎM "GCL Cantemir", ÎM "Salub-Sireţi", ÎM "Ecoapeduct", ÎM "Servcom Corjeuţi", SA "Operator Regional Apă - Canal Hînceşti", ÎM "Indmetalcongaz", ÎM "Servicii comunale Boghenii Noi", ÎM "Gospodăria Comunală Chetrosu", ÎM "Gospodăria Comunal - Locativă Călăraşi" (tabelul nr.17).

Ca urmare a implementării ajutoarelor de stat autorizate, a crescut numărul consumatorilor conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă, canalizare/ serviciul de salubrizare (la situaţia din 01.09.2018) în raport cu numărul de consumatori conectaţi până la acordarea ajutorului de stat, astfel:

• măsura de sprijin acordată de către Primăria or. Teleneşti - ÎM"Apă – Canal" Teleneşti - numărul caselor de locuit conectate la reţeaua de alimentare cu apă – 1132 şi de canalizare – 502. Totodată, la sistemul de alimentare cu apă au fost conectate 2085 de gospodării, iar la canalizare – 1405 de gospodării.

• măsura de sprijin acordată de Primăria s. Sireţi, r. Străşeni – ÎM "Salub Sireţi" - o creştere de peste 20% în raport cu numărul de consumatori conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă până la acordarea ajutorului de stat (2415 gospodării/2005 gospodării);

• măsura de sprijin acordată de Primăria or. Costeşti, r. Râşcani - ÎM"Apă - Canal Costeşti" - numărul de consumatori conectaţi la reţeaua de canalizare / serviciul de salubrizare la data de 01.09.2018 constituie 368 (creştere cu 8,2%) şi respectiv 330 (creştere cu 10%);

• măsura de sprijin acordată de Primăria com. Cărpineni, r. Hânceşti – ÎM "Cărpineni Servicii"- la reţeaua de alimentare cu apă potabilă au fost conectate 1672 de gospodării;

• măsura de sprijin acordată de Primăria s. Corjeuţi, r. Briceni – ÎM "Servcom Corjeuţi" - o creştere cu 41,2% în raport cu numărul de consumatori conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă până la acordarea ajutorului de stat;

• măsura de sprijin acordată de Primăria com. Mingir, r. Hânceşti – ÎM "Ecoapeduct" - au fost conectaţi la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare 870 de consumatori.

• măsura de sprijin acordată de Consiliul raional Sîngerei - ÎM "Indmetalcongaz" - numărul consumatorilor conectaţi la reţeaua de aprovizionare cu apă până la acordarea ajutorului de stat – 0, numărul consumatorilor conectaţi la data de 01.09.2018 – 480 gospodării casnice;

• măsura de sprijin acordată de Primăria com. Boghenii-Noi, r. Ungheni - ÎM "Servicii comunale Boghenii Noi" - au fost conectate la reţeaua de alimentare cu apă 106 gospodării (sau circa 63 % din total);

• măsura de sprijin acordată de Primăria com. Chetrosu, r. Anenii Noi - ÎM "Gospodăria Comunală Chetrosu" - au fost conectaţi la infrastructură 4 277 consumatori;

• măsura de sprijin acordată de Primăria or. Călăraşi - ÎM "Gospodăria Comunal - Locativă Călăraşi" - până la acordarea ajutorului de stat, sectorul Vătămăneasa nu dispunea de reţele de canalizare. La situaţia din 01.09.2018 numărul consumatorilor conectaţi la reţeaua de canalizare este de 145 de gospodării (sau circa 55% din totalul gospodăriilor), etc.

Ca urmare a analizei măsurilor de sprijin oferite pentru prestarea SIEG au fost identificate următoarele probleme:

1. În cele mai multe cazuri atribuirea SIEG se realizează prin gestiune directă, fără a fi examinate şi alte forme de delegare.

Gestionarea SIEG poate fi realizată atât de întreprinderile municipale/de stat cât şi de cele private. Se precizează faptul că principalele caracteristici ale SIEG sunt universalitatea, continuitatea, calitatea serviciului, accesibilitatea şi protecţia consumatorilor. Astfel, alegerea formei de gestionarea a SIEG trebuie să fie realizată în vederea protecţiei consumatorului şi îmbunătăţirii bunăstării acestuia.

În vederea asigurării accesului consumatorilor la prestarea serviciilor continue, calitative şi la un tarif accesibil, este important să fie stabiliţi indicatori de performanţă la serviciile furnizate atât de întreprinderile municipale/de stat cât şi de cele private.

Potrivit Programului naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, una din acţiunile prioritare este modificarea actelor normative ce reglementează modalitatea de prestare a SIEG, prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public în baza actului de atribuire.

