Extras din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.505/24 din 13.11.2018 cu privire la modificarea Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului disciplinar

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

E X T R A S

din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.505/24 din 13 noiembrie 2018 cu privire

la modificarea Regulamentului cu privire

la activitatea Colegiului disciplinar

 (în vigoare 18.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 13-21 art. 165 din 18.01.2019

* * *

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art.4,8¹ alin.(6), 24 şi 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

HOTĂRĂŞTE:

1. Se abrogă Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar aprobat prin Hotărârea CSM nr.144/7 din 3 martie 2015.

2. Se aprobă Regulamentul cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, în redacţia propusă de Grupul de lucru, instituit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturi nr.471/22 din 23 octombrie 2018, conform anexei parte integrantă a prezentei Hotărâri.

3. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării.

4. Prezenta Hotărâre se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre şi Regulamentul în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii

nr.505/24 din 13 noiembrie 2018

REGULAMENT

cu privire la activitatea Colegiului Disciplinar

Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar (în continuare regulament) este elaborat în conformitate cu Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor din 25 iulie 2014 (în continuare Legea nr.178).

Prezentul regulament stabileşte modul de constituire, organizare şi activitate a colegiului disciplinar, precum şi interacţiunea acestuia cu Consiliul Superior al Magistraturii, Secretariatul acestuia şi Inspecţia judiciară.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Colegiul disciplinar (în continuare Colegiu) este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor şi aplică sancţiuni disciplinare.

2. Potrivit art.16 alin.(1) al Legii nr.178, activitatea organizatorică şi lucrările de secretariat ale colegiului disciplinar se asigură de către Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare Secretariat).

3. Completul (completele) de contestaţie al (ale) Colegiului disciplinar (în continuare completul sau completele de contestaţie) este/sunt create în cadrul Colegiului disciplinar în vederea examinării admisibilităţii sesizării cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare şi pentru examinarea contestaţiei privind decizia inspecţiei judiciare de a respinge sesizarea. Completele de contestaţie sunt formate din 3 membri ai Colegiului. În Completul de contestaţie sunt incluşi, în mod obligatoriu, doi judecători şi un reprezentant al societăţii civile.

4. Constituie abatere disciplinară faptele indicate în art.4 al Legii nr.178.

5. Potrivit art.18 al Legii nr.178, procedura disciplinară include următoarele etape:

a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;

b) verificarea sesizărilor de către inspecţia judiciară şi cercetarea disciplinară; c) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar şi e) adoptarea hotărârilor pe cauzele disciplinare.

Regulamentul reglementează modalitatea de examinare a cauzelor disciplinare în privinţa judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi, pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător, şi aplică sancţiuni disciplinare.

6. Potrivit Legii nr.178, membrii Colegiului care au participat la completul de contestaţie pot participa şi la examinarea cauzei disciplinare la şedinţele plenare ale Colegiului.

7. Conform Legii nr.178 se aplică următoarele reguli cu privire la cvorumul necesar pentru organizarea şedinţelor deliberative şi adoptarea hotărârilor Colegiului şi ale completelor de contestaţie:

a) Şedinţele completului de contestaţie sunt deliberative dacă la ele participă toţi cei 3 membri ai completului (art.15 alin.(5) al Legii nr.178);

b) Hotărârea privind admiterea sesizării se consideră adoptată dacă pentru admitere a votat cel puţin un membru al completului de contestaţie. Hotărârea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestaţie (art.28 alin.(4) al Legii nr.178);

c) Şedinţele în plen ale Colegiului sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 6 membri ai Colegiului (art.15 alin.(4) al Legii nr.178);

d) Hotărârile plenului Colegiului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi (art.35 alin.(2) al Legii nr.178);

e) Preşedintele Colegiului este ales cu votul secret al majorităţii membrilor Colegiului (art.12 alin.(1) al Legii nr.178);

f) Propunerea cu privire la încetarea mandatului unui dintre membrii Colegiului se ia cu 2/3 din membrii acestuia (art.11 alin.(1) al Legii nr.178);

g) Decizia privind recuzarea sau abţinerea unui membru al Colegiului se adoptă prin votul majorităţii membrilor Colegiului prezenţi la şedinţă şi în lipsa membrului a cărui recuzare sau abţinere se soluţionează (art.14 alin.(4) al Legii nr.178).

8. Sintagma cu privire la repartizarea "în mod aleatoriu" utilizată în Regulament presupune repartizarea sesizărilor sau cauzelor disciplinare între membrii completelor de contestaţie/Colegiului prin rotaţie, reieşind din următoarele două criterii: ordinea cronologică a parvenirii sesizării sau cauzei şi ordinea alfabetică a numelui membrilor Colegiului. În cazul incompatibilităţii membrului-raportor sau imposibilităţii participării acestuia din alte motive întemeiate, se numeşte următorul membru din listă.

9. Termenul "sesizarea" din Regulament se referă la sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, depuse la Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu art.19-21 ale Legii nr.178.

10. În cazul în care sunt depuse mai multe sesizări cu privire la acelaşi judecător, plenul Colegiului, la cererea judecătorului vizat sau din oficiu, poate decide conexarea procedurilor într-o singură cauză disciplinară.