2. Necesitatea implementării unui mecanism eficient al achiziţiilor publice în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală, inclusiv prin armonizarea legislaţiei naţionale la prevederile Directivelor Uniunii Europene 2014/25/UE şi 92/13/CEE.

Una din acţiunile Programului naţional în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat este instituirea principiilor concurenţiale în activitatea prestării serviciilor publice de gospodărie comunală (în sectoarele apă, canalizare, energie, transport public, servicii poştale etc.), inclusiv prin aprobarea Legii privind achiziţiile publice în sectorul utilităţi şi transpunerea Directivelor Uniunii Europene 2014/23/UE, 2014/24/UE, 2014/25/UE, 92/13/CEE şi 2006/111/CE în Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002.

3. Insuficienţa cunoştinţelor furnizorilor în aplicarea prevederilor legislaţiei ajutorului de stat la acordarea măsurilor de sprijin pentru prestarea SIEG.

În vederea creşterii capacităţii instituţionale a furnizorilor, urmează a fi organizate un şir de seminare în domeniul ajutorului de stat şi analizei economice.

4.4. Ajutor de stat destinat protecţiei mediului înconjurător

Monitorizarea ajutoarelor de stat destinate protecţiei mediului înconjurător se efectuează ţinând cont de criteriile de evaluare din Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.9 din 30.08.2013). Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, acordarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului poate fi justificată, în cazul în care, prin măsurile de ajutor se obţine un nivel mai ridicat al protecţiei mediului decât cel care s-ar obţine în absenţa ajutorului în cauză, iar efectele pozitive ale ajutorului sunt mai mari decât efectele sale negative, în ceea ce priveşte denaturarea concurenţei, luând în considerare principiul "poluatorul plăteşte".

Schema ajutorului de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASO-09 din 15.03.2016 s-a decis autorizarea schemei de ajutor de stat "Apel de propuneri de proiect nr.3 în domeniul Eficienţei Energetice şi valorificării Surselor de Energie Regenerabilă adresat solicitanţilor de finanţare din sectorul public".

În anul 2017, în baza schemei de ajutor de stat autorizate a fost acordată măsura de sprijin la 8 beneficiari, în valoare totală de 4 714.44 mii lei. Totodată, în baza informaţiilor prezentate de către Fondul pentru Eficienţă Energetică, se constată respectarea cerinţelor prevăzute de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului, privind încadrarea ajutoarelor de stat acordate în pragurile de intensitate maximă admisibilă, conform Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei de autorizare.

4.5. Ajutor de stat pentru salvarea beneficiarilor

Monitorizarea ajutoarelor de stat pentru salvarea beneficiarilor se efectuează ţinând cont de prevederile din Regulamentul privind ajutorul pentru salvarea beneficiarilor aflaţi în dificultate (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.6 din 30.08.2013).

a) Ajutor de stat acordat S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A.

Prin Hotărârea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice în contextul conjuncturii regionale, s-a acceptat propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către BNM băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de până la 9500 mil. lei, în vederea asigurării stabilităţii sistemului financiar şi de emitere a garanţiei (garanţiilor) de stat pentru garantarea creditelor de urgenţă acordate de BNM.

BNM a notificat Consiliului Concurenţei intenţia de acordare a ajutorului de stat băncilor: S.A. "Banca de Economii", B.C. "Banca Socială" S.A. şi B.C. "UNIBANK" S.A.. Plenul Consiliului Concurenţei a decis că măsura de sprijin notificată de către BNM constituie ajutor de stat în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat şi a autorizat măsura de sprijin pentru salvarea celor trei bănci (Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.01 SS din 27.11.2014).

Conform Legii cu privire la ajutorul de stat şi Deciziei Plenului Consiliului Concurenţei, BNM urma să prezinte Consiliului Concurenţei în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Dat fiind faptul că planul menţionat nu a fost prezentat către expirarea termenului, Plenul Consiliului Concurenţei a dispus iniţierea investigaţiei referitor la semnele încălcării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat de către BNM.

În urma investigaţiei, s-a constatat că în lipsa unui plan de restructurare folosirea ajutorului de stat de către băncile comerciale beneficiare după expirarea a 6 luni de la acordarea acestuia este abuzivă, respectiv băncile comerciale urmează să ramburseze ajutorul de stat în cauză. Totodată, nenotificarea ajutorului de stat de către Ministerul Finanţelor sub formă de garanţii de stat în condiţii preferenţiale pentru SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA este o încălcare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASER-68 din 11.12.2015, s-a decis recuperarea ajutorului de stat de care a beneficiat SA "Banca de Economii", BC "Banca Socială" SA şi BC "UNIBANK" SA. În acest sens, BNM şi Ministerul Finanţelor urmează să întreprindă măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la cele trei bănci.

Potrivit informaţiei prezentate de către BNM, de la data retragerii licenţei şi până la data de 30.11.2017¹⁰ inclusiv, cele 3 bănci comerciale au efectuat rambursări cumulative în sumă totală de 1064 mil.lei, după cum urmează: SA "Banca de Economii" – 329 mil.lei, BC "Banca Socială" SA. – 436 mil.lei şi BC"UNIBANK" SA – 299 mil.lei.

______________________

¹⁰ Informaţia a fost prezentată de către BNM în luna decembrie anul 2017

Decizia urmează a fi monitorizată în continuare de către Consiliul Concurenţei până la recuperarea totală a ajutorului de stat de către BNM şi Ministerul Finanţelor.

b) Ajutor de stat acordat SA CA "Air Moldova"

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS - 43 din 14.09.2016 a fost autorizat ajutorul de stat pentru salvarea ÎS CA "Air Moldova".

Furnizorul ajutorului de stat a executat obligaţia prevăzută în pct.3 din Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS - 43 din 14.09.2016, prezentând planul de restructurare al ÎS CA "Air Moldova". Procesul de implementare a planului de restructurare a fost încheiat odată cu preluarea ÎS CA "Air Moldova" de către SRL "Civil Aviation Group", noul proprietar angajându-se să returneze datoriile companiei aeriene şi să restructureze întreprinderea.

4.6. Ajutor de stat sectorial

Ajutor de stat acordat ÎS "Calea Ferată din Moldova" în vederea achiziţiei locomotivelor şi a restructurării infrastructurii feroviare

Prin Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr.ASS - 44 din 02.07.2015 s-a decis autorizarea ajutorul de stat oferit ÎS "Calea Ferată din Moldova" în vederea achiziţiei locomotivelor şi restructurării infrastructurii feroviare.

Ca urmare a monitorizării măsurii date de sprijin, s-a constat faptul că implementarea proiectului de modernizare a ÎS "Calea Ferată din Moldova" are loc cu întârziere la capitolul de achiziţionare a locomotivelor noi şi a sistemului informaţional de eficienţă energetică, fapt care a condiţionat nedebursarea integrală a primei tranşe. Totodată, au fost întreprinse acţiuni în vederea debursării tranşelor de finanţare din partea BERD. Prin Hotărârea Guvernului nr.1402 din 05.12.2017 a fost adoptată "Concepţia pentru restructurarea sectorului feroviar şi a ÎS "Calea Ferată din Moldova"" pentru anii 2018-2021, fiind elaborat Planul de acţiuni pentru ÎS "Calea Ferată din Moldova".

Ţinând cont de faptul că măsurile de sprijin autorizate urmează a fi implementate într-o perioadă mai îndelungată, acestea vor fi monitorizate în continuare de către Consiliul Concurenţei.

Capitolul V

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

 AUTOMATIZAT "REGISTRUL AJUTOARELOR DE STAT"

În vederea realizării angajamentului asumat prin art.342 din Acordul de Asociere şi de necesitatea creşterii transparenţei în operaţiunile de acordare a ajutorului de stat, a fost instituit SIRASM.

SIRASM reprezintă totalitatea mijloacelor software, hardware, informaţionale, organizaţionale, a sistemelor de transmitere a datelor, a tehnologiilor de utilizare a lor, a normelor de drept şi a infrastructurii pentru susţinerea informaţională a notificării, a evidenţei, a monitorizării şi a raportării ajutoarelor de stat.

Scenariile de bază prin intermediul cărora se realizează funcţiile SIRASM se divizează în următoarele grupuri: pentru introducerea şi actualizarea informaţiilor şi pentru furnizarea informaţiilor.

Figura nr.4

Funcţionarea Sistemului informaţional automatizat

"Registrul ajutoarelor de stat"

În vederea implementării SIRASM, a fost elaborată şi aprobată Hotărârea Guvernului nr.378 din 27.05.2014 pentru aprobarea Conceptului sistemului informaţional automatizat "Registrul Ajutoarelor de Stat" şi Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului, privind modalitatea de ţinere a Registrului Ajutoarelor de Stat.

Totodată, în vederea asigurării securităţii informaţiei stocate, sistemul este găzduit de Agenţia Servicii Publice. De asemenea, în scopul facilitării procesului de utilizare a sistemului şi implementării Legii cu privire la ajutorul de stat, au fost elaborate 2 materiale informative destinate furnizorilor de ajutor de stat, informaţia fiind plasată pe pagină electronică a Consiliului Concurenţei.

Implementarea SIRASM a început la sfârşitul anului 2015. În perioada 2016-2017 a continuat implementarea sistemului online. În anul 2017 a fost acordat acces la 252 de furnizori de ajutor de stat, astfel încât 809 furnizori de ajutor de stat sunt conectaţi, dintre care APC - 37 (100% din potenţialii furnizori), APL - 760, şi alţi furnizori (diferite persoane juridice) - 12.