11. Pentru aspectele procedurale care nu sunt reglementate de Legea nr.178 sau prezentul Regulament, se aplică prin analogie prevederile Codului de procedură civilă.

II. CONSTITUIREA ŞI MANDATUL MEMBRILOR COLEGIULUI DISCIPLINAR

Membrii Colegiului

12. Colegiul disciplinar este format din 5 judecători şi 4 persoane din societatea civilă.

13. Calitatea de membru al Colegiului este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, cu calitatea de inspector-judecător, precum şi cu calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.

14. Mandatul membrului Colegiului este de 6 ani. Membrul Colegiului nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutive.

15. Mandatul membrilor Colegiului se prelungeşte de drept până la constituirea unui Colegiu într-o nouă componenţă.

16. Membrii colegiului disciplinar din rândul judecătorilor se aleg prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor după cum urmează: 1 judecător din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, 2 judecători din cadrul curţilor de apel şi 2 judecători din cadrul judecătoriilor.

17. Judecătorii din judecătorii pot fi aleşi în Colegiul disciplinar doar dacă au vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani.

18. Procedura de alegere a membrilor Colegiului din rândul judecătorilor este reglementată de Regulamentul cu privire la funcţionarea Adunării Generale a Judecătorilor.

19. La Adunarea Generală a Judecătorilor sunt aleşi 5 membri supleanţi, din rândul judecătorilor cu respectarea proporţionalităţii stabilite pentru membrii Colegiului din rândul judecătorilor. Membrii supleanţi continuă mandatul membrului Colegiului în cazul survenirii uneia dintre situaţiile prevăzute la art.11 alin.(3) al Legii nr.178.

20. Consiliul Superior al Magistraturii convoacă Adunarea Generală a Judecătorilor cu 3 luni până la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. În cazul în care nu este ales numărul necesar de membri ai colegiului disciplinar, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă repetat cu cel puţin o lună până la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. Dacă după a doua Adunare Generală a Judecătorilor nu sunt aleşi toţi membrii colegiului disciplinar din rândurile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii desemnează membrii din rândul judecătorilor în numărul necesar, cu cel puţin 10 zile până la data expirării mandatului membrilor colegiului disciplinar.

21. Membrii Colegiului din rândul societăţii civile trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, să se bucure de autoritate în societate, să aibă experienţă de cel puţin 7 ani în domeniul dreptului şi sunt obligaţi să respecte restricţiile specificate la art.8 alin.(1) lit.b) şi c) şi alin.(3) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Membrii Colegiului din rândul societăţii civile, inclusiv 4 membri supleanţi, sunt numiţi de ministrul justiţiei, fiind selectaţi prin concurs public, potrivit Regulamentului privind selecţia membrilor Colegiului din rândul reprezentanţilor societăţii civile, aprobat de Ministerul Justiţiei, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

22. Mandatul membrului Colegiului încetează în condiţiile prevăzute de art.11 al Legii nr.178.

23. Orice membru al Colegiului poate înainta propunerea motivată de revocare a mandatului unui membru, în caz de neîndeplinire timp de cel puţin 3 luni, fără motive intemeiate, a obligaţiilor de membru al Colegiului.

24. Decizia Colegiului de a înainta propunerea motivată privind revocarea mandatului unui membru ca rezultat al neîndeplinirii timp de cel puţin 3 luni, fără motive întemeiate, a obligaţiilor de membru al Colegiului, se ia la şedinţa Plenului Colegiului, cu invitarea membrului vizat. Propunerea motivată este prezentată de un membru al Colegiului, după care se oferă cuvântul membrului propus spre revocare pentru a-şi prezenta poziţia. Refuzul membrului de a participa sau absenţa acestuia de la şedinţă nu împiedică examinarea chestiunii respective şi luarea deciziei de către colegiul disciplinar.

25. Mandatul de membru al Colegiului disciplinar poate fi revocat prin hotărâre motivată a Colegiului disciplinar, adoptată cu votul a 2/3 din numărul total al membrilor. Hotărîrea motivată a Colegiului disciplinar privind revocarea mandatului unui membru al Colegiului disciplinar se transmite Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, Ministerului Justiţiei în privinţa membrilor din rândul societăţii civile pentru ca unul dintre aceştia să fie substituit cu un alt membru din rândul membrilor supleanţi.

26. În cazul încetării sau revocării mandatului unui membru al Colegiului disciplinar, locul acestuia va fi ocupat de membrul supleant conform ordinii stabilite în prezentul Regulament.

Preşedintele Colegiului

27. Preşedintele Colegiului este ales cu votul secret al majorităţii membrilor Colegiului, din rândul judecătorilor.

28. La prima şedinţă a Colegiului se stabileşte data şedinţei la care urmează a fi ales preşedintele. Această şedinţă este prezidată de cel mai de cel mai în vârstă membru al Colegiului ales din rândul judecătorilor. La aceeaşi şedinţă se stabileşte data-limită pentru prezentarea candidaturilor la funcţia de preşedinte al Colegiului, după care nu va fi admisă înscrierea de noi candidaturi. Orice membru are dreptul să-şi înainteze candidatura. Orice membru poate propune candidatura unuia din membri.

29. În şedinţa pentru alegerea preşedintelui, până la exprimarea votului de către membri, candidatul/candidaţii la funcţia de preşedinte al colegiului prezintă succint viziunea lor cu privire la activitatea în calitate de preşedinte dacă va fi ales şi motivarea de a candida.

30. Şedinţa la care se alege preşedintele Colegiului poate fi declarată închisă la solicitarea unuia din candidaţi sau la propunerea membrilor Colegiului. Şedinţa este declarată închisă cu votul majorităţii membrilor Colegiului.

31. Buletinele de vot se pregătesc de secretariat până la data stabilită pentru alegerea preşedintelui Colegiului.

32. În cadrul şedinţei ad-hoc se creează o comisie pentru alegerea preşedintelui, formată din 3 membri ai Colegiului. Comisia pentru alegerea preşedintelui numără voturile şi întocmeşte procesul-verbal cu privire la alegerea preşedintelui Colegiului.

33. Se consideră ales candidatul care a întrunit votul majorităţii membrilor Colegiului. Candidaţii participă la vot. Dacă nici un candidat nu a întrunit majoritatea voturilor, se organizează al doilea scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi. Al doilea scrutin poate fi organizat în aceeaşi şedinţă, după regulile similare pentru primul scrutin. La al doilea scrutin se consideră ales membrul care a acumulat cele mai multe voturi.

34. Procedura de alegere a preşedintelui se respectă şi în cazul în care doar o persoană şi-a depus candidatura la funcţia de preşedinte al Colegiului.

35. În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte sau al absenţei temporare a preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt exercitate de către membrul cel mai în vârstă al Colegiului. În cazul în care cel mai în vârstă membru al Colegiului se află în imposibilitate să preia atribuţiile exercitate de preşedintele Colegiului, membrii aleg cu votul majorităţii membrilor prezenţi un alt membru.

36. Mandatul preşedintelui Colegiului încetează în condiţiile prevăzute de art.11 al Legii nr.178.

37. Propunerea motivată pentru revocarea mandatului preşedintelui Colegiului este înaintată de cel puţin 3 membri ai Colegiului, în caz de neîndeplinire fără motive întemeiate a atribuţiilor de preşedinte al Colegiului pe parcursul a cel puţin 3 luni.

38. Procedura de examinare a propunerii şi decizia Colegiului cu privire la revocarea mandatului preşedintelui Colegiului este similară cu procedura revocării mandatului de membru.

III. MODUL DE ACTIVITATE A COLEGIULUI DISCIPLINAR

39. Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor plenare (plenul Colegiului) şi în cadrul şedinţelor completelor de examinare a contestaţiilor.

Plenul Colegiului

40. Colegiul în plen examinează contestaţiile privind respingerea sesizării de către completul de examinare a contestaţiilor, fondul procedurilor disciplinare şi orice chestiune ce ţine de competenţa Colegiului conform legislaţiei în vigoare.

41. La şedinţele în plen ale Colegiului participă toţi membrii acestuia. Şedinţele în plen sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 6 membri ai Colegiului.

42. Şedinţele în plen se convoacă în funcţie de necesităţi. La începutul fiecărui an calendaristic, membrii Colegiului decid, cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă, periodicitatea organizării şedinţelor în plen. Preşedintele Colegiului stabileşte graficul şedinţelor planificate ale plenului prin dispoziţie.

43. Data şedinţelor în plen se anunţă de secretariat cu cel puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei prin intermediul mesajelor electronice adresate membrilor Colegiului şi publicării agendei şedinţei pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

44. Şedinţele în plen ale Colegiului sunt publice, cu excepţia cazurilor când acestea sunt declarate închise conform prevederilor art.34 al Legii nr.178.

45. Pentru fiecare cauză preşedintele desemnează, în mod aleatoriu, un membru raportor, care este responsabil de prezentarea cauzei în cadrul şedinţei în plen a colegiului şi elaborarea proiectului hotărârii colegiului.

46. Procesele-verbale ale şedinţelor în plen ale Colegiului sunt întocmite de secretarul Colegiului. Acestea sunt semnate de preşedintele şedinţei şi de secretar.

47. Colegiul în plen poate adopta hotărâri şi decizii.

Completele de examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar

48. Completele de examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar (completele de contestaţie în continuare) verifică contestaţiile împotriva deciziilor inspecţiei judiciare de respingere a sesizărilor.

49. Completele de contestaţie sunt formate din 3 membri ai Colegiului numiţi prin hotărârea Colegiului, adoptată cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Preşedintele Colegiului propune componenţa nominală a completelor de examinare a contestaţiilor. În completul de examinare a contestaţiilor sunt incluşi, în mod obligatoriu, doi judecători şi un reprezentant al societăţii civile.

50. Şedinţele completelor de contestaţie sunt deliberative dacă la ele participă toţi cei 3 membri ai completului. În cazul imposibilităţii participării la şedinţă a unui membru al completului, preşedintele Colegiului va desemna un membru ad-hoc prin dispoziţie motivată.