Prin intermediul SIRASM, din totalul furnizorilor care au raportat ajutorul de stat în anul 2017, 88% au utilizat în acest scop sistemul.

Figura nr.5

Ponderea furnizorilor care au raportat ajutorul de stat prin SIRASM

în perioada 2015*-2017

________________

*SIRASM a început a fi implementat la sfârşitul anului 2015

În vederea promovării culturii concurenţiale, inclusiv în partea ce ţine de implementarea sistemului, pe parcursul anului 2017 reprezentanţii Consiliului Concurenţei au acordat peste 1500 consultaţii la telefon şi au organizat circa 90 de întrevederi consultative şi şedinţe cu furnizorii ajutorului de stat.

În procesul de examinare a notificărilor, atât Consiliul Concurenţei, cât şi furnizorii de ajutor de stat au comunicat prin intermediul sistemului, astfel costurile de corespondenţă prin utilizarea opţiunii de mesagerie şi timpul de transmitere a documentelor fiind reduse. Consiliul Concurenţei va continua dezvoltarea şi optimizarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat.

CONCLUZII ŞI PRIORITĂŢI

Ajutorul de stat este o componentă importantă a politicii economice şi în special a politicii de concurenţă, datorită impactului acestuia asupra mediului concurenţial prin politica în domeniul ajutorului de stat se urmăreşte corectarea eşecurilor pieţei şi consolidarea economiei naţionale.

Principalii indicatorii privind măsurile de sprijin raportate pentru anul 2017 au fost:

• valoarea ajutorului de stat raportat (inclusiv pentru SIEG) a fost de 827078 mii lei, ceea ce a constituit 0.55% din PIB;

• valoarea estimată a ajutorului de stat (inclusiv valoarea măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale) a fost de 1944506 mii lei, ceea ce a constituit 1.29% din PIB;

• valoarea ajutorului de stat autorizat de Consiliul Concurenţei a fost de 240453 mii lei (29.07% din valoarea totală);

• micşorarea cu 1.3% din PIB a valorii ajutorului de stat, ca urmare a reexaminării schemelor de stat implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, a ratificării Acordului de Asociere şi a modificărilor survenite în legislaţia naţională;

• cele mai multe ajutoare de stat (69.44% din numărul ajutoarelor de stat raportate) au fost oferite ca scheme de ajutor de stat;

• cea mai mare pondere a ajutoarelor de stat raportată a fost de natura cheltuielilor bugetare, fiind de circa 63% din valoarea totală;

• cele mai multe din ajutoarele de stat raportate au fost pentru dezvoltare regională, acestea constituind circa 39% din valoarea totală;

• cea mai mare pondere din ajutoarele de stat raportate a fost oferită de către APC, constituind circa 88% din numărul total de măsuri raportate;

• valoarea ajutorului de minimis a fost de 92945 mii lei;

• cele mai multe ajutoare de minimis au fost raportate de către APL, acestea constituind 92.41% din totalul ajutoarelor de minimis raportate;

• cea mai mare valoare a ajutorului de minimis (circa 85%) a continuat a fi orientată spre susţinerea ÎMM şi prestarea SIEG;

• valoarea măsurilor de sprijin acordate pentru prestarea SIEG a fost de 185207 mii lei;

• cea mai mare pondere a ajutorului de stat pentru SIEG a fost acordată întreprinderilor ce prestează servicii de alimentare cu apă şi canalizare, colectarea şi epurarea apelor uzuale şi serviciului de salubrizare.

Principalele probleme identificate la implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat sunt:

1) cea mai mare pondere din ajutoarele de stat acordate sub formă de facilităţi fiscale şi vamale sunt implementate până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, fiind acordate în baza actelor normative în vigoare la data adoptării, fără a fi fundamentate pe o analiză economică ex-ante a impactului măsurilor respective asupra mediului concurenţial şi a fi identificat clar obiectivul de acordare a acestora;

2) mecanismul de evidenţă al facilităţilor fiscale este insuficient pentru furnizarea informaţiei necesare la examinarea măsurilor de sprijin prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

3) insuficienţa cunoştinţelor în domeniul ajutorului de stat a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, ceea ce creează dificultăţi la implementarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

4) acordarea ajutoarelor de stat fără ar fi examinate alte posibilităţi care ar asigura implementarea politicilor publice, dar ar avea un impact minim asupra mediului concurenţial.