51. În cadrul Colegiului activează 2 complete de contestaţie. Acestea se formează la începutul fiecărui an calendaristic.

52. Preşedintele completului de contestaţie este ales prin votul deschis al cel puţin 2 membri ai completului.

53. Preşedintele completului de contestaţie este preşedintele şedinţei completului de contestaţie.

54. Şedinţele completelor de contestaţie se organizează după necesitate, dar nu mai rar de o dată pe lună. Preşedintele Colegiului stabileşte graficul anual al şedinţelor planificate ale completelor de contestaţie prin dispoziţie. În caz de necesitate, la propunerea secretariatului, preşedintele Colegiului convoacă şedinţa completului de contestaţie şi în afara graficului stabilit.

55. Data şedinţelor completului se anunţă de secretariat cu cel puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei prin intermediul mesajelor electronice adresate membrilor completului şi publicării informaţiei despre şedinţă pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

56. Şedinţele completelor de contestaţie sunt închise.

57. Pentru fiecare contestaţie examinată de completul de contestaţie se numeşte, în mod aleatoriu, un membru raportor, care este responsabil de prezentarea cauzei în şedinţa completului de contestaţie şi elaborarea proiectului hotărârii completului de contestaţie.

58. Procesele-verbale ale şedinţelor completelor de contestaţie sunt întocmite de secretarul Colegiului. Acestea sunt semnate de preşedintele şedinţei şi de secretar.

59. Completele de contestaţie adoptă hotărâri cu privire la admiterea contestaţiei şi restituirea cauzei inspecţiei judiciare pentru verificări suplimentare sau respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

IV. COMPETENŢA COLEGIULUI DISCIPLINAR.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE MEMBRILOR

60. Colegiul disciplinar în plen are următoarea competenţă:

a) alege preşedintele Colegiului;

b) formează completele de contestaţie;

c) examinează cauzele privind răspunderea disciplinară a judecătorilor;

d) aplică sancţiuni disciplinare judecătorilor.

61. Completele de contestaţie au următoarea competenţă:

a) examinează contestaţiile privind deciziile inspecţiei judiciare de respingere a sesizării.

62. În cazul în care faptele indicate în sesizare conţin elemente atât a abaterilor disciplinare, cât şi încălcări ale Codului de etică a judecătorului, acestea vor fi desjungate în vederea examinării în conformitate cu art.4 alin.(3) lit.a) al Legii nr.947 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

63. Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului

Membrii Colegiului au următoarele drepturi:

a) să recepţioneze în prealabil materialele prezentate colegiului spre examinare şi să le studieze;

b) în caz de dezacord cu hotărârea colegiului disciplinar, să îşi expună opinia separată motivată, care se anexează la cauza disciplinară.

c) să prezinte propuneri pentru agenda şedinţelor plenare ale Colegiului şi pentru raportul anual de activitate al Colegiului, până la finalizarea acestuia;

d) să prezinte propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului normativ şi organizaţional de funcţionare a Colegiului pentru discuţii şi decizii în cadrul şedinţelor plenare ale Colegiului.

64. Membrii Colegiului au următoarele obligaţii:

a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu Legea nr.178 şi prezentul regulament;

b) la solicitarea preşedintelui Colegiului, să pregătească materialele necesare pentru şedinţă;

c) să voteze pro sau contra în chestiunile incluse pe agenda şedinţei;

d) să semneze hotărârea Colegiului la adoptarea căreia a participat;

f) să respecte caracterul confidenţial al actelor şi informaţiilor recepţionate, în condiţiile legii.

Atribuţiile preşedintelui Colegiului

65. Preşedintele Colegiului are următoarele atribuţii:

a) organizează activitatea colegiului şi repartizează sarcinile între membrii acestuia;

b) repartizează membrilor colegiului în mod aleatoriu cauzele disciplinare;

c) convoacă şedinţele colegiului;

d) participă la examinarea cauzelor disciplinare;

e) prezidează şedinţele plenare ale colegiului;

f) semnează hotărîrile şi procesele-verbale ale şedinţelor plenare ale colegiului şi este responsabil de calitatea întocmirii acestora;

g) soluţionează alte chestiuni legate de activitatea colegiului.

V. ATRIBUŢIILE SECRETARIATULUI ÎN DOMENIUL DISCIPLINAR

66. Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea asigurării activităţii organizatorice ale Colegiului disciplinar are următoarele atribuţii:

a) înregistrează contestaţiile cu privire la deciziile Inspecţiei judiciare de respingere a sesizării în Registrul contestaţiilor privind deciziile de respingere a sesizării de Inspecţia judiciară şi expediază membrilor completelor de examinare a contestaţiilor materialele cauzei;

b) înregistrează cauzele disciplinare transmise de către Inspecţia judiciară spre examinare Plenului Colegiului disciplinar în Registrul cauzelor examinate de Colegiu;

c) informează preşedintele Colegiului despre contestaţiile, şi cauzele diciplinare transmise spre examinare în vederea repartizării aleatorii şi desemnării membrului-raportor;