În acest sens acţiuni prioritare în domeniul ajutorului de stat pentru următoarele perioade sunt:

• întreprinderea eforturilor în vederea alinierii schemelor de ajutor de stat instituite înainte de 16.08.2013 la acquis-ul UE în materie de ajutor de stat;

• intensificarea colaborării cu Ministerul Finanţelor în vederea eficientizării mecanismului de raportarea şi notificare a ajutorului de stat acordat sub formă de facilităţi fiscale. Reexaminarea în colaborare cu Ministerul Finanţelor a măsurilor de sprijin acordate sub formă de facilităţi fiscale prin prisma legislaţiei în domeniul ajutorului de stat;

• colaborarea cu furnizorii în vederea modificării actelor juridice a SIEG prin impunerea obligaţiei de stabilire a indicatorilor de performanţă la atribuirea dreptului de gestiune a serviciului public. Acordarea suportului furnizorilor în vederea asigurării prestării SIEG în baza actului de atribuire, care trebuie să corespundă prevederilor stipulate în cadrul normativ din domeniul ajutorului de stat;

• dezvoltarea şi optimizarea SIRASM în vederea eficientizării notificării, raportării şi monitorizării ajutorului de stat;

• ridicarea culturii concurenţiale în partea ce ţine de ajutorul de stat atât în cadrul autorităţilor publice cât şi a întregii societăţi.

Respectarea prevederilor din domeniul ajutorului de stat va contribui la realizarea obiectivelor vizate, la corectarea disfuncţionalităţilor pieţei, la creşterea competitivităţii întreprinderilor, precum şi la crearea unui mediu concurenţial echitabil.

ANEXA I

ANEXĂ TEHNICĂ

Anexa tehnică oferă informaţii cu caracter general privind sfera de cuprindere a raportului, modul de încadrare a ajutoarelor de stat şi de minimis pe obiective, categorii şi forme, metode de evaluare a ajutoarelor de stat, precum şi sursele de obţinere a datelor care au fost utilizate.

Informaţiile menţionate mai sus au fost grupate pe următoarele capitole:

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport;

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis;

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor.

I. Sfera ajutoarelor de stat şi ajutoarelor de minimis analizate în Raport

Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova a fost elaborat pe baza "Registrului ajutoarelor de stat" întocmit conform raportărilor transmise de furnizorii de ajutor de stat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat.

Ajutoarele de stat şi de minimis raportate, care fac obiectul prezentului raport, cad sub incidenţa:

• Legii cu privire la ajutorul de stat;

• Hotărârii Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat;

• Regulamentului privind ajutorul de minimis, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.2 din 30.08.2013;

• Regulamentului cu privire la Registrul ajutorului de stat, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.3 din 30.08.2013.

II. Obiectivele ajutorului de stat şi ajutoarelor de minimis

Încadrarea pe obiective a ajutorului de stat (atât a alocărilor efectuate în cadrul schemelor de ajutor, cât şi a ajutoarelor individuale) s-a efectuat în conformitate cu obiectivul principal al acordării acestuia.

III. Sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor

Sursele obţinerii datelor

Cifrele sunt exprimate în preţuri curente pentru moneda naţională şi în preţuri curente pentru euro.

Cursul mediu anual de schimb leu/euro utilizat a fost preluat de pe pagina web a BNM.

Pentru prezentarea informaţiei privind ajutoarelor de stat şi ajutoarele de minimis acordate în perioada de referinţă au fost utilizate actele normative care conţin scheme de ajutor de stat şi/ sau ajutoare individuale şi scheme de ajutor de minimis şi/ sau ajutoare individuale de minimis raportate de furnizorii.

Raportările au fost solicitate în formă standard, conform Anexei nr.1 şi Anexei nr.2 la Regulamentului privind modalitatea de ţinere a Registrului ajutoarelor de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016 şi au cuprins următoarele elemente:

• Titlul ajutorului;

• Baza legală;

• Numărul ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Categoria ajutorului (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Perioada în care se acordă ajutoare de stat în baza acestei măsuri (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Data la care a încetat acordarea ajutorului (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Obiectivele acordării ajutorului de stat/minimis;

• Regiunea;

• Originea ajutorului;

• Forma de acordare a ajutorului de stat/minimis;

• Descrierea formei de acordare a ajutorului de stat/minimis;

• Tipul ajutorului de stat/minimis;

• Condiţii de acordare;

• Beneficiarii şi cuantumul ajutorului de stat/minimis;

• Date privind modul de determinare a cuantumului ajutorului de stat/minimis;

• Observaţii (pentru raportarea ajutorului de stat);

• Alte informaţii şi comentarii (pentru raportarea ajutorului de minimis);

• Declaraţie (pentru raportarea ajutorului de minimis).

Informaţii de pe paginile web a BNS şi BNM:

• produsul intern brut;

• numărul populaţiei;

• cursul mediu anual de schimb leu/euro.