d) acordă asistenţă membrilor Colegiului/completului de contestaţii în procesul de acumulare a informaţiilor suplimentare pentru examinarea cauzelor disciplinare, inclusiv prin expedierea, recepţionarea şi anexarea la materialele cauzei a tuturor informaţiilor;

e) ţine evidenţa termenelor de examinare a contestaţiilor şi cauzelor disciplinare ce urmează a fi examinate de Completele de contestaţii / Colegiu disciplinar şi informează despre aceasta preşedintele Completelor/Colegiului;

f) citează judecătorul vizat, reprezentantul inspecţiei judiciare şi persoana care a depus sesizarea pentru a participa la şedinţa în plen a Colegiului cu privire la examinarea cauzei disciplinare. La propunerea membrilor Colegiului disciplinar, citează şi alte persoane relevante pentru examinarea cauzei.

g) publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii agenda şedinţelor Plenului Colegiului disciplinar/Completelor de contestaţii precum şi informaţia cu privire la petrecerea acestora.

f) participă la şedinţele plenare ale Colegiului şi la şedinţele Completelor de contestaţii, cu excepţia deliberărilor în camera de consiliu, întocmeşte şi semnează procesul-verbal al şedinţelor;

i) asigură înregistrarea audio a şedinţei plenare a Colegiului/Completului de contestaţii şi anexează purtătorul material de informaţii (CD-ul) care conţine înregistrarea audio a şedinţei la procesul-verbal al şedinţei Colegiului/Completului;

j) asigură ţinerea datelor statistice cu privire la activitatea Colegiului/ Completului de contestaţii, inclusiv numărul contestaţiilor parvenite şi examinate de completele de contestaţii şi hotărârile adoptate, numărul cauzelor disciplinare transmise şi examinate de Colegiu, numărul hotărârilor Colegiului contestate în Plenul Consiliul Superior al Magistraturii şi rezultatul examinării acestora, numărul hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea Hotărârilor Colegiului disciplinar contestate la Curtea Supremă de Justiţie şi rezultatul acestora;

k) elaborează proiectul raportului anual de activitate al Colegiului/Completelor şi-l prezintă preşedintelui Colegiului spre aprobare;

l) publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului şi a completelor de contestaţii, precum şi alte materiale ce ţin de activitatea Colegiului.

67. Secretariatul are următoarele drepturi:

a) să prezinte propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului normativ şi organizaţional de funcţionare a Colegiului pentru discuţii şi decizii în cadrul şedinţelor plenare ale Colegiului;

b) să prezinte propuneri cu privire la agenda şedinţelor plenare ale Colegiului şi ale completelor de contestaţii;

c) să participe la evenimentele organizate de colegiul disciplinar sau alte instituţii cu privire la activitatea Colegiului.

68. Secretariatul are următoarele obligaţii:

a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu Legea nr.178 şi prezentul regulament;

b) să respecte caracterul confidenţial al actelor şi informaţiilor recepţionate, în condiţiile legii;

c) să răspundă solicitărilor membrilor Colegiului în conformitate cu Legea nr.178 şi prezentul regulament.

68.1. Secretariatul întocmeşte şi menţine următoarele registre:

a) registrul cauzelor disciplinare transmise spre examinare Colegiului disciplinar;

b) registrul contestaţiilor privind deciziile de respingere a sesizării de Inspecţia judiciară.

VI. EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR ÎMPOTRIVA DECIZIILOR INSPECŢIEI JUDICIARE

69. Potrivit art.22 alin.(2) al Legii nr.178, completul de examinare a contestaţiilor ale colegiului disciplinar examinează contestaţiile împotriva deciziilor inspecţiei judiciare de respingere a sesizării.

70. Contestaţiile se depun la secretariat în termen de 15 zile de la data recepţionării deciziei de respingere a sesizării.

71. Contestaţiile se înregistrează de secretariat în registrul contestaţiilor privind deciziile de respingere a sesizării de inspecţia judiciară. Secretariatul solicită de la inspecţia judiciară sesizarea şi decizia inspecţiei judiciare în termen de 3 zile de la înregistrare.

72. După recepţionarea materialelor de la inspecţia judiciară, preşedintele repartizează contestaţiile în mod aleatoriu completelor de contestaţie şi desemnează membrul-raportor.

73. Secretariatul transmite membrilor completului de contestaţie contestaţia, sesizarea şi decizia inspecţiei judiciare.

74. Completul de contestaţie examinează contestaţia în termen rezonabil.

75. Procedura în faţa completului de contestaţie este scrisă.

76. La necesitate, membrii completelor de contestaţie pot solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi

77. În cazul examinării contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării, completul de contestaţie decide asupra temeiniciei sau netemeiniciei contestaţiei.

78. După examinarea contestaţiei, completele de contestaţie decid:

a) admiterea contestaţiei şi restituirea cauzei inspecţiei judiciare pentru verificări suplimentare;

b) respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

79. Hotărârile completului de contestaţie sunt elaborate de membrul raportor în decurs de 3 zile lucrătoare după şedinţa completului.