Metodele de evaluare a elementului de ajutor

Cuantumul ajutorului de stat a fost determinat conform prevederilor din actele normative prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat/minimis sau s-a acordat un ajutor individual, totodată ţinându-se cont de legislaţia secundară, respectiv, Regulamentul privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat (aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.1 din 30.08.2013).

ANEXA II

LISTA ACTELOR JURIDICE ÎN BAZA CĂRORA AU FOST ACORDATE

AJUTOARELE DE STAT RAPORTATE PENTRU ANUL 2017

1. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(1) pct.10); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.z¹); Hotărârea Guvernului nr.1165 din 24.10.2016 pentru aprobarea listelor materiei prime medicamentoase, materialelor, articolelor, ambalajului primar şi secundar, utilizate la prepararea şi producerea medicamentelor;

2. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.124 alin.(16); Hotărârea Guvernului nr.1574 din 09.12.2002 pentru stabilirea volumului anual de alcool etilic nedenaturat, destinat utilizării în industria de parfumerie şi cosmetică;

3. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.96 lit.b); Hotărârea Guvernului nr.378 din 31.05.2017 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină pentru anul 2017; Hotărârea Guvernului nr.454 din 15.04.2016 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină pentru anul 2016; Hotărârea Guvernului nr.771 din 17.06.2016 cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.454 din 15.04.2016; Hotărârea Guvernului nr.18 din 04.03.2015 cu privire la stabilirea cuantumului de alcool etilic nedenaturat destinat utilizării în medicină pentru anul 2015;

4. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103, alin.(7); Hotărârea Guvernului nr.182 din 13.03.2013 privind aprobarea Listei organizaţiilor şi întreprinderilor societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, scutite de vărsare la buget a TVA aferentă mărfurilor produse şi serviciilor prestate;

5. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.49; Legea nr.440-XV din 27.07.2001 cu privire la zonele economice libere;

6. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.53¹;

7. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.53²;

8. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.68;

9. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea Nr.279 din 16.12.2016 bugetului de stat pentru anul 2017; Legea nr.138 din 21.07.2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare; Hotărârea Guvernului nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015; Hotărârea Guvernului nr.952 din 27.11.2013 cu privire la aprobarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 "Inovaţii pentru competitivitate"; Hotărârea Guvernului nr.685 din 13.09.2012 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012–2020; Hotărârea Guvernului nr.920 din 07.11.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.37 din 19.02.2016 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.54 din 28.02.2017 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2017; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.77 din 14.06.2016 cu privire la aprobarea unor hotărâri ale Biroului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.96 din 18.07.2017 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2017.

10. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.6 din 12.01.2017 cu privire la repartizarea volumului alocaţiilor şi cheltuielilor pentru sfera ştiinţei şi inovării pe anul 2017 în conformitate cu Legea bugetului de stat din 2017;

11. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Hotărârea Guvernului Nr.809 din 29.10.2015 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2015; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.54 din 28.02.2017 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2017;

12. Codul nr.259 din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova; Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Legea nr.154 din 01.07.2016 bugetului de stat pe anul 2016;

13. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.124 alin.(18);

14. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997 art.103 alin.(1) pct.32);

15. Codul fiscal nr.1163 din 24.04.1997, art.103 alin.(1) pct.27³); Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal, art.28 lit.y²);

16. Legea nr.1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal, art.24 alin (15) lit.b):

17. Legea nr.1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal, art.24 alin (15) lit.c):

18. Legea nr.1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal, art.24 alin (16):

19. Legea nr.1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II din Codul fiscal, art.24 alin (17):

20. Legea nr.8 din 17.02.2005 cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti";

21. Legea nr.172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.7 al regulilor generale de aplicare a taxei vamale;

22. Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(18); Hotărârea Guvernului nr.819 din 18.10.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilităţi privind TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.4 alin.(18) lit.b) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal; Hotărârea Guvernului nr.1085 din 22.11.2010 privind aprobarea Listei organizaţiilor şi întreprinderilor societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, scutite de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie;

23. Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Hotărârea Guvernului nr.819 din 18.10.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilităţi privind TVA conform prevederilor art.103 alin.(7) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.4 alin.(18) lit.b) din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal;

24. Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.291 din 27.10.2016 cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru anul 2017 privind finanţarea proiectelor comune de cercetare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare şi Inovare din România; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.287 din 27.10.2016 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi volumului alocaţiilor bugetare pentru anul 2017 a proiectelor de cercetări ştiinţifice pentru tineri cercetători; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.286 din 27.10.2016 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi volumului alocaţiilor bugetare pentru anul 2017 a proiectelor de cercetări ştiinţifice din cadrul programelor de stat; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.13 din 26 aprilie 2017 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi volumului alocaţiilor bugetare pentru anul 2017 a proiectelor pentru "Organizarea manifestărilor ştiinţifice internaţionale"; Hotărârea Biroului Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.12 din 26.04.2017 cu privire la aprobarea rezultatelor concursului şi volumul alocaţiilor bugetare pentru anul 2017 a proiectelor pentru "Editarea monografiilor ştiinţifice (lucrări de valoare)" ; Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM nr.54 din 28.02.2017 cu privire la finanţarea proiectelor de transfer tehnologic în anul 2017;

25. Hotărârea Parlamentului nr.477 din 02.06.1995 pentru ratificarea Acordului cu privire la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente; Hotărârea Guvernului nr.369 din 05.06.1995 cu privire la măsurile de realizare a Acordului referitor la condiţiile generale şi mecanismul de susţinere a dezvoltării cooperaţiei de producţie a întreprinderilor şi ramurilor statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente şi a Protocolului privind mecanismul de realizare a acestui Acord;

26. Hotărârea Parlamentului nr.1588 din 27.02.1998 cu privire la acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor pe anii 1998-1999; Hotărârea Parlamentului Nr.834 din 16.05.1996 cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului Nr.209 din 29.07.1994 privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Parlamentului Nr.1294 din 23.02.1993 despre punerea în aplicare a Legii cu privire la bugetul de stat; Hotărârea Guvernului nr.323 din 28.06.1991 cu privire la măsurile de stimulare a construcţiei de case şi a cooperativelor de construcţii locative; Hotărârea Guvernului Nr.349 din 07.06.1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor; Hotărârea Guvernului Nr.811 din 15.12.1992 cu privire la măsurile de ajutorare a cooperativelor de construcţii a locuinţelor; Hotărârea Guvernului Nr.35 din 22.01.1992 cu privire la măsurile suplimentare de stimulare a construcţiei cooperatiste de locuinţe;

27. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal art.28 lit.s); Legea nr.1417 din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, art.4 alin.(17);

28. Legea nr.60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dezabilităţi; Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016;

29. Legea nr.1421 din 31.12.2002 cu privire la teatru, circuri şi organizaţii concertistice; Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016;

30. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.594 din 20.06.2005 cu privire la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior finanţaţi de la bugetul de stat;

31. Legea nr.102 din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia sociala a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; Hotărârea Guvernului nr.862 din 14.07.2003 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă, anexa 3;

32. Legea nr.142 din 02.07.2010 cu privire la eficienţa energetică; Legea nr.160 din 12.07.2007 energiei regenerabile; Hotărârea Guvernului nr.401 din 12.06.12 cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică;

33. Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal*, art.28 lit.l);

34. Legea nr.22 din 27.02.2015 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi BERD în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare;

35. Legea nr.276 cu privire la principiile de subvenţionare a producătorilor agricoli; Hotărârea Guvernului nr.455 din 21.06.2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural; Hotărârea Guvernului nr.903 din 07.11.2017 cu privire la modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.455 din 21 iunie 2017;

36. Legea nr.182 din 15.07.2010 cu privire la parcurile industriale art.12; Hotărârea Guvernului Nr.440 din 16.06.2011 cu privire la acordarea titlului de parc industrial Societăţii pe Acţiuni "TRACOM";

37. Legea nr.1515 din 16.06.1993 cu privire la protecţia mediului înconjurător, art.85;

38. Legea nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului; Hotărârea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzare-cumpărarea terenurilor aferente;

39. Legea nr.179 din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public privat; Legea nr.534 din 13.07.1995 cu privire la concesiunea; Hotărârea Guvernului nr.438 din 19.05.2012 cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public privat pentru concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău; Hotărârea Guvernului nr.321 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea concesionarii activelor I.S "Aeroportului Internaţional Chişinău" si a condiţiilor concesionarii acestora; Hotărârea Guvernului nr.715 din 12.09.2013 pentru aprobarea Raportului privind derularea şi rezultatele concursului închis de selectare a concesionarului activelor Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău"; Hotărârea Guvernului nr.780 din 04.10.2013 cu privire la reconfirmarea Hotărârea Guvernului nr.321 din 30.05.2013 privind aprobarea concesionarii activelor IS "Aeroportului Internaţional Chişinău" şi a condiţiilor concesionarii acestora;

40. Hotărârea Guvernului nr.364 din 03.06.2008 privind aprobarea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET); Hotărârea Guvernului nr.2503-330 din 04.10.2010 privind extindere programului pe perioada 2011-2013; Hotărârea Guvernului nr.140 din 21.02.2014 Extinderea Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor pe perioada anilor 2011-2016; Hotărârea Guvernului nr.664 din 03.06.2008 cu privire la Programul naţional de abilitare economică a tinerilor;