80. Procesele-verbale ale şedinţelor completului de contestaţie sunt semnate de preşedintele completului şi secretarul care a întocmit procesul-verbal al şedinţei completului de contestaţie.

81. Hotărârile completului de contestaţie sunt semnate de membrii acestuia.

82. Hotărârea privind admiterea contestaţiei se consideră adoptată dacă pentru admitere a votat cel puţin un membru al completului de contestaţie. Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestaţie.

83. Hotărârea privind respingerea contestaţiei se motivează în mod obligatoriu cu indicarea circumstanţelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă.

84. Hotărârea privind admiterea contestaţiei este obligatorie pentru inspecţia judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23.

85. Hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este fără drept de atac.

86. Hotărârile completelor de contestaţie se aduc la cunoştinţa persoanei care a depus contestaţia şi a judecătorului subiect al sesizării în termen de 7 zile de la data adoptării.

86.1. Contestaţia împotriva hotărârii completului de contestaţie prin care a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare de respingere a sesizării se va restitui fără examinare printr-o decizie motivată a Colegiului disciplinar.

VII. EXAMINAREA CAUZELOR DISCIPLINARE DE CĂTRE PLENUL COLEGIULUI DISCIPLINAR

Înregistrarea şi repartizarea cauzelor disciplinare

87. Sesizările admise de Inspecţia judiciară împreună cu materialele cauzelor respective, se transmit Colegiului disciplinar.

88. După înregistrarea cauzelor disciplinare, preşedintele Colegiului, în termen de 3 zile, repartizează, în mod aleatoriu, prin dispoziţie, cauzele disciplinare între membrii Colegiului, care vor fi desemnaţi raportori.

89. Pentru fiecare cauză disciplinară se desemnează un membru raportor. Ca excepţie, pentru cauzele complicate, preşedintele poate desemna mai mulţi membri raportori.

Participanţii la cauza disciplinară şi terminologia utilizată

90. Cauza disciplinară se examinează cu citarea obligatorie a părţilor: judecătorul vizat, inspectorul-judecător şi persoana care a depus sesizarea.

91. Părţile şi oricare membru al Colegiului poate solicita administrarea probelor, inclusiv şi audierea martorilor sau altor persoane în cadrul şedinţei de examinare a cauzei disciplinare.

92. La examinarea cauzei disciplinare judecătorul şi persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat, care atestă împuternicirile de reprezentare prin mandat.

93. Neprezentarea în mod repetat sau fără motive întemeiate fie a judecătorului sau persoanei care a depus sesizarea, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa Colegiului nu împiedică examinarea cauzei disciplinare. Neprezentarea la şedinţa Colegiului a doua oară pe aceeaşi cauză, deşi a fost respectată procedura citării, se consideră neprezentare repetată. Temeinicia motivelor indicate de participanţii respectivi este examinată la şedinţa Colegiului şi decizia este indicată în procesul-verbal al şedinţei cauzei. Neprezentarea fie a judecătorului sau persoanei care a depus sesizarea, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa Colegiului, fără a indica motivele absenţei, este considerată ca fiind fără motive întemeiate.

94. Inspecţia judiciară este reprezentată la şedinţă de inspectorul-judecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Participarea reprezentantului inspecţiei judiciare la şedinţa în plen a Colegiului este obligatorie.

Termenul de examinare a cauzei disciplinare

95. Potrivit art.33 din Legea nr.178, cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar în termen de 60 zile de la data transmiterii de către inspecţia judiciară a raportului şi a dosarului cauzei disciplinare. Termenul nu include perioada în care judecătorul s-a aflat în concediu medical sau de odihnă şi perioada amânării şedinţei, în cazul în care aceasta a fost amânată.

96. Prezentul regulament stabileşte termene pentru anumite acţiuni premergătoare şedinţei de examinare a cauzei disciplinare, în vederea asigurării respectării termenului total de 60 de zile indicat de lege.

Pregătirea cauzei spre examinare

97. Membrul Colegiului desemnat raportor asigură pregătirea dosarului spre examinare în plenul Colegiului, cu asistenţa secretarului şedinţei. În acest sens, membrul raportor întreprinde următoarele acţiuni:

a) analizează materialele cauzei disciplinare;

b) solicită, prin intermediul secretariatului, în termen de 10 zile de la recepţionarea informaţiei cu privire la cauza repartizată, efectuarea unor verificări suplimentare de către inspecţia judiciară şi/sau colectarea unor documente sau probe noi, în cazul în care informaţiile din dosarul cauzei nu sunt complete. Membrul raportor întocmeşte solicitarea în scris, în care indică informaţiile solicitate. Orice alt membru al Colegiului poate solicita inspecţiei judiciare, prin intermediul secretariatului, efectuarea verificării suplimentare şi/sau prezentarea de documente sau probe noi, întocmind solicitarea în scris. Inspecţia judiciară urmează să prezinte răspunsul la solicitarea primită în termen de 14 zile;

c) solicită, în termen maxim de 25 zile de la recepţionarea informaţiei cu privire la cauza repartizată, asistenţa secretariatului în vederea citării altor participanţi la cauza disciplinară decât judecătorul vizat, inspectorul-judecător şi persoana care a depus sesizarea. Orice alt membru al Colegiului poate solicita citarea participanţilor la cauză. În ultimul caz, secretariatul informează membrul raportor despre solicitările altor membri cu privire la citarea participanţilor.

98. Citarea participanţilor la cauza disciplinară este efectuată de secretariat, cu cel puţin 15 zile înaintea şedinţei Colegiului. Citarea participanţilor se efectuează conform art.32 al Legii nr.178. Citaţiile se transmit prin aviz recomandat. Judecătorul vizat, inspectorul-judecător şi persoana care a depus sesizarea se citează în mod obligatoriu. Alţi participanţi sunt citaţi la indicaţia membrului raportor sau al oricărui alt membru.

99. Judecătorul vizat, inspectorul-judecător şi persoana care a depus sesizarea se citează în mod obligatoriu cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţa în plen a Colegiului la care urmează a fi examinată cauza.

100. La citarea judecătorului vizat în cauza disciplinară şi a persoanei care a depus sesizarea, aceştia sunt informaţi despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată cauza, precum şi despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de a depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi.

101. Judecătorul vizat şi persoana care a depus sesizarea pot depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi până la şedinţa în plen a Colegiului, dar nu mai târziu de 7 zile înainte de şedinţă.

102. Probele sunt prezentate în 3 exemplare. Secretariatul anexează o copie la dosar şi expediază câte o copie inspecţiei judiciare şi judecătorului vizat sau persoanei care a depus sesizarea, în funcţie de cine a depus probele sau demersurile noi.

103. În cazul în care judecătorul vizat înaintează demersul pentru citarea unor persoane la şedinţa de examinare a cauzei disciplinare, acesta urmează să indice numele complet şi adresa persoanei ce urmează a fi citată de Colegiu.

104. În cazul în care au fost depuse probe noi care modifică soluţia propusă de inspecţia judiciară în raportul prezentat Colegiului, inspecţia judiciară poate solicita plenului Colegiului transmiterea cauzei pentru verificări suplimentare de către inspecţia judiciară. Verificările respective urmează a fi efectuate în termen de 7 zile. În urma verificărilor suplimentare, inspecţia judiciară întocmeşte un raport nou şi-l transmite, împreună cu dosarul cauzei, plenului Colegiului, conform procedurii generale prevăzute de Legea nr.178 şi regulament.

Şedinţele Colegiului de examinare a cauzelor disciplinare

105. Şedinţele Colegiului sunt publice, cu excepţiile prevăzute de art.34 al Legii nr.178.

106. Preşedintele şedinţei anunţă deschiderea ei şi dă citire componenţei Colegiului.

107. Până la începerea examinării cauzei, părţile au dreptul să declare cereri de recuzare membrilor Colegiului, iar membrii colegiului pot înainta cerere de abţinere dacă există circumstanţe ce fac imposibilă participarea lor la examinare.

108. Cererea de recuzare se prezintă în scris.

109. Cererile de recuzare se admit spre examinare în măsura în care acestea nu afectează caracterul deliberativ al şedinţei Colegiului.

110. Cererea de recuzare se examinează de plenul Colegiului. Membrul recuzat nu participă la examinarea cererii de recuzare şi la luarea deciziei cu privire la recuzarea sa. Membrul recuzat, la cerere, poate prezenta plenului Colegiului poziţia sa cu privire la cererea de recuzare.

111. După examinarea cererii de recuzare, Colegiul se retrage în deliberare pentru a decide admiterea sau respingerea recuzării. Decizia cu privire la recuzare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă.

112. Preşedintele şedinţei anunţă decizia cu privire la recuzare în public. În cazul admiterii cererii de recuzare, membrul recuzat nu participă în continuare la examinarea cauzei în privinţa căreia a fost recuzat.

113. În cazul în care a fost recuzat membrul-raportor, preşedintele desemnează un alt membru raportor pe cauza respectivă şi se stabileşte o nouă şedinţă pentru examinarea cauzei.

114. Cauza disciplinară se examinează doar în limitele raportului inspecţiei judiciare, întocmit în conformitate cu prevederile art.26 alin.(2).

115. Examinarea cauzei disciplinare începe cu susţinerea de către inspectorul judecător a raportului privind rezultatele verificării sesizării.

116. După prezentarea chestiunii de către inspectorul judecător sunt audiate părţile. După audierea părţilor sunt audiaţi alţi participanţi.

117. După audierea părţilor şi participanţilor prezenţi la şedinţă, colegiul se retrage în camera de consiliu pentru adoptarea hotărârii.

118. În cadrul şedinţei plenare a Colegiului proces-verbal se întocmeşte de către secretarul şedinţei.

119. Şedinţa Colegiului este înregistrată audio, conform art.15 al Legii nr.178.

VIII. DELIBERAREA. ADOPTAREA HOTĂRÂRILOR

 ŞI DECIZIILOR COLEGIULUI DISCIPLINAR

120. Hotărârile plenului Colegiului în cauzele disciplinare se adoptă în deliberare. La deliberare în camera de consiliu participă doar membrii Colegiului. Deliberarea are caracter secret şi se desfăşoară imediat după finalizarea şedinţei la care s-a examinat cauza disciplinară.