41. Hotărârea Guvernului nr.774 din 13.08.1997 cu privire la nomenclatorul serviciilor cu semnificaţie juridică în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii intelectuale;

42. Hotărârea Guvernului 1133 din 12.10.2016 pentru aprobarea Manualului de operaţiuni privind implementarea creditului de asistenţă oferit de Guvernul Republicii Polone;

43. Acord de eşalonare a datoriei a Autorităţii Aeronautice Civile din 23.04.2013;

44. Contract de cesiune a creanţelor a Autorităţii Aeronautice Civile din 08.11.2016, 26.12.2016;

45. Contract de cesiune a creanţelor a Autorităţii Aeronautice Civile din 21.07.2017;

46. Legea nr.344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri); Legea UTA Găgăuzia nr.24-XV/II din 26.12.2000 cu privire la investiţii şi activităţi de investiţii UTA Găgăuzia; Legea UTA Găgăuzia nr.70-XXXIII/V din 30.06.2016 privind garantarea drepturilor subiecţilor activităţii investiţionale; Legea UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI din 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 a bugetului pentru anul 2017; Hotărârea Adunării Populară a Găgăuziei nr.290-XXXII/IV din 01.10.2010 cu privire la acordarea regimului facilitar de impozitare ÎM "Marigold" SRL; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.9/19 din 29.07.2010 cu privire la acordarea regimului facilitar de impozitare ÎM "Marigold" SRL; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.3/4 din 16.03.2015 privind activitatea întreprinderilor beneficiare a regimului preferenţial de impozitare pentru anii 2013-2014; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.14/4 din 10.07.2017 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare socio-economica a Găgăuziei 2017-2022; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.29/6 din 26.12.2017 privind măsurile de punere în aplicare a Legii UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI din 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 bugetului pentru anul 2017;

47. Legea nr.344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri); Legea UTA Găgăuzia nr.24-XV/II din 26.12.2000 cu privire la investiţii şi activităţi de investiţii UTA Găgăuzia; Legea UTA Găgăuzia nr.70-XXXIII/V din 30.06.2016 privind garantarea drepturilor subiecţilor activităţii investiţionale; Legea UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI din 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 a bugetului pentru anul 2017; Hotărârea Adunării Populară a Găgăuziei nr 407-XLVIII/IV din 16.05.2012 cu privire la acordarea regimului facilitar de impozitare ÎM "Vitapharm-Com" SRL; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.6/3 din 05.04.2012 cu privire la acordarea regimului facilitar de impozitare ÎM "Vitapharm-Com" SRL; Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr.423-L/IV din 10.08.2012 cu privire la introducerea modificărilor la Hotărârea nr.407-XLVIII/IV din 16.05.2012 cu privire la acordarea regimului facilitar de impozitare ÎM "Vitapharm-Com" S.R.L.; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.3/4 din 16.03.2015 privind activitatea întreprinderilor beneficiare a regimului preferenţial de impozitare pentru anii 2013-2014; Hotărârea Comitetului executiv al Găgăuziei nr.14/4 din 10.07.2017 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare socio-economica a Găgăuziei 2017-2022; Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei nr.29/6 din 26.12.2017 privind măsurile de punere în aplicare a Legii UTA Găgăuzia nr.11-VI/VI din 3 08.09.2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.77-XXXVI/V din 17.12.2016 bugetului pentru anul 2017;

48. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.2/36-3 din 01.04.2011 despre operarea unor modificări în decizia Consiliului municipal Chişinău nr.13/15-1 din 15.12.2009 cu privire la darea în locaţiune a unor încăperi din str. Bucureşti, 64 lit.A (parter) Întreprinderii individuale "Galeria L-Liubici"

49. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.10/2 din 27.09.2012 cu privire la aprobarea Contractului de împrumut dintre ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi" şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Acordul de garanţie şi susţinere a proiectului între municipiul Bălţi, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi ÎM "Direcţia Troleibuze din Bălţi";

50. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/60 din 27.10.2005 cu privire la garanţie;

51. Decizia Consiliului municipal Bălţi nr.8/50 din 27.11.2008 cu privire la garanţie;

52. Decizia Consiliului orăşenesc Edineţ nr.19/20 din 23.08.2013 cu privire la crearea Parcului Industrial Edineţ;

53. Contract de arendă a pământului nr.166 din 15.12.2014 emisă de Găgăuzia UTA Primăria mun. Comrat.

ANEXA III

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE OBIECTIVE ŞI FORME DE ACORDARE

(mii lei)

ANEXA IV

VALOAREA AJUTORULUI DE STAT RAPORTAT

PE FORME DE ACORDARE ŞI PE FURNIZORI

(mii lei)