121. În cadrul deliberării, membrul raportor prezintă proiectul hotărârii.

122. Hotărârea Colegiului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Colegiului.

123. Fiecare membru urmează să voteze pro sau contra. Dacă un membru are o opinie separată faţă de hotărârea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor. Opinia separată se anexează la hotărârea Colegiului şi se publică împreună cu hotărârea.

124. Preşedintele colegiului disciplinar pronunţă dispozitivul hotărârii Colegiului.

125. Colegiul adoptă următoarele hotărâri, potrivit art.36 al Legii nr.178:

a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.6;

b) constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară;

c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară;

d) încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, cînd părţile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.19 alin.(4).

126. Colegiul disciplinar poate constata abaterea disciplinară şi poate aplica sancţiuni disciplinare judecătorilor în funcţie, judecătorilor demisionaţi, preşedinţilor, vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti doar în cazul în care constată că fapta imputată a fost săvîrşită cu intenţie sau din neglijenţă gravă.

127. Conţinutul hotărârilor colegiului disciplinar este reglementat de art.37 al Legii nr.178.

128. Colegiul poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Magistraturii pentru dispunerea evaluării extraordinare a performanţelor judecătorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei disciplinare demonstrează necesitatea unei astfel de evaluări. Recomandarea respectivă este parte integrantă a hotărârii Colegiului.

129. Membrul Colegiului desemnat raportor pe cauza disciplinară respectivă întocmeşte hotărârea motivată a Colegiului, chiar dacă are o opinie separată decât a majorităţii. Orice membru poate propune modificări la proiectul hotărârii sau întocmi opinii separate, concurente sau disidente. Hotărârea motivată a Colegiului este întocmită în termen de până la 20 de zile de la pronunţarea dispozitivului.

130. Hotărârile Colegiului sunt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii Colegiului care au participat la examinarea cauzei.

131. Copia hotărârii Colegiului se expediază participanţilor la cauza disciplinară în termen de 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărârii motivate.

132. Hotărârea Colegiului cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător se transmit Consiliului Superior al Magistraturii pentru înaintarea propunerii Preşedintelui Republicii Moldova sau Parlamentului, după caz, după expirarea termenului de contestare.

133. Dacă hotărârea Colegiului cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător a fost contestată, această hotărâre devine irevocabilă doar după examinarea contestaţiei de către Consiliul Superior al Magistraturii. În aceste cazuri în conformitate cu art.24 al Legii nr.544 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este suspendat de drept din funcţie pînă la eliberarea sa din funcţie dacă colegiul disciplinar a propus eliberarea sa din funcţie din ziua adoptării hotărîrii corespunzătoare a colegiului disciplinar.

134. Hotărârile colegiului disciplinar sunt publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii hotărârii motivate.

135. Hotărârile plenului Colegiului se adoptă în deliberare. Deciziile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Deciziile se redactează de membru raportor sau de un alt membru desemnat de preşedintele şedinţei. Deciziile Colegiului sunt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii Colegiului care au participat la luarea deciziei.

IX. CONTESTAREA ŞI INTRAREA ÎN VIGOARE A HOTĂRÂRILOR COLEGIULUI DISCIPLINAR

136. Hotărârile Colegiului pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere.

137. La expirarea termenului de contestare, hotărârile Colegiului devin irevocabile.

138. Contestaţiile se examinează de Consiliul Superior al Magistraturii în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliului Superior al Magistraturi, conform procedurii reglementate de regulamentul de activitate al acestuia.

X. TRANSPARENŢA ACTIVITĂŢII COLEGIULUI DISCIPLINAR

139. Numele şi CV-urile membrilor Colegiului sunt publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

140. Componenţa completelor de contestaţie este publicată pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

141. Şedinţele Colegiului sunt publice. Agenda şedinţelor Colegiului este publicată cel puţin cu 5 zile lucrătoare înaintea acesteia.

142. Hotărârile completelor de contestaţie şi hotărârile Colegiului adoptate în plen, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestaţia privind hotărârea colegiului disciplinar şi informaţia cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii pe cauze disciplinare sunt publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

143. Raportul anual de activitate a Colegiului, precum şi alte informaţii de interes public despre Colegiu, sunt publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii.

XI. ALTE PREVEDERI CE ŢIN DE ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII COLEGIULUI

144. În afara şedinţelor plenare ale Colegiului şi şedinţelor completelor de contestaţie, preşedintele poate convoca membrii colegiului pentru şedinţe administrative cu privire la organizarea activităţii colegiului disciplinar. Pentru astfel de şedinţe regulile cu privire la numărul necesar de membri pentru a considera şedinţa deliberativă nu se aplică, cu excepţia cazurilor expres indicate în lege.

145. Raportul anual de activitate al Colegiului se prezintă pentru informaţie Consiliului Superior al Magistraturii.

146. Plenul Colegiului aprobă modelele citaţiilor pentru procedura disciplinară